Aceasta cere explicaţii autorităţilor implicate privind modul de atribuire, întârzierile la livrare şi lipsa de operaţionalitate a sistemelor, în contextul în care dronele ruseşti continuă să încalce spaţiul aerian al României.
“Dronele ruseşti ne încalcă spaţiul aerian aproape lunar, iar voi, în acest context, aţi dat 328 de milioane de euro pe un contract de apărare antiaeriană care până astăzi nu a livrat nimic.
În decembrie 2023, guvernul vostru a atribuit în mod direct firmei Rheinmetall, prin Romtehnica, fără licitaţie, prin negociere directă, modernizarea a patru sisteme antiaeriene Oerlikon. Scopul declarat era lupta împotriva dronelor şi a rachetelor.
Primele două sisteme trebuiau livrate pe 15 aprilie anul acesta. Au picat însă testele de recepţie pentru că unele subsisteme nu îndeplineau cerinţele tehnice. Aşadar, livrarea este amânată cu cel puţin 5 luni de zile.
În calitate de secretar al Comisiei pentru apărare, vă întreb direct:

• De ce un contract de 328 de milioane de euro s-a dat fără licitaţie?
• Cine a negociat condiţiile şi cine răspunde pentru această întârziere?
• Câte penalităţi s-au încasat efectiv până acum?
• Cu ce apărăm cerul României până când aceste sisteme devin operaţionale?
  Vă voi cere toate aceste răspunsuri şi în scris, staţi fără grijă. Securitatea României nu se negociază şi nu se asigură fără licitaţii. Aşa aţi făcut şi cu SAFE şi v-aţi bătut efectiv joc de apărarea României pe banii noştri, pe banii românilor, pe următorii 40 şi ceva de ani”, a transmis deputatul AUR, Ramona Ioana Bruynseels.

The post Ramona Bruynseels – Declarație de presă – Voi, cei care vă jucaţi cu apărarea României: de ce un contract de 328 de milioane de euro s-a dat fără licitaţie? appeared first on AUR.

Aceasta cere explicații autorităților implicate privind modul de atribuire, întârzierile la livrare și lipsa de operaționalitate a sistemelor, în contextul în care dronele rusești continuă să încalce spațiul aerian al României.

„Dronele rusești ne încalcă spațiul aerian aproape lunar, iar voi, în acest context, ați dat 328 de milioane de euro pe un contract de apărare antiaeriană care până astăzi nu a livrat nimic.

În decembrie 2023, guvernul vostru a atribuit în mod direct firmei Rheinmetall, prin Romtehnica, fără licitație, prin negociere directă, modernizarea a patru sisteme antiaeriene Oerlikon. Scopul declarat era lupta împotriva dronelor și a rachetelor.

Primele două sisteme trebuiau livrate pe 15 aprilie anul acesta. Au picat însă testele de recepție pentru că unele subsisteme nu îndeplineau cerințele tehnice. Așadar, livrarea este amânată cu cel puțin 5 luni de zile.

În calitate de secretar al Comisiei pentru apărare, vă întreb direct:

– De ce un contract de 328 de milioane de euro s-a dat fără licitație?
– Cine a negociat condițiile și cine răspunde pentru această întârziere?
– Câte penalități s-au încasat efectiv până acum?
– Cu ce apărăm cerul României până când aceste sisteme devin operaționale?

Vă voi cere toate aceste răspunsuri și în scris, stați fără grijă. Securitatea României nu se negociază și nu se asigură fără licitații. Așa ați făcut și cu SAFE și v-ați bătut efectiv joc de apărarea României pe banii noștri, pe banii românilor, pe următorii 40 și ceva de ani”, a transmis deputatul AUR, Ramona Ioana Bruynseels.

The post Ramona Ioana Bruynseels (deputat AUR): „Voi, cei care vă jucați cu apărarea României: de ce un contract de 328 de milioane de euro s-a dat fără licitație?” appeared first on AUR.

„Scandalul recalculării pensiilor a depășit orice limită acceptabilă. După ce milioane de dosare au ajuns sub semnul întrebării din cauza problemelor constatate de Curtea de Conturi, sute de mii de pensionari care ar fi primit sume mai mari riscă acum să fie puși să dea banii înapoi și, în anumite situații, să ajungă inclusiv în proceduri de executare silită.

Este inadmisibil ca pensionarul să plătească pentru greșeala instituției. Oamenii nu și-au calculat singuri pensiile, nu au construit softul CNPP, nu au introdus datele în sistem și nu și-au stabilit singuri cuantumul. Statul le-a emis deciziile, statul le-a virat banii, iar acum tot statul riscă să vină peste ei pentru a recupera propriile erori.

