De către: Deputat Pușcașu Lucian Florin, Circumscripția electorală nr.35, Suceava

Obiectul interpelării: Solicit reducerea TVA la energie și carburanți la 5% !

Domnule Prim-Ministru,

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan a declarat recent, că în situaţia în care avem o continuă
creştere a preţului țițeiului, e nevoie să se creeze mecanismul prin care statul poate acţiona de
îndată, dacă e cazul. Întrebat ce înseamnă declararea situaţiei de criză pe piaţa ţiţeiului, ministrul a
explicat că este vorba de ordonanţa 84 din 2022, care a statuat pentru prima dată un set de măsuri
foarte clare prin care se prioritizează piaţa de motorină şi benzină din România, piaţa de produse
petroliere şi pârghii pentru blocarea speculei.
Vă readucem aminte că, în mod real costul produsului (petrol + rafinare) este de proximativ
31% restul de 69% sunt taxe, impozite și costuri de distribuție. Mai mult piața carburanților face
parte din piața mai largă a energiei. Pe lângă creșterile foarte mari la prețul carburanților am avut și
mari creșteri la energie. Facturile la gaze au fost cu până la 30% mai mari, în luna ianuarie 2026,
faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior. Consumul pentru luna ianuarie 2026 a fost acoperit în
special din importuri, import care a venit cu preţuri de până la 40% mai mari. România a fost salvată
de gazele din import, cu o creştere de aproape 500% faţă de media lunii.
Am precizat, în alte interpelări, soluțiile de pe piata energiei și ați aplicat una dintre ele. Ați
amânat liberalizarea pretului la gaze stabilita pentru data de 01 aprilie 2026. Probabil de frică ca
B/AUR/66/16.03.2026
Grupul Parlamentar AUR
Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti
e-mail: aur@cdep.ro
2/2
românii să nu ocupe clădirea Guvernului. Testați într-un mod cinic gradul de rezistență al românilor
la scumpiri. La sume de plată deja dublate anul acesta la încălzire, o altă majorare ar fi fost nu
numai de nesuportat, ci și neplătită în mare parte din lipsă de resurse.
Avem rugămintea să aplicați și celelalte propuneri.
Începeți cu reducerea TVA la 5% la energie și carburanți.
Acest lucru este necesar pentru că jumătate din prețul energiei sunt taxe și impozite. Astfel
avem tarife de rețea (transport și distribuție), accize, contribuția cogenerare, certificate verzi și TVA.
Mediul economic este, deja, afectat prin creșterea datoriei publice la peste 1000 miliarde
lei cu consecința plății unor dobânzi uriașe, deficitul bugetar este de aproape 8% și deficitului
comercial este la un maxim istoric. Supraimpozitarea companiilor, lipsa creditării, scăderea gradului
de ocupare a forței de muncă, toate acestea au dus la creșterea costului vieții și degradarea
nivelului de trai al românilor. Scopul guvernării ar trebui să fie creșterea bunăstării oamenilor sau
măcar menținerea nivelului de trai.
Față de această situație vă adresez următoarea interpelare: La ce dată veți stabili o
impozitare de 5% pentru TVA la energie și carburanți?

The post Lucian Florin Pușcașu – Interpelare – Solicit reducerea TVA la energie și carburanți la 5% ! appeared first on AUR.

Domnului Prim-Ministru Marcel Ciolacu 

De către: Deputat Lucian-Florin PUȘCAȘU 

Circumscripția electorală nr. 35 Suceava

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 04.02.2025

Obiectul întrebării: Ce soluții aveți pentru scăderea prețurilor la energie și gaz?

Domnule Prim-Ministru,

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat miercuri, în mass-media, întrebat ce se va întâmpla cu plafonarea la energie și gaze de la 1 aprilie, că, după expirarea plafonării, subvenția va fi acordată în funcție de venitul familiei.

„Avem și argumente, având în vedere situația din regiune, având în vedere creșterile de preț la gaz, la energie electrică. La gaz prețurile au crescut cam cu 30% în ultimele luni, la energie electrică cam cu 10-15%. Având în vedere faptul că avem nevoie de o perioadă de timp să asigurăm o lichiditate în piață (…) această schemă trebuie finanțată, bineînțeles de la bugetul de stat”, a explicat Burduja.

