”Astăzi am făcut primul pas pentru îndreptarea unei mari inechități. De aproape patru ani, statul român taxează un om care muncește două ore ca și cum ar munci opt. Este o nedreptate pe care AUR vrea să o repare. Vestea bună este că proiectul care elimina această supraimpozitare a primit astăzi raport favorabil în Comisia de Buget Finanțe și merge acum la votul final în plenul Camerei Deputaților. AUR a susținut constant această măsură și o duce acum mai departe. În 2022, Guvernul Ciucă a introdus supraimpozitarea contractelor part-time: dacă ai un contract de două sau de patru ore, plătești contribuții ca pentru norma întreagă. O aberație fiscală care lovește exact în cei mai vulnerabili: în studenți, în pensionarii activi, în oamenii care muncesc câteva ore în plus ca să-și întrețină familia. Și, o aberaţie care apasă foarte greu pe IMM-uri, care ştim cât de importante sunt pentru economia noastră.

Dorim impozitarea corectă a salariilor part-time, nu pedepsirea multor români care, din diferite motive, nu pot să lucreze cu normă întreagă.

În prezent, angajatorul este obligat să suporte din propriul buget diferenţa de contribuţii şi impozit pentru angajatul cu program parţial, ceea ce reprezintă o lovitură, atât pentru angajator cât și pentru angajat. Dacă proiectul de lege va fi adoptat, de la 1 ianuarie 2027, munca part-time va fi taxată corect, la cât muncești efectiv, nu la cât vrea statul.

Pentru AUR, principiul este simplu: statul trebuie să încurajeze munca și inițiativa, nu să le pedepsească.

Un stat care își taxează oamenii fiindcă muncesc, lucrează împotriva acestor oameni. Noi suntem de partea celor care muncesc. Noi suntem pentru muncă, pentru IMM-uri și pentru bun simț”, a declarat Ramona Bruynseels, deputat AUR.

The post Ramona Bruynseels (deputat AUR): „Astăzi am făcut primul pas pentru îndreptarea unei mari inechități. Proiectul pentru eliminarea supraimpozitării contractelor part-time va fi votat în Parlament” appeared first on AUR.

Haideți, și acum mă adresez celor care conduc țara, celor care conduc principalele partide, haideți să privim această zi ca pe un prilej de a face dreptate și de a ne motiva tinerii să vină către armată. Pentru că, dacă îți tratezi astfel oamenii care au slujit și care ar fi fost gata să-și dea viața pentru țara noastră, nu ai cum să atragi tineri capabili, tineri care își fac un calcul pentru cariera lor și care se gândesc la cum vor trăi după ieșirea la pensie.

Vă cer încă o dată, în această zi specială de Rusalii și de Ziua Rezervistului Militar, să veniți alături de noi. Avem un proiect în Senat care poate să treacă foarte rapid.

Haideți măcar să le actualizăm solda de grad. Iar dacă nu le putem oferi dintr-o dată întreaga actualizare, așa cum s-ar cuveni, măcar să identificăm fondurile necesare și să le facem dreptate.

Nu se poate să continuăm să le călcăm demnitatea în picioare. Nu se poate să tolerăm nedreptățile, mai ales atunci când este vorba de Armata României, de siguranța noastră și de ceea ce trebuie să reprezinte rezerviștii români, cu atât mai mult într-un context atât de complicat, cu război la graniță și, iată, cu provocări de securitate extraordinare, pe care România nu le-a mai întâlnit în ultimele decenii.

La mulți ani, rezerviștilor români!”, a declarat Ramona Bruynseels, deputat AUR.

The post Ramona Bruynseels (deputat AUR): „La mulți ani, rezerviștilor români!” appeared first on AUR.

Președintele AUR, George Simion, a declarat că România trebuie să profite de programele europene și de investițiile disponibile pentru a dezvolta producția internă și pentru a implica firmele românești în proiectele strategice care pot genera locuri de muncă și dezvoltare economică.

„Acum avem 10 miliarde, cel puțin, care ar putea fi introduși în industria românească. Nici nu mă interesează că e industria de armament sau altă industrie. În programul SAFE polonez sunt implicate 12.000 de companii din Polonia. 98% este localizarea. Nu există 12.000 de companii de armament sau din industria de apărare poloneză. Au de beneficiat și alte companii din economia Poloniei.

Asta este gândirea noastră când am spus că da, dorim ca România să facă parte la acest program dacă avem parte de o localizare de minim 80%. Păi nu se poate. Păi de ce nu se poate? Pentru că nici măcar nu putem să ne gândim ca acea hală sau acele hale unde cresc copacii să fie tehnologizate, retehnologizate, să creeze locuri de muncă și inginerii noștri, din domeniul naval, de exemplu, care lucrează la Anvers, să lucreze la Tulcea, să lucreze la Galați, să lucreze împreună cu colegul nostru, domnul deputat Eduard Koler, la Severin. Că n-am fost întotdeauna incapabili să creăm nave, ba chiar am fost printre cei mai performanți în acest domeniu.