Curtea de Conturi a identificat suspiciuni privind punctaje mai mici decât cele cuvenite pentru 2.211.060 de beneficiari și punctaje mai mari în 574.060 de cazuri. Auditul indică inclusiv probleme ale sistemului informatic și nepreluarea integrală a unor date necesare recalculării. Vorbim despre deficiențe care nu mai pot fi expediate drept simple greșeli de birou.

Iar tabloul devine revoltător când aflăm că, în timp ce pensionarii sunt puși pe drumuri și există oameni care trimit petiții după petiții pentru a-și rezolva problemele, Curtea de Conturi a constatat și acordarea unor sporuri de confidențialitate la unele case teritoriale de pensii, ajungând până la 1.520 de lei. Auditorii au dispus recuperarea sumelor considerate plătite necuvenit. Sindicatul susține, în replică, faptul că sporurile vizate au fost acordate în baza unor hotărâri judecătorești și contestă ideea unei culpe personale a angajaților.

AUR cere oprirea oricărei tentative de a transforma pensionarii în vinovații acestui dezastru. Mai întâi trebuie reverificate individual dosarele, stabilite exact erorile și identificată răspunderea celor care au gestionat recalcularea. Pensionarii care au primit mai puțin trebuie să își primească integral drepturile, iar pentru situațiile în care instituția a plătit greșit trebuie găsită o soluție legală care să nu arunce asupra oamenilor consecințele incompetenței administrative.

Nu acceptăm imaginea unui stat care greșește calculul, nu răspunde oamenilor, apoi trimite nota de plată tot pensionarului.

Înainte să puneți poprire pe pensia unui om care a muncit o viață, spuneți cine răspunde pentru milioanele de dosare puse sub semnul întrebării. Cine răspunde pentru soft? Cine răspunde pentru verificări? Cine răspunde pentru banii plătiți greșit?

AUR solicită conducerii CNPP și Ministerului Muncii să prezinte public amploarea exactă a erorilor, procedura prin care vor fi reverificate dosarele și măsurile prin care pensionarii vor fi protejați până la clarificarea fiecărui caz. Raportul Curții de Conturi trebuie urmat de răspundere instituțională, nu de executarea celor care nu au nicio vină pentru modul în care le-a fost calculată pensia.

Pensionarii nu sunt debitorii incompetenței statului. Nu ei trebuie executați pentru greșelile Casei de Pensii. Răspunderea trebuie căutată la cei care au produs, administrat și tolerat acest dezastru”, a declarat deputatul AUR, Ramona Ioana Bruynseels.

The post Ramona Ioana Bruynseels (deputat AUR): „Pensionarii nu trebuie executați pentru greșelile Casei Naționale de Pensii. Să plătească cei care au produs acest dezastru!” appeared first on AUR.

Deputatul AUR și multipla campioană la săritura în înălțime, Monica Iagăr, a cerut tuturor partidelor politice să voteze inițiativa pentru a transmite un semnal de apreciere față de reușitele sportive remarcabile ale atleților români.

„Vă cer astăzi să votăm 8 septembrie, Ziua Națională a Atletismului Românesc. Nu vă cer să votați doar o zi din calendar. Vă cer să votăm memoria, demnitatea și viitorul sportului românesc.

De ce 8 septembrie? Pentru că această dată ne poartă înapoi la Roma, în 1960. La momentul în care o româncă a intrat pe stadion și a făcut istorie: Iolanda Balaș. O femeie. O campioană. O legendă”, a declarat Monica Iagăr.

Parlamentarul a subliniat responsabilitatea pe care statul român o are de a-i cinsti pe performeri, care reprezintă exemple inspiratoare pentru tinerele generații.

„Nu avem voie să uităm campionii care au făcut România cunoscută în lume. Nu avem voie să uităm antrenorii, profesorii, familiile și cluburile care au construit performanța. Și nu avem voie să uităm copiii care astăzi aleargă, sar și visează. Pentru că, poate, printre ei se află următoarea Iolanda Balaș.

De aceea vă cer să votăm 8 septembrie. Pentru Iolanda Balaș. Pentru toți campionii României. Pentru copiii care încă nu știu cât de sus pot ajunge. Iolanda a ridicat ștacheta. Datoria noastră este să nu o coborâm. Să o ridicăm mai sus. Pentru România”, a transmis deputatul AUR Monica Iagăr.

La rândul ei, Ramona Ioana Bruynseels, deputat AUR, a subliniat că un vot în favoarea proiectului de lege reprezintă un pas în față pentru a oferi condițiile necesare atletismului românesc pentru performanță.