Ni s-a adus ca argument că în programul SAFE ar fi implicat Cugir, ar fi implicat Sadu, foarte bine. Dar de ce nu implicăm Mija, de ce nu implicăm Plopeni, de ce nu implicăm Tohanu?

Avem ca model o țară vecină, care nu face parte din NATO și din Uniunea Europeană, dar se gândește la binele poporului său, Serbia. A început să producă drone. O investiție israeliană, 50% cu statul sârb. Războaiele viitorului, după cum am văzut, se poartă cu drone.
M-am bucurat, indiferent cum îl cheamă pe directorul Romarm, ieri, azi sau mâine m-am bucurat să văd că producem și noi drone și putem produce drone”, a declarat președintele AUR, George Simion.

Deputatul AUR Ramona Ioana Bruynseels a vorbit despre efectele lipsei de investiții și despre modul în care România a devenit tot mai dependentă strategic din cauza pierderii capacităților industriale și a specialiștilor din domeniu.

„Ne-am adunat pentru că împreună putem să transmitem un mesaj foarte, foarte clar cu care sunt sigură că suntem cu toții de acord și anume că o țară care produce insuficient elemente esențiale pentru propria apărare este inevitabil și devine tot mai mult dependentă strategic.
Acum, dependența aceasta strategică nu apare așa de pe o zi pe alta, ci ea se construiește în timp. Ea se instalează, de exemplu, prin lipsa de investiții a fabricilor pe care noi le avem încă în România, prin specialiștii pe care i-am pierdut, prin lipsa contractelor multianuale, a comenzilor multianuale, prin toate acele tranzacții făcute fără să existe transfer tehnologic, prin, să spun așa, lipsa de grijă față de un domeniu care nu este doar strategic, ci care oferă oportunități de dezvoltare extraordinare”, a declarat deputatul AUR, Ramona Ioana Bruynseels.

În cadrul evenimentului a participat și prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu, a explicat că securitatea și relansarea industriei de apărare depind în primul rând de existența unei viziuni politice și de asumarea unor decizii strategice clare.

„Chestiunea de securitate este în democrație, cel puțin, o dimensiune politică. De fiecare dată, ne place sau nu ne place, totul începe cu o decizie politică. Inclusiv în înarmarea, inclusiv relansarea industriei naționale de apărare, pentru că toate aceste lucruri se fac din perspectiva unei viziuni politice. Ne-au învățat și știți foarte bine asta, după 90, relația politic-militară, ăsta a fost primul criteriu pe care trebuie să-l depășim, nu?

Civilii conduc armata, nu armata se conduce pe sine. Dacă ne uităm aici la instituțiile din România, vedem că foarte multe dintre ele n-au conducător civil, dar înțeleg că nu mai interesează pe nimeni astăzi. Deci, politicul decide. Viziunea politică decide.
Iar astăzi în România lucrurile stau cam așa. Te uiți pe Strategia Națională de Apărare, că așa se numește la noi, pardon, de apărare, noi îi spunem de securitate, pentru că nu ne plăcea termen securitate în anii 90, Strategia de Apărare a Țării și acolo sunt indicate care sunt amenințările pentru România”, a declarat prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu.

Senatorul AUR Mircia Chelaru a avertizat, în cadrul dezbaterii „Relansarea industriei naționale de apărare”, că România riscă să investească zeci de miliarde în programe de înzestrare fără să aibă o doctrină clară de apărare și fără să știe ce tip de război trebuie să poarte în viitor.

„Cei care sunteți din Parlament, din Comisiile de Apărare, ați fost foarte atenți la intervențiile mele din comisiile reunite. SAFE este un program suprastatal care urmărește interesele Uniunii Europene și nu are ca scop armarea României, ci armarea Uniunii Europene, care s-a transformat, în mai puțin de șase luni de la punerea în aplicare, într-un master business plan european. O afacere europeană care caută să pună mâna pe proiecte și programe pentru a atrage banii”, a declarat senatorul AUR, Mircia Chelaru.

Eu nu pot accepta o înzestrare, o dotare a unei armate care nu știe pentru ce se face și în ce fel de război va lupta. Prima întrebare la care trebuie să răspundă păzitorii Constituției este: împotriva cui mă voi lupta, în ce tip de război voi intra și cu ce arme voi lupta? Nu s-a răspuns la această întrebare nici până acum.

De asemenea, directorul general al CN ROMARM, Răzvan Pîrcălăbescu, a atras atenția asupra efectelor negative produse de subfinanțarea industriei de apărare și asupra potențialului pe care România îl are încă în acest domeniu.

„Despre cei care spun că industria de apărare trebuie redusă și denigrează acest domeniu, vreau să spun un singur lucru: ne fac rău pe termen mediu și lung. Și nu vorbim doar despre industrie sau economie, ci despre securitatea națională. (…) Avem 130 de membri în organizație, dintre care doar 20 sunt companii de stat, iar 80 sunt companii private.