„Pentru că suntem o națiune de campioni, dragi colegi, trebuie doar să ne asigurăm că oferim condițiile ca să și putem să demonstrăm acest lucru. (…) Vă propunem ca ziua de 8 septembrie să devină Ziua Națională a Atletismului Românesc.

În acest spirit, vă propunem, împreună cu colega Monica Iagăr și cu restul colegilor noștri din partidul AUR, să asigurăm condițiile pentru ca atletismul să fie sărbătorit mereu în România, pentru ca tinerii noștri să alerge, să câștige, să fie sănătoși”, a declarat deputatul AUR, Ramona Ioana Bruynseels.

La ședința din plenul Camerei Deputaților au fost prezente și două reprezentante marcante ale atletismului românesc: Constantina Diță, campioană olimpică la maraton în 2008 și președintă a Federației Române de Atletism, precum și Nicoleta Grasu, vicecampioană mondială și europeană la aruncarea discului, în prezent vicepreședintă a Federației Române de Atletism.

The post Camera Deputaților a adoptat proiectul AUR pentru instituirea Zilei Naționale a Atletismului Românesc appeared first on AUR.

BIROUL PERMANENT AL CAMEREI DEPUTAȚILOR

        În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) și ale art. 75 din Constituția României, republicată, precum și ale art. 92 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, vă înaintăm propunerea legislativă intitulată „Lege pentru modificarea și completarea unor acte normative în scopul introducerii unor limite în ce privește numărul și durata mandatelor conducătorilor unor entități publice” spre dezbatere și adoptare, în procedură de urgență.

În temeiul art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată, vă adresăm rugămintea de a solicita Guvernului să comunice punctul de vedere asupra prezentei propuneri legislative.

De asemenea, adresăm rugămintea de a solicita avizele Consiliului Legislativ și Consiliului Economic și Social.

INIȚIATORI:

Senator AUR – Peiu Petrișor-Gabriel

___________________

Senator AUR – Plăeșu Laurențiu

___________________

Senator AUR – Stelea Niculina

___________________

Senator AUR – Vlahu Nicolae

___________________

Senator AUR – Ștefănescu Daniela

___________________

Deputat AUR – Bruynseels Ramona-Ioana

___________________

EXPUNERE DE MOTIVE

Din păcate, societatea noastră este afectată de un grad de neîncredere ridicat al cetățenilor față de instituțiile statului. Această neîncredere are cauze multiple care pot fi explicate istoric, cultural și sociologic. Una dintre cauzele pe care le putem identifica cu ușurință este reprezentată de suspiciunea rezonabilă ce apare asupra independenței autorităților și instituțiilor. Această suspiciune apare inclusiv din cauza lipsei unor reguli clare cu rol în prevenirea unor eventuale conflicte de interese ce pot lua naștere din cauza lipsei unei perioade maxime de mandat clar stabilite pentru membrii organelor de conducere ale entităților reprezentative ori din cauza neinstituirii unui număr limitat de mandate pentru o persoană.

În acest sens, am avut în vedere impunerea unor limite clare ale duratei mandatului și a numărului de mandate pentru președinții și directorii unor entități cu importanță ridicată în statul român. Astfel, am urmărit instituirea unui regim minim în ce privește perioadele de exercitare a unor funcții care puteau fi exercitate, până acum, în mod perpetuu, aspect ce avea ca efect negativ crearea unei suspiciuni rezonabile de conflict de interese. Printre entitățile pe care le avem în vedere se numără și serviciile de informații, entități care, în prezent, nu se bucură de popularitate în rândul populației și care suferă de pe urma unei rele reputații. Mai mult de atât, limitarea perioadei de mandat și a numărului de mandate ale conducătorilor acestor instituții va avea ca efect scăderea riscurilor asociate cu influența ridicată a unei persoane. De asemenea, schimbarea conducerilor acestor entități va ajuta în ruperea acestora de influențele și metehnele serviciilor din perioada comunistă cu care sunt, de multe ori, asemănate de către societatea românească. În continuare, menționăm că am avut în vedere instituirea acestor limitări și pentru alte entități cu rol important în statul român, cum ar fi: Banca Națională a României (în ce privește funcția de guvernator), Consiliul Național al Audiovizualului, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat și Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității.

În ce privește aplicarea în timp a prevederilor propuse, menționăm că mandatele care vor fi executate parțial vor fi considerate mandate pline și vor fi luate în calcul la stabilirea limitei de mandate. De asemenea, în cazul mandatelor care nu aveau anterior prezentei legi o durată maximă, durata nou introdusă începe să curgă de la momentul intrării în vigoare a legii. În ce privește funcțiile care nu aveau prevăzut anterior un număr limitat de mandate, mandatele aflate în curs la intrarea în vigoare a legii vor fi exercitate în continuare, vor fi considerate mandate pline și vor fi luate în calcul la stabilirea limitei de mandate.

Propunerea de modificare apare ca fiind aliniată standardelor europene și principiilor democratice care au implementat, de-a lungul timpului, mandatul limitat ca regulă generală. Această soluție apare ca evidentă întrucât practica de a stabili limite mandatelor conducătorilor autorităților publice a dovedit că asigură un grad sporit de independență, previzibilitate și garantează protecția democrației. Alte beneficii clare ale practicii de schimbare periodică a conducerilor acestor instituții sunt reprezentate și de promovarea unor viziuni noi în activitatea acestor entități, de asigurarea accesului în funcții cheie al generațiilor mai tinere, precum și de îmbunătățirea transparenței și a încrederii populației în instituțiile publice. În final, subliniem că actuala reglementare a duratei și limitelor mandatelor conducătorilor acestor instituții are ca efect inclusiv crearea unui cadru ce favorizează apariția conflictelor de interese și ale infracțiunilor de serviciu, precum și crearea unor vulnerabilități reale pentru valorile democratice.

În temeiul art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată, vă adresăm rugămintea de a solicita Guvernului să comunice punctul de vedere asupra prezentei propuneri legislative.

INIȚIATORI:

Senator AUR – Peiu Petrișor-Gabriel

___________________

Senator AUR – Plăeșu Laurențiu

___________________

Senator AUR – Stelea Niculina

___________________

Senator AUR – Vlahu Nicolae

___________________

Senator AUR – Ștefănescu Daniela

___________________

Deputat AUR – Bruynseels Ramona-Ioana

___________________

LEGE pentru modificarea și completarea unor acte normative în scopul introducerii unor limite în ce privește numărul și durata mandatelor conducătorilor unor entități publice

Parlamentul României adoptă prezenta lege

Art. I. – După articolul 23 din Legea nr. 14/1992 privind organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 33 din 3 martie 1992, cu modificările și completările ulterioare, se introduce un nou articol, art. 23¹, cu următorul cuprins:

„Art. 23¹. — (1) Directorul Serviciului Român de Informații este numit pentru un mandat de 5 ani.

(2) O persoană poate exercita cel mult două mandate în funcția de director al Serviciului Român de Informații.”

Art. II. – După articolul 7 din Legea nr. 191/1998 privind organizarea și funcționarea Serviciului de Protecție și Pază, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 402 din 22 octombrie 1998, cu modificările și completările ulterioare, se introduce un nou articol, art. 7¹, cu următorul cuprins:

„Art. 7¹. — (1) Directorul Serviciului de Protecție și Pază este numit pentru un mandat de 5 ani.

(2) O persoană poate exercita cel mult două mandate în funcția de director al Serviciului de Protecție și Pază.”

Art. III. – După articolul 6 din Legea nr. 1/1998 privind organizarea și funcționarea Serviciului de Informații Externe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 18 octombrie 2000, cu modificările și completările ulterioare, se introduce un nou articol, art. 6¹, cu următorul cuprins:

„Art. 6¹. — (1) Directorul Serviciului de Informații Externe este numit pentru un mandat de 5 ani.

(2) O persoană poate exercita cel mult două mandate în funcția de director al Serviciului de Informații Externe.”

Art. IV. – După articolul 8 din Ordonanța de Urgență nr. 76/2016 privind înființarea, organizarea și funcționarea Direcției Generale de Protecție Internă a Ministerului Afacerilor Interne, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 891 din 8 noiembrie 2016, cu modificările și completările ulterioare, se introduce un nou articol, art. 8¹, cu următorul cuprins:

„Art. 8¹. — (1) Directorul general al Direcției Generale de Protecție Internă este numit pentru un mandat de 5 ani.

(2) O persoană poate exercita cel mult două mandate în funcția de director al Direcției Generale de Protecție Internă.”

Art. V. – După articolul 15 din Legea nr. 346/2006 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 867 din 2 noiembrie 2017, cu modificările și completările ulterioare, se introduce un nou articol, art. 15¹, cu următorul cuprins:

„Art. 15¹. — (1) Directorul general al Direcției generale de informații a apărării este numit pentru un mandat de 5 ani.

(2) O persoană poate exercita cel mult două mandate în funcția de director al Direcției generale de informații a apărării.”

Art. VI. – După articolul 8 din Legea nr. 92/1996 privind organizarea și funcționarea Serviciului de Telecomunicații Speciale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 169 din 30 iulie 1996, cu modificările și completările ulterioare, se introduce un nou articol, art. 8¹, cu următorul cuprins:

„Art. 8¹. — (1) Directorul Serviciului de Telecomunicații Speciale este numit pentru un mandat de 5 ani.