Asta înseamnă că industria de apărare din România este puternică și are potențial. Și nu doar industria de apărare are potențial, ci și industria auto, care a rămas fără foarte multe comenzi și care poate integra o parte din business în industria de apărare”, a declarat Răzvan Pîrcălăbescu.

Generalul de brigadă Stan Petrescu a vorbit despre dependența României de importuri pentru sisteme esențiale de apărare și despre efectele lipsei unei strategii coerente în domeniu.

„România a rămas dependentă de importuri pentru multe sisteme de luptă: radare, avioane, rachete și echipamente electronice.
În aceste domenii depindem în mare măsură de Statele Unite și de alți parteneri externi, ceea ce duce la diminuarea autonomiei industriale.
Decăderea capacităților de apărare a fost rezultatul unui cumul de factori externi și interni, dar și al unor decizii politice greșite și al lipsei de viziune strategică”, a declarat Stan Petrescu.

The post AUR cere investiții urgente în industria românească de apărare: „Nu ne mai putem baza doar pe importuri” appeared first on AUR.

România se împrumută în total cu aproape 17 miliarde de euro, o datorie care va apăsa generații întregi.

Nimeni, nici Ministerul Apărării, nici Ministerul Finanțelor nu ne-a pus în față calculul exact al costului total cu dobânzile, de exemplu. Am ridicat întrebările acestea public înainte de intrarea în comisie și apoi, bineînțeles, în comisie.

De ce primim documentele cu mai puțin de 24 de ore înainte de ședință? Le-am primit luni seara la 19:22, iar marți la 10 dimineața trebuia să votăm.

80 de pagini cu date tehnice, fără timp pentru analiză, fără timp pentru discuții cu specialiștii. De ce peste 50% din bani merg într-o singură țară? Germania. De ce peste 50% merg la o singură companie? Rheinmetall. Polonia se împrumută 43 de miliarde prin SAFE și folosește peste 70% pentru propria industrie de apărare, pentru fabricile poloneze, pentru tehnologie poloneză, pentru locuri de muncă poloneze.

Ei bine, la noi, în România, nu avem nicio garanție similară. Nu se spune câte contracte vor reveni firmelor cu capital românesc.

Nu se spune ce investiții reale rămân la noi în țară, ce capacitate națională construim pentru viitor. Nu se spune clar care este transferul tehnologic.

Au existat negocieri prealabile cu mai multe firme din mai multe țări care au fost termenii. Pe ce bază au fost selectate firmele pentru contractele atribuite prin negociere directă?

Ministrul Miruță nu a răspuns clar la aceste întrebări. În continuare vom cere accesul la documentele care au stat la baza acestei decizii.

Vom cere transparență, că așa e firesc. Nu putem să fim de acord cu un plan de achiziții de aproape 17 miliarde. Aprobat peste noapte, fără niciun fel de analiză bazată pe documente concrete și fără răspunsuri la întrebări.

Nu ne-am opus Armatei, a se înțelege foarte bine. Ne-am opus modului în care se cheltuiesc și se împrumută banii românilor, cu care nu mai putem să fim de acord.

De aceea, eu și colegii mei din AUR ne-am abținut”, a declarat Ramona Bruynseels, deputat AUR.

The post Ramona Bruynseels (deputat AUR): „România se împrumută în total cu aproape 17 miliarde de euro prin SAFE, o datorie care va apăsa generații întregi” appeared first on AUR.

Stimate domnule Prim-ministru Bolojan,

În spațiul public a fost adusă în discuție situația licenței de exploatare a zăcământului de sare Valea Florilor, județul Cluj, resursă naturală estimată la aproximativ 26 de milioane de tone, cu potențial economic relevant pentru comunitatea locală și pentru economia națională.
Din datele publice rezultă că licența a fost semnată în anul 2009, iar aprobarea finală prin hotărâre a Guvernului a intervenit abia în anul 2024. O asemenea durată, de aproximativ 15 ani, indică o disfuncție administrativă majoră, incompatibilă cu exigențele unui stat care pretinde că își gestionează eficient, transparent și în interes național resursele naturale.
În acest interval, investiția a rămas blocată, valorificarea resursei a fost amânată, iar statul român și comunitatea locală au fost privați de venituri, locuri de muncă și oportunități de dezvoltare.
De asemenea, în anul 2018 au existat semnale publice privind caracterul excesiv al duratei procedurii, fără ca din datele publice să rezulte o intervenție guvernamentală fermă pentru clarificarea blocajelor
și accelerarea unei soluții conforme cu legea.
Într-un asemenea caz, nu este suficientă o explicație generică sau o prezentare sumară a competențelor instituționale. Este necesară prezentarea unei cronologii complete, a etapelor unde au apărut întârzieri, a responsabilităților administrative și a măsurilor concrete prin care Guvernul previne repetarea unor situații similare. În egală măsură, este necesară clarificarea succesiunii eventualelor cesiuni sau modificări privind titularul licenței, precum și a modului în care statul a urmărit protejarea interesului public pe durata întregii proceduri.
Având în vedere cele de mai sus, vă rog să prezentați punctual la următoarele întrebări:

1. Cronologia oficială completă a procedurii, de la semnarea licenței în anul 2009 până la aprobarea finală din anul 2024 și până la data prezentei, cu indicarea pentru fiecare etapă a instituției competente, a actului emis, a datei și a temeiului legal.
2. Identificarea exactă a etapelor procedurale la care s-au produs întârzieri, durata fiecărei întârzieri, cauza concretă și instituția responsabilă.
3. Precizarea tuturor ministerelor, autorităților și structurilor implicate în această procedură și a modului în care acestea și-au exercitat atribuțiile.
4. Comunicarea concluziilor oricărei analize, verificări sau evaluări realizate la nivel guvernamental sau interinstituțional cu privire la durata anormal de mare a procedurii și la eventualele disfuncții constatate.
5. Evaluarea impactului economic al întârzierii, inclusiv din perspectiva veniturilor bugetare nerealizate, a investițiilor amânate, a locurilor de muncă necreate și a beneficiilor locale și regionale pierdute.
6. Precizarea situației juridice actuale a titularului licenței, inclusiv istoricul eventualelor cesiuni, transferuri ori modificări în structura de control, precum și instituțiile care au aprobat aceste schimbări.
7. Planul guvernamental concret pentru introducerea unor termene clare, a unor obligații de transparență și raportare publică, precum și a unor mecanisme reale de răspundere administrativă în procedurile privind valorificarea resurselor naturale ale României.
   Notă: Se solicită răspuns în scris, structurat pe fiecare punct în ordinea de mai sus, cu indicarea
   expresă a actelor, datelor, instituțiilor competente și a temeiurilor legale incidente. În măsura
   existenței lor, se solicită anexarea/copierea documentelor relevante sau indicarea exactă a locului
   publicării acestora.

The post Ramona Bruynseels – Interpelare – Întârzierea de aproximativ 15 ani a procedurii privind licența de exploatare a zăcământului de sare Valea Florilor, județul Cluj – cauze, responsabilități și măsuri guvernamentale appeared first on AUR.

Nu putem vorbi despre întărirea capacității de apărare a României în timp ce statul acceptă, fără explicații clare, un astfel de cost. Când este vorba despre sume uriașe din bani publici, orice diferență de acest tip trebuie justificată în mod transparent și convingător.

În lipsa unor date tehnice detaliate, suspiciunile sunt inevitabile. Fie asistăm la o supraevaluare nejustificată, fie la o procedură opacă, în care interesele reale ale României nu sunt puse pe primul loc. Armata României are nevoie de dotări moderne, dar acestea trebuie făcute corect, nu prin decizii care ridică semne de întrebare.

Solicit public Ministerului Apărării Naționale să prezinte integral criteriile de selecție și ofertele analizate, să explice diferențele de cost prin indicatori tehnici clari și să accepte un audit independent asupra întregului proces de achiziție. De asemenea, este esențial să fie clar ce beneficii reale aduce acest contract industriei de apărare românești.

Astfel de decizii nu sunt simple chestiuni administrative. Ele pot afecta direct modul în care este înzestrată armata, capacitatea operațională pe termen lung și încrederea cetățenilor în instituțiile statului.

Nu accept ca securitatea națională să fie folosită ca pretext pentru contracte netransparente și costuri umflate. România are nevoie de o armată modernă, dar și de respect față de banul public și față de cei care îl plătesc.

Voi folosi toate instrumentele parlamentare pentru a clarifica această situație. În astfel de cazuri, răspunsurile ar trebui să vină înainte de semnarea contractelor, nu după”, a declarat Ramona Bruynseels, deputat AUR.

The post Ramona Bruynseels (deputat AUR): „Guvernul împinge Armata României într-un contract supraevaluat cu 30%: înzestrare sau risipă pe bani publici?” appeared first on AUR.

Domnule Viceprim-ministru şi Ministru al Afacerilor Interne,

Ca urmare a măsurilor dispuse de Corpul de Control al Ministrului Afacerilor Interne, pe rolul instanțelor judecătoreşti sunt înregistrate o serie de dosare având ca obiect anularea deciziilor de pensii emise în perioada 2020–iunie 2024, prin care a fost deschis dreptul la pensie anticipată parțială pentru circa 750 de foşti angajați ai sistemului de apărare, ordine publică şi securitate națională. Acțiunile au fost promovate de Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne, în calitate de emitent al deciziilor, motivat de o interpretare eronată a prevederilor O.U.G. nr. 163/2020 la data deschiderii dreptului.
Din cadrul soluțiilor pronunțate până în prezent se desprinde tendința unei practici judiciare de respingere a cererilor de chemare în judecată, ca inadmisibile, instanțele reținând posibilitatea soluționării aspectelor cu care au fost învestite prin emiterea unor decizii în procedura de revizuire. Totodată, există instanțe care au respins acțiunile pe fond, apreciind că anularea, după o lungă perioadă de timp, a unui drept acordat ca urmare a erorilor săvârşite de instituțiile statului, constituie o măsură disproporionată ce a fost sancționată de CEDO (cauza Moskal contra Poloniei, cauza Dumitrescu contra României ş.a.)