(2) O persoană poate exercita cel mult două mandate în funcția de director al Serviciului de Telecomunicații Speciale.”

Art. VII. – Art. 33 alin. (4) din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 30 iunie 2004, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

„Art. 33. — (4) Numirile se fac pe o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea reînnoirii mandatului. Prin excepție de la această regulă, mandatul Guvernatorului Băncii Naționale a României poate fi reînnoit o singură dată”

Art. VIII. – Art. 22 alin. (1) din Ordonanța de Guvern nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 166 din 7 martie 2014, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 22 – (1) Consiliul este condus de un președinte cu rang de secretar de stat, ales de membrii Colegiului director din rândul acestora, pentru un mandat de 5 ani și poate fi reînnoit o singură dată. Președintele este ordonator principal de credite. Președintele este ajutat în activitatea sa de un vicepreședinte, ales de Colegiul director dintre membrii acestuia, pentru un mandat de 2 ani și jumătate.”

Art. IX. – Art. 17 alin. (3) din Ordonanța de Guvern nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 10 martie 2008, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 17 – (3) Pe baza raportului comun, întocmit de comisiile juridice ale Camerei Deputaților și Senatului în ședință comună, membrii Colegiului sunt numiți pentru un mandat de 4 ani, cu respectarea procedurilor de numire prevăzute de prezenta ordonanță de urgență. Mandatul președintelui Colegiului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității poate fi reînnoit o singură dată.”

Art. X. – La Art. 3 din Ordonanța de Guvern nr. 153/2002 privind organizarea și funcționarea Oficiului Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 15 noiembrie 2002, cu modificările și completările ulterioare, după alin. (6) se introduce un nou alineat, alin. (7), cu următorul cuprins:

„Art. 3 – (7) Directorul general al ORNISS este numit pentru un mandat de 4 ani. O persoană poate exercita cel mult două mandate în funcția de director general al ORNISS.”

Art. XI. – Art. 14 alin. (1) din Legea audiovizualului nr. 504/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 534 din 22 iulie 2002, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 14 – (1) Consiliul este condus de un președinte, asimilat funcției de ministru, numit prin votul Parlamentului, dintre membrii Consiliului, la propunerea acestora. Mandatul este de 6 ani și poate fi reînnoit o singură dată”

Art. XII. – În aplicare prevederilor prezentei legi, mandatul exercitat parțial este considerat un mandat întreg. Prevederile prezentului articol se aplică și mandatelor aflate în derulare.

Art. XIII. – Durata mandatelor prevăzute la art. I – VI și X începe să se calculeze de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Art. XIV. – Prezenta lege intră în vigoare în termen de 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.

The post Petrișor Peiu – Lege pentru modificarea și completarea unor acte normative în scopul introducerii unor limite în ce privește numărul și durata mandatelor conducătorilor unor entități publice appeared first on AUR.

“Astăzi a început şcoala în România aproape 2,9 milioane de copii. În 1995 însă erau peste 4,3 milioane. Într-o generaţie, din băncile şcolilor româneşti au dispărut 1,4 milioane de copii.
De aceea, cu atât mai mult ar trebui să avem grijă de cei care au rămas. Dar e clar că nu avem. Elevii care au intrat astăzi în primul an de liceu nu au primit niciun manual. Programele erau aprobate, banii erau prevăzuţi, se ştia de un an că vine 7 septembrie. Explicaţia oficială: nu s-au terminat licitaţiile. Manualele tipărite ajung, în cel mai bun caz, la finalul lui octombrie. Al doilea an consecutiv când se întâmplă asta.
Şi asta este doar ceea ce se vede. Sute de ore rămân fără profesor: fizică, chimie, matematică, istorie. Un profesor care ţine o oră în plus primeşte, ştiţi cât? 20 de lei în mână. Salariile sunt îngheţate la nivelul lui 2024. Unul din şapte copii părăseşte şcoala. Peste 40% dintre elevii de 15 ani nu înţeleg ce citesc, iar când Ministerul a vrut să taie orele de istorie, a fost nevoie de Academia Română ca să se răzgândească.
Nimic din toate acestea nu ţine de bani europeni, de studii de impact sau de reforme complicate, ci ţine de a face lucrurile la timp, oameni buni. Se numeşte simplu: administraţie.
Voi cere Ministerului Educaţiei în scris calendarul complet al achiziţiei de manuale: când au fost lansate procedurile, unde s-au blocat, cine răspunde şi la ce dată intră manualele în clase. Că asta ne interesează. Un părinte, dar şi copilul care merge la şcoală au dreptul la un răspuns cu dată şi cu nume, nu doar la un comunicat, aşa cum consideră Ministerul Educaţiei”, a declarat deputatul AUR, Ramona Ioana Bruynseels.

The post Ramona Bruynseels – Declarație de presă – În prima zi de şcoală, elevii de liceu nu şi-au primit manualele promise. Cer Ministerului Educaţiei explicaţii privind calendarul complet al achiziţiei appeared first on AUR.

“La început de an şcolar, elevii din Cluj au fost chemaţi să participe la slujba de Te Deum de la Catedrala Mitropolitana. Un gest simplu pe care Biserica îl face de generaţii cu diferite ocazii: la deschiderea anului şcolar, la sărbători naţionale, la momente solemne din viaţa credincioşilor. O rugăciune de mulţumire şi preaslăvire a Bunului Dumnezeu.
Un eveniment care nu ar fi trebuit să stârnească vreun fel de indignare, controversă sau conflict a fost transformat într-un măr al discordiei.
Deputatul USR Corina Atanasiu s-a revoltat că Inspectoratul Şcolar a îndemnat elevii să ia parte la slujbă şi a sesizat CNCD. Aparent, un apel la o rugăciune care are loc în fiecare an care trece trebuie anchetat de organele disciplinare.
Nu înţelegem această furie. Participarea la “Te Deum” nu este îndoctrinare, aşa cum sugerează Corina Atanasiu. Din contră, este o poartă deschisă spre cunoaştere.
Biserica are datoria milenară ca tinerele generaţii să îşi cunoască istoria, tradiţiile, credinţa bunicilor lor. Iar copiii noştri au dreptul să fie lăsaţi să aibă curiozităţi, întrebări şi să primească răspunsuri din spectrul eclezial. După ce îşi vor cunoaşte rădăcinile şi credinţa, tinerii vor fi liberi să aleagă. Dar ca să aleagă trebuie să aibă opţiuni, au nevoie de repere, nu de uşi închise.
Ne întrebăm care ar fi următorul pas, doamna Atanasiu: eliminarea icoanelor din săli? Interzicerea cruciuliţei la gât? Înlocuirea orelor de religie cu educaţia sexuală predată de cine ştie cine?
Corina Atanasiu nu poate pretinde că duce grija copiilor. Dacă ar fi fost aşa, dumneaei şi partidul din care face parte nu ar fi votat anul trecut pentru tăierea burselor şcolare. Cum vă este împăcată conştiinţa că poate au existat elevi care au abandonat şcoala pentru că USR a susţinut tăierea celor câtorva sute de lei, dar care însemnau un sprijin imens pentru aceşti copii? Dar doamna Atanasiu nu are astfel de mustrări, pentru că poartă un război împotriva lui Dumnezeu pentru a lua parte la crearea unei generaţii dezrădăcinate, lipsite de repere spirituale, uşor de manipulat prin lozinci progresiste.
Apelul la credinţă şi îndemnul la participare la slujbă nu sunt acte care să constituie obiectul dosarelor, pentru că suferinţele din temniţele de la Aiud, Gherla şi Sighet au fost un sacrificiu pentru ca astăzi să avem libertatea să alegem comuniunea cu Hristos”, a declarat deputatul AUR de Cluj, Ramona Ioana Bruynseels.

The post Ramona Bruynseels – Declarație de presă – Doamna Corina Atanasiu, dacă îndepărtăm copiii de Biserică şi de Dumnezeu, ce se va alege de societatea noastră? appeared first on AUR.

„Astăzi a început școala în România aproape 2,9 milioane de copii. În 1995 însă erau peste 4,3 milioane. Într-o generație, din băncile școlilor românești au dispărut 1,4 milioane de copii.

De aceea, cu atât mai mult ar trebui să avem grijă de cei care au rămas. Dar e clar că nu avem. Elevii care au intrat astăzi în primul an de liceu nu au primit niciun manual. Programele erau aprobate, banii erau prevăzuți, se știa de un an că vine 7 septembrie. Explicația oficială: nu s-au terminat licitațiile. Manualele tipărite ajung, în cel mai bun caz, la finalul lui octombrie. Al doilea an consecutiv când se întâmplă asta.

Și asta este doar ceea ce se vede. Sute de ore rămân fără profesor: fizică, chimie, matematică, istorie. Un profesor care ține o oră în plus primește, știți cât? 20 de lei în mână. Salariile sunt înghețate la nivelul lui 2024. Unul din șapte copii părăsește școala. Peste 40% dintre elevii de 15 ani nu înțeleg ce citesc, iar când Ministerul a vrut să taie orele de istorie, a fost nevoie de Academia Română ca să se răzgândească.