În acest context, vă rog să îmi comunicați:

1. Care sunt motivele pentru care, în perioada 2020–2024, nu s-au făcut demersuri pentru interpretarea unitară a dispozițiilor O.U.G. nr. 163/2020 privind valorificarea stagiului de cotizare pentru deschiderea dreptului la pensie anticipată parțială, de către structurile aparținând Ministerului
   Afacerilor Interne (Direcția Audit Public Intern, Direcția Generală Juridică, Direcția Generală Financiară, Direcția Generală Management Resurse Umane, Casa de Pensii Sectorială)?
2. Care sunt măsurile de protecție socială a celor peste 750 de beneficiari, foşti angajați ai sistemului de apărare, ordine publică şi securitate națională?
3. S-a realizat un calcul financiar cost-beneficiu cu privire la menținerea dreptului la pensie prin raportare la drepturile salariale datorate, în cazul reintegrării profesionale dispuse prin hotărâre judecătorească definitivă? A fost analizat impactul unei astfel de măsuri asupra angajaților care ocupă în prezent funcțiile respective?
4. A fost analizat impactul bugetar ca urmare a suportării cheltuielilor de judecată?
5. În situația litigiilor soluționate definitiv prin respingerea acțiunii ca inadmisibilă (în temeiul art. 65 din Legea nr. 223/2015), vor fi emise decizii de revizuire? În caz afirmativ, față de jurisprudența CEDO, care este motivul nerespectării principiului proporționalității prevăzut de art. 9 Cod administrativ?

The post Ramona Bruynseels – Interpelare – Valorificarea stagiului realizat în temeiul O.U.G. nr. 163/2020 pentru deschiderea dreptului la pensie anticipată parțială appeared first on AUR.

Stimate domnule Ministru,

În contextul actual de securitate regională profund deteriorat, generat de conflictul militar de la granița României, respectiv războiul din Ucraina, precum și pe fondul angajamentelor asumate de statul român în cadrul NATO și în relația strategică cu Statele Unite ale Americii, consider că situația deficitară a
resurselor umane din cadrul Armatei României reprezintă o vulnerabilitate majoră de securitate națională.
Datele apărute în spațiul public, inclusiv cele publicate în presă, arată fără echivoc un eșec sistemic care a generat un deficit alarmant de personal, cu implicații și consecințe grave asupra capacității operaționale a structurilor militare. Conform acestor informații, deficitul ar ajunge până la 43% în rândul ofițerilor, 45% în rândul maiștrilor militari și subofițerilor, o situație fără precedent în ultimii ani și incompatibilă cu statutul de stat membru NATO.
Obiectivul declarat al conducerii Ministerului Apărării Naționale este o Armată de aproximativ 120.000 de militari, România se află în prezent la un nivel de 70.000–80.000 de cadre active, ceea ce demonstrează o incapacitate cronică de planificare și atragere a resursei umane necesare. Mai mult, Armata
României ar putea pierde aproximativ 350.000 de rezerviști în următorii ani.
Deși în anii 2024 – 2025 au existat unele creșteri de personal, deficitul rămâne substanțial.
Cauzele principale ale deficitului de personal din Armata României sunt următoarele:

• Exodul militarilor și demisiile (48% din plecări): Un număr neașteptat de mare de militari au părăsit sistemul în ultimii ani (peste 13.000 numai în perioada 2022-2024), nemulțumiți de condițiile de muncă și salarizare.
• Pensionările Anticipate (39% din plecări): O parte mare a cadrelor militare au ales să iasă la pensie înainte de vârsta standard, profitând de reglementările legislative, fiind adesea profesioniști cu experiență.
• Salariile necompetitive: Deși salariile au crescut, totuși acestea sunt considerate prea mici în raport cu riscurile, solicitările fizice și programul intens de activitate (ex: un militar poate avea 3.000 de lei net, fiind plecat de acasă luni la rând).
• Clasările medicale (11% din plecări): Un procent semnificativ de personal a fost declarat inapt medical pentru continuarea serviciului militar.
• Lipsa de atractivitate a carierei militare: Tinerii români evită în general școlile și institutele militare, inclusiv pe fondul riscurilor percepute în contextul războiului din Ucraina.
• Dezinteresul manifestat pentru statutul de soldat sau gradat profesionist: Condițiile de muncă riguroase și cu restricții, precum și perspectivele limitate de avansare fac ca acest statut să fie mai puțin atractiv comparativ cu piața muncii din viața civilă.
  Această situație este cu atât mai gravă cu cât:
• România are obligații de apărare colectivă în cadrul NATO;
• găzduiește baze militare strategice la Kogălniceanu și Deveselu;
• participă activ la eforturi de securitate regională și globală;
• proximitatea conflictului din Ucraina impune un nivel ridicat de pregătire și reacție.
  În aceste condiții, deficitul de personal – atât militar, cât și civil – nu mai poate fi tratat ca o problemă administrativă, ci trebuie recunoscut ca o criză strategică.
  Din analiza informațiilor disponibile, rezultă următoarele disfuncționalități majore:
• Subdimensionarea gravă a efectivelor la toate nivelurile – de la unități operative până la structuri de comandă.
• Scăderea atractivității carierei militare, în special în rândul tinerilor.
• Îmbătrânirea și diminuarea rezervei militare.
• Măsuri insuficiente și ineficiente de recrutare și retenție.
• Birocrație excesivă și lipsă de flexibilitate în politicile de resurse umane.
• Neconcordanțe între nevoile reale ale Armatei și politicile publice adoptate.
  Având în vedere cele arătate mai sus, consider că situația actuală a resurselor umane din Armata României nu mai poate fi justificată prin context sau dificultăți obiective, ci reflectă în mod direct un eșec managerial grav al conducerii Ministerului Apărării Naționale, care nu a reușit nici să prevină, nici să corecteze acest dezechilibru critic.
  Deficitul masiv de personal nu este o întâmplare, ci rezultatul unor ani de decizii greșite, lipsă de viziune și politici incoerente, asumate la nivel guvernamental, pentru care cineva trebuie să răspundă în mod concret.
  Este legitim să ne întrebăm dacă actuala conducere a Ministerului
  Apărării mai deține capacitatea administrativă și strategică necesară pentru a gestiona una dintre cele mai importante instituții ale statului, în condițiile în care rezultatele indică un regres evident.
  Având în vedere cele de mai sus, vă solicit să răspundeți punctual la următoarele întrebări:

1. Care este situația reală, actualizată, a deficitului de personal din Armata României, defalcat pe categorii (ofițeri, subofițeri, soldați profesioniști, personal civil)?
2. Care sunt cauzele principale identificate de minister pentru acest deficit major de personal și de ce măsurile implementate până în prezent nu au produs rezultate semnificative?
3. Ce procent din funcțiile esențiale operative sunt neocupate în acest moment și care este impactul direct asupra capacității de luptă?
4. Dacă, potrivit datelor oficiale, doar 57% din funcțiile de ofițeri sunt ocupate, vă rog să precizați concret care sunt unitățile operative unde deficitul depășește 50% și cum mai pot acestea îndeplini misiuni reale de luptă?
5. În condițiile în care peste 13.000 de militari au părăsit sistemul în ultimii doi ani, vă rog să prezentați exact câți dintre aceștia au fost înlocuiți efectiv pe funcții echivalente, nu doar numeric, și care este deficitul net rezultat?
6. Având în vedere că necesarul estimat este de aproximativ 120.000 de militari, iar efectivele reale sunt semnificativ mai mici, vă rog să indicați în câți ani estimați realist atingerea acestui prag și ce măsuri concrete, cuantificabile, susțin acest calendar?
7. În condițiile estimărilor privind pierderea unui număr semnificativ de rezerviști, ce plan de urgență există pentru compensarea acestui deficit?
8. Care este rata reală de respingere la recrutare (medical, psihologic, fizic), în condițiile în care există situații în care peste 50% dintre candidați nu sunt declarați admiși, și ce reforme ați inițiat pentru a corecta acest blocaj?
9. Ce rol joacă nivelul salarizării și al beneficiilor în decizia personalului de a părăsi sistemul și ce măsuri aveți în vedere pentru corectarea acestor dezechilibre?
10. În contextul în care România găzduiește baze militare strategice și participă la misiuni internaționale, cum poate Ministerul Apărării să garanteze îndeplinirea obligațiilor asumate, în condițiile actualului deficit de personal?
11. Ce reforme structurale aveți în vedere pentru modernizarea managementului resurselor umane din armată?
12. Cum evaluați riscurile asupra securității naționale generate de actuala situație a resurselor umane din armată?
    Domnule Ministru, nu vorbim despre simple disfuncționalități, ci despre o criză profundă de securitate națională, generată de incapacitatea managerială de a asigura resursa umană minimă pentru funcționarea Armatei României. În aceste condiții, nu doar răspunsurile sunt obligatorii, ci și asumarea responsabilității pentru acest eșec. Situația descrisă nu mai poate fi ignorată sau
    tratată superficial. În actualul context geopolitic, orice slăbiciune structurală a Armatei României poate avea consecințe grave asupra securității statului și a cetățenilor săi.
    Consider că este esențial ca Ministerul Apărării Naționale să treacă de la măsuri reactive și fragmentare la o strategie coerentă, pe termen mediu și lung, care să vizeze:

• creșterea efectivelor,
• profesionalizarea și stabilizarea personalului;
• modernizarea sistemului de recrutare,
• și reconstrucția rezervei militare.
  Vă solicit, să prezentați nu doar o analiză a situației actuale, ci și un plan concret, cu termene și indicatori de performanță, care să monitorizeze progresul și responsabilizarea instituțională.
  O armată fără oameni este o armată vulnerabilă, iar o armată vulnerabilă înseamnă un stat vulnerabil. Ceea ce vedem astăzi nu este doar rezultatul unor erori, ci lipsa de competență și de viziune în conducerea sistemului de apărare
• consecința directă a unui eșec guvernamental major, care nu mai poate fi ignorat sau amânat.

The post Ramona Bruynseels – Interpelare – Situația critică a resurselor umane din Armata României și riscurile asupra capacității de apărare națională appeared first on AUR.

Domnule Ministru,

În spațiul public sunt formulate frecvent afirmații privind dimensiunea sistemului pensiilor militare şi raportul dintre personalul activ şi beneficiarii de pensii proveniți din diferitele structuri ale sistemului de apărare, ordine publică şi securitate națională. În lipsa unor date statistice oficiale,
consolidate şi comparabile privind sistemul administrației penitenciare, aceste afirmații pot genera interpretări eronate cu privire la dimensiunea sistemului şi la impactul său bugetar.
În acest context, consider necesară prezentarea unor date statistice centralizate privind polițiştii de penitenciare activi, obligațiile fiscale aferente veniturilor acestora, numărul beneficiarilor de pensii militare
proveniți din sistemul administrației penitenciare şi cuantumul sumelor aferente acestor pensii, astfel încât să poată fi realizată o evaluare obiectivă şi comparabilă a acestor fluxuri financiare.

În consecință, vă rog respectuos să dispuneți elaborarea şi transmiterea unei situații statistice centralizate pentru anii 2023, 2024 şi2025, care să cuprindă următoarele informații

1. Obligații fiscale aferente polițiştilor de penitenciare activi
   1.1. Cuantumul anual total al contribuțiilor şi obligațiilor fiscale reținute şi virate din veniturile polițiştilor de penitenciare activi, cu prezentarea distinctă, pe cât posibil, a principalelor categorii: contribuții sociale, contribuția de asigurări sociale de sănătate şi impozit pe venit.
2. Date privind pensiile militare aferente beneficiarilor proveniți din sistemul administrației penitenciare
   2.1. Cuantumul total anual brut al pensiilor militare de stat aferente beneficiarilor proveniți din sistemul administrației penitenciare.
   2.2. Cuantumul anual total al sumelor reținute din aceste pensii, reprezentând impozit pe venit şi, după caz, contribuția de asigurări sociale de sănătate sau alte rețineri prevăzute de lege.
   2.3. Cuantumul anual net al pensiilor militare efectiv plătite beneficiarilor
   proveniți din sistemul administrației penitenciare.
3. Indicatori privind personalul activ şi beneficiarii de pensii
   3.1. Numărul total al polițiştilor de penitenciare activi, pentru fiecare dintre anii menționați.
   3.2. Numărul total al beneficiarilor de pensii militare proveniți din sistemul administrației penitenciare, aflați în plată pentru fiecare dintre anii menționați.
   3.3. În măsura în care Ministerul Justiției nu deține în mod direct anumite date privind plata sau evidența pensiilor, vă rog să precizați instituția competentă şi, dacă este posibil, să comunicați datele deținute de structurile subordonate sau partenere relevante.
4. Situația agregată a fluxurilor financiare
   4.1. Valoarea totală anuală a obligațiilor fiscale generate de polițiştii de penitenciare activi.
   4.2. Valoarea totală anuală brută a pensiilor militare de stat aferente beneficiarilor proveniți din sistemul administrației penitenciare.
   4.3. Valoarea totală anuală netă a pensiilor militare efectiv plătite beneficiarilor proveniți din sistemul administrației penitenciare.
5. Situația comparativă solicitată
   5.1. Vă rog să prezentați, pentru fiecare dintre anii menționați, o situație comparativă între: (i) totalul obligațiilor fiscale generate de polițiştii de penitenciare activi şi (ii) totalul sumelor brute, respectiv nete, aferente pensiilor militare de stat plătite beneficiarilor proveniți din sistemul administrației penitenciare.
6. Indicator statistic privind pensia militară medie
   6.1. Cuantumul pensiei militare medii brute aferente beneficiarilor proveniți din sistemul administrației penitenciare, pentru fiecare dintre anii menționați.
   6.2. Cuantumul pensiei militare medii nete efectiv plătite beneficiarilor proveniți din sistemul administrației penitenciare, pentru fiecare dintre anii menționați.
7. Forma de prezentare a datelor
   7.1. Solicit transmiterea răspunsului în formă scrisă, cu prezentarea datelor distinct pentru fiecare an şi, pe cât posibil, în format tabelar, pentru a permite o analiză comparativă riguroasă.
   7.2. În situația în care unele dintre datele solicitate nu sunt centralizate la nivelul ministerului, vă rog să dispuneți centralizarea acestora la nivelul structurilor competente şi transmiterea lor în cadrul răspunsului la prezenta interpelare.
   Prezentarea transparentă a acestor date statistice reprezintă o condiție necesară pentru o dezbatere publică onestă, tehnic corectă şi fundamentată asupra dimensiunii sistemului administrației penitenciare şi a fluxurilor sale financiare.