Nimic din toate acestea nu ține de bani europeni, de studii de impact sau de reforme complicate, ci ține de a face lucrurile la timp, oameni buni. Se numește simplu: administrație.

Voi cere Ministerului Educației în scris calendarul complet al achiziției de manuale: când au fost lansate procedurile, unde s-au blocat, cine răspunde și la ce dată intră manualele în clase. Că asta ne interesează. Un părinte, dar și copilul care merge la școală au dreptul la un răspuns cu dată și cu nume, nu doar la un comunicat, așa cum consideră Ministerul Educației”, a declarat deputatul AUR, Ramona Ioana Bruynseels.

The post Ramona Ioana Bruynseels (deputat AUR): „În prima zi de școală, elevii de liceu nu și-au primit manualele promise. Cer Ministerului Educației explicații privind calendarul complet al achiziției” appeared first on AUR.

„La început de an școlar, elevii din Cluj au fost chemați să participe la slujba de Te Deum de la Catedrala Mitropolitana. Un gest simplu pe care Biserica îl face de generații cu diferite ocazii: la deschiderea anului școlar, la sărbători naționale, la momente solemne din viața credincioșilor. O rugăciune de mulțumire și preaslăvire a Bunului Dumnezeu.

Un eveniment care nu ar fi trebuit să stârnească vreun fel de indignare, controversă sau conflict a fost transformat într-un măr al discordiei.

Deputatul USR Corina Atanasiu s-a revoltat că Inspectoratul Școlar a îndemnat elevii să ia parte la slujbă și a sesizat CNCD. Aparent, un apel la o rugăciune care are loc în fiecare an care trece trebuie anchetat de organele disciplinare.

Nu înțelegem această furie. Participarea la „Te Deum” nu este îndoctrinare, așa cum sugerează Corina Atanasiu. Din contră, este o poartă deschisă spre cunoaștere.

Biserica are datoria milenară ca tinerele generații să își cunoască istoria, tradițiile, credința bunicilor lor. Iar copiii noștri au dreptul să fie lăsați să aibă curiozități, întrebări și să primească răspunsuri din spectrul eclezial. După ce își vor cunoaște rădăcinile și credința, tinerii vor fi liberi să aleagă. Dar ca să aleagă trebuie să aibă opțiuni, au nevoie de repere, nu de uși închise.

Ne întrebăm care ar fi următorul pas, doamna Atanasiu: eliminarea icoanelor din săli? Interzicerea cruciuliței la gât? Înlocuirea orelor de religie cu educația sexuală predată de cine știe cine?

Corina Atanasiu nu poate pretinde că duce grija copiilor. Dacă ar fi fost așa, dumneaei și partidul din care face parte nu ar fi votat anul trecut pentru tăierea burselor școlare. Cum vă este împăcată conștiința că poate au existat elevi care au abandonat școala pentru că USR a susținut tăierea celor câtorva sute de lei, dar care însemnau un sprijin imens pentru acești copii? Dar doamna Atanasiu nu are astfel de mustrări, pentru că poartă un război împotriva lui Dumnezeu pentru a lua parte la crearea unei generații dezrădăcinate, lipsite de repere spirituale, ușor de manipulat prin lozinci progresiste.

Apelul la credință și îndemnul la participare la slujbă nu sunt acte care să constituie obiectul dosarelor, pentru că suferințele din temnițele de la Aiud, Gherla și Sighet au fost un sacrificiu pentru ca astăzi să avem libertatea să alegem comuniunea cu Hristos”, a declarat deputatul AUR de Cluj, Ramona Ioana Bruynseels.

The post Ramona Ioana Bruynseels (deputat AUR): „Doamna Corina Atanasiu, dacă îndepărtăm copiii de Biserică și de Dumnezeu, ce se va alege de societatea noastră?” appeared first on AUR.

„Timp de 114 zile ni s-a repetat aceeași justificare: nu putem încheia această perioadă de provizorat, trebuie să facem Legea salarizării, trebuie să salvăm jalonul din PNRR, trebuie să luăm cele 770 de milioane de euro. Astea ne-ați spus întruna. După 114 zile, tragem linie: nu avem un Guvern cu puteri depline, nu avem Legea salarizării și pierdem cele 770 de milioane de euro. Atunci întrebarea este cât se poate de simplă: pentru ce ați mai stat?