The post Ramona Bruynseels – Interpelare – Solicitare de date statistice centralizate privind obligațiile fiscale aferente polițiştilor de penitenciare activi şi cuantumul pensiilor militare de stat aferente beneficiarilor proveniți din sistemul administrației penitenciare appeared first on AUR.

Domnule Ministru,

În spațiul public sunt formulate frecvent afirmații privind dimensiunea sistemului pensiilor militare şi raportul dintre personalul activ din structurile de apărare, ordine publică şi securitate națională şi beneficiarii aflați în plată. În lipsa unor date statistice oficiale prezentate într-o formă consolidată şi comparabilă, aceste afirmații pot genera interpretări eronate cu privire la dimensiunea sistemului şi la
impactul său bugetar.
În acest context, consider necesară prezentarea unor date statistice centralizate privind personalul activ din structurile Ministerului Afacerilor Interne, obligațiile fiscale aferente veniturilor acestuia, numărul beneficiarilor de pensii militare proveniți din structurile MAI şi cuantumul sumelor aferente acestor pensii,
astfel încât să poată fi realizată o evaluare obiectivă şi comparabilă a acestor fluxuri financiare.

În consecință, vă rog respectuos să dispuneți elaborarea şi transmiterea unei situații statistice centralizate pentru anii 2023, 2024 şi 2025, care să cuprindă următoarele informații.

1. Obligații fiscale aferente personalului activ din structurile MAI
   1.1. Cuantumul anual total al contribuțiilor şi obligațiilor fiscale reținute şi virate din veniturile personalului activ din structurile MAI (personal militar şi polițişti), cu prezentarea distinctă, pe cât posibil, a principalelor categorii: contribuții sociale, contribuția de asigurări sociale de sănătate şi impozit pe venit.
   1.2. Dacă structura evidențelor interne permite, vă rog să prezentați distinct aceste sume pentru personalul militar şi pentru polițişti.
2. Date privind pensiile militare aferente beneficiarilor proveniți din structurile MAI
   2.1. Cuantumul total anual brut al pensiilor militare de stat aferente beneficiarilor proveniți din structurile MAI.
   2.2. Cuantumul anual total al sumelor reținute din aceste pensii, reprezentând impozit pe venit şi, după caz, contribuția de asigurări sociale de sănătate sau alte rețineri prevăzute de lege.
   2.3. Cuantumul anual net al pensiilor militare efectiv plătite beneficiarilor proveniți din structurile MAI.
3. Indicatori privind personalul activ şi beneficiarii de pensii
   3.1. Numărul total al personalului activ din structurile MAI, pentru fiecare dintre anii menționați.
   3.2. Numărul total al beneficiarilor de pensii militare proveniți din structurile MAI, aflați în plată pentru fiecare dintre anii menționați.
   3.3. Dacă MAI deține, în mod oficial şi centralizat, date comparative privind beneficiarii proveniți din alte structuri, vă rog să precizați acest lucru; în caz contrar, vă rog să indicați instituția competentă pentru asemenea date comparative.
4. Situația agregată a fluxurilor financiare
   4.1. Valoarea totală anuală a obligațiilor fiscale generate de personalul activ din structurile MAI.
   4.2. Valoarea totală anuală brută a pensiilor militare de stat aferente beneficiarilor proveniți din structurile MAI.
   4.3. Valoarea totală anuală netă a pensiilor militare efectiv plătite beneficiarilor proveniți din structurile MAI.
5. Situația comparativă solicitată
   5.1. Vă rog să prezentați, pentru fiecare dintre anii menționați, o situație comparativă între: (i) totalul obligațiilor fiscale generate de personalul activ din structurile MAI şi (ii) totalul sumelor brute, respectiv nete, aferente pensiilor militare de stat plătite beneficiarilor proveniți din structurile MAI.
   
6. Indicator statistic privind pensia militară medie
   6.1. Cuantumul pensiei militare medii brute aferente beneficiarilor proveniți din structurile MAI, pentru fiecare dintre anii menționați.
   6.2. Cuantumul pensiei militare medii nete efectiv plătite beneficiarilor proveniți din structurile MAI, pentru fiecare dintre anii menționați.
7. Forma de prezentare a datelor
   7.1. Solicit transmiterea răspunsului în formă scrisă, cu prezentarea datelor distinct pentru fiecare an şi, pe cât posibil, în format tabelar, pentru a permite o analiză comparativă riguroasă.
   Prezentarea transparentă a acestor date statistice reprezintă o condiție necesară pentru o dezbatere publică onestă, tehnic corectă şi fundamentată asupra dimensiunii sistemului şi a fluxurilor sale financiare.

The post Ramona Bruynseels – Interpelare – Solicitare de date statistice centralizate privind obligațiile fiscale aferente personalului activ din structurile MAI şi cuantumul pensiilor militare de stat aferente beneficiarilor proveniți din aceste structuri appeared first on AUR.