În luna mai, președintele Nicușor Dan ne spunea că, în urma consultărilor, există un acord între PSD, PNL, USR și UDMR și oferea asigurări că noua Lege a salarizării va fi gata până la 1 iulie.
Suntem la sfârșitul lunii august. Legea nu există. Acum, după ce termen după termen a fost ratat, aflăm chiar de la Administrația Prezidențială că legea salarizării a eșuat. Ce surpriză! Și începe spectacolul: unii îi acuză pe ceilalți, dau vina pe sindicate, dau vina pe partenerii politici, pe termene, pe Bruxelles. Toată lumea este vinovată, numai cei care conduc România de ani de zile nu.

Dar problema este mult mai gravă decât incapacitatea lor administrativă. Problema fundamentală este că au încercat să construiască o întreagă ficțiune politică și instituțională în jurul unui Guvern demis. Un Guvern demis are competențe constituționale limitate la administrarea treburilor publice. Cu toate acestea, am văzut cum reprezentanții săi au lucrat la o lege care urma să reorganizeze salarizarea unui sector public întreg, au purtat discuții despre ea și au prezentat variante drept soluții pentru îndeplinirea unui jalon european.

În același timp, Administrația Prezidențială s-a transformat într-un soi de masă paralelă de negociere pentru Legea salarizării.

De când negociază Cotroceniul legea salarizării? Nu știu. Constituția îi dă președintelui atribuții foarte clare. Elaborarea politicilor salariale și negocierea unei asemenea legi nu se numără printre ele. Există o problemă serioasă privind limitele constituționale și legale în care au acționat instituțiile implicate, iar eventualele răspunderi juridice trebuie stabilite de instituțiile competente.

Mai există însă o problemă. Unde au fost implicate sindicatele în tot acest context? Unde a fost dialogul social real? Unde au fost profesorii, medicii, funcționarii și toate categoriile profesionale ale căror venituri urmau să fie modificate prin această lege?

Toată vara ați ținut sute de mii de oameni într-o stare de nesiguranță, ați transformat Legea salarizării într-o sperietoare. Profesorii s-au întrebat dacă le scad veniturile, medicii au cerut explicații. Dar răspunsurile nu au venit.

În locul unei dezbateri transparente, am avut variante despre care aflam din presă, negocieri despre care nimeni nu știa cine le poartă și acuzații între partidele care, în luna mai, ne spuneau că ajunseseră deja la un acord. Și este interesant că nici PSD, nici PNL, nici USR, nici UDMR nu s-au grăbit să transforme această presupusă înțelegere într-o inițiativă legislativă pe care să și-o asume public în Parlament. Dacă legea era atât de bună, de ce nu și-a asumat-o nimeni? Dacă exista consens, unde este legea? Dacă textul era pregătit, de ce nu a ajuns în Parlament la timp?

Dacă cei 770 de milioane de euro erau atât de importanți, cine răspunde acum pentru eșec? Aici este esența întregii povești. Problema nu este doar dacă România pierde sau nu niște bani. Problema este că statul nu poate funcționa la nesfârșit prin improvizații instituționale și artificii juridice. O soluție construită pe o bază juridică șubredă nu devine legală doar pentru că la capătul ei există bani europeni.

România se află astăzi într-o situație aproape absurdă. Avem criză politică. Avem o criză în energie. Avem probleme în educație. Avem probleme în sănătate. Agricultura este și ea sub presiune. Deficitul ne sufocă. Puterea de cumpărare a românilor scade. Investițiile sunt blocate sau întârziate. Bolnavii de cancer nu au medicamente, sistemul medical este în colaps, iar educația, după cum am spus, nici nu mai pomenim.

Și, peste toate acestea, România nu are de 114 zile un Guvern cu puteri depline. În loc să facă singurele lucruri care pot pune capăt acestui blocaj, instituțiile statului încearcă să inventeze soluții provizorii pentru un interimat care nu se mai termină. Nicușor Dan trebuie să își îndeplinească atribuțiile constituționale pentru formarea unui Guvern cu puteri depline. Guvernul demis trebuie să înceteze să se comporte ca și cum ar avea un mandat politic deplin. Nu-l are!

Legea salarizării trebuie făcută de un Guvern legitim, prin dialog social real, transparent, cu sindicatele și cu toate categoriile profesionale afectate, și apoi dezbătută în Parlament.

După 114 zile, România nu mai are nevoie de încă o explicație, ci are nevoie de un Guvern. Pentru că bilanțul actual este imposibil de ascuns: 114 zile – nici Guvern, nici Legea salarizării, dar și 770 de milioane de euro pierdute. Păi, și atunci pentru ce ați mai stat la guvernare?”, a declarat deputatul AUR, Ramona Ioana Bruynseels.

The post Ramona Ioana Bruynseels (deputat AUR): „După 114 zile de blocaj, nu avem nici Guvern, nici Legea salarizării. Pentru ce ați mai stat?” appeared first on AUR.