Subvenționarea se va face în funcție de venitul familiei, a mai explicat Burduja. „Principiul de bază rămâne și el, aplicat în toate statele Uniunii Europene. Trebuie subvenționat pe baza nivelului socio-economic, vulnerabilitatea fiecărei gospodării (…)”, a mai argumentat ministrul Energiei.

În esență, observăm un dublu limbaj. În anii trecuți ați anunțat cu mare pompă că România va deveni independentă energetic: ”Ne descurcăm cu ce avem, ne acoperim consumul. Iar din 2027 ne vom dubla producţia de gaz şi vom fi cel mai mare producător din Uniunea Europeană”, a mai afirmat ministrul Burduja în septembrie 2024.

Despre ce independență energetică putem vorbi când OMV Austria a semnat un contract cu Germania prin care vinde resursele noastre de gaz din Marea Neagră de la Neptun Deep, către această țară? Despre ce independență energetică putem vorbi când s-a semnat tranzacţia prin care MVM Zrt (Ungaria) preia divizia de furnizare gaze şi energie electrică a E.ON Energie România iar resursele nostre vor ajunge la Gazprom?

Vreți să câștigați alegeri în România spunând că opoziția este cu Rusia, iar Guvernul pe care îl conduceți oferă resursele țării tocmai Rusiei. Sau faptul că dați gazul din Marea Neagră Germaniei sperați să fie un lucru apreciat, să vă mențină într-o medie occidentală?

Dincolo de campania electorală permanentă pe care o fac membrii Guvernului, ne interesează prețul gazelor și al energiei electrice pe care îl plătesc românii. La acest capitol sunteți repetent, domnule prim-ministru, pentru că prețul acestora în România este mult mai mare ca în alte state. Degeaba miniștrii dumneavoastră se lăudă cu independența energetică dacă nu se vede în prețul către populație și companii. Firmele noastre intră în competiția europeană plătind prețuri foarte mari la energie electrică și gaze și nu sunt competitive, produsele lor au un preț peste media europeană dacă Guvernul României nu gândește un proiect de sprijin al acestora. În loc să acordați sprijin companiilor, ați mărit impozitele în ultimii doi ani și ați turnat plumb în proiectele de dezvoltare ale acestora.

Câtă vreme nu se intervine asupra mecanismelor care distorsionează piața energiei și câtă vreme nu se găsesc soluții pentru exploatarea gazului românesc de către Statul Român, românii sunt condamnați la sărăcie.

Față de această situație propun următoarele măsuri pe termen scurt:

• Înfiinţarea ,,coşului național de energie” din energia produsă de companiile la care statul român este acţionar. Stabilirea „prețului de referinţă” al energiei pe baza „coşului național de energie”, nivel de la care se stabileşte prin lege marja de profit pe care companiile private o pot adăuga şi, implicit, nivelul de taxare suplimentară pe care statul o aplică peste marja de profit stabilită de lege.
• Revenirea imediată, pe o perioadă determinată – până vor apărea condiții de concurență reală – la piața reglementată, atât în sectorul energiei electrice, cât şi în cel al gazelor naturale, prin limitarea profitului într-o marjă definită prin lege şi taxarea suplimentară substanțială a acestuia peste respectiva marjă (sumele provenite din taxarea suplimentară a profitului pot reprezenta o sursă importantă atât pentru finanțarea investițiilor destinate creşterii capacităților de producție a energiei electrice regenerabile, dar şi în sprijinul consumatorilor vulnerabili).
• Reducerea TVA-ului la energie și gaz.

În acest context, domnule prim-ministru, vă adresez următoarea întrebare:

Ce soluții aveți pentru scăderea prețurilor la energie și gaz?

Solicit răspuns în scris și oral.

The post Lucian-Florin Puşcaşu – Întrebare parlamentară – Ce soluții aveți pentru scăderea prețurilor la energie și gaz? appeared first on AUR.

Domnule Prim-Ministru,

Cu reducerea aparatului bugetar ati eșuat, cu reforma pensiilor speciale ati esuat, cu reducerea cheltuielilor statului ati esuat! Ați introdus o suprataxare care nu rezolvă problema bugetară, oricum creată tot de coalitia de guvernare.

În ceea ce privește România, „avem toate șansele” de a intra într-o recesiune, iar PIB-ul va crește mult mai puțin față de estimări.

Rezultă că măsurile luate de dvs. nu sunt bune pentru țară și popor! De ce nu spuneți oamenilor adevărul, că ați întârziat deconturile din PNRR și ati mutat o tranșă de încasări pentru anul 2024, pentru că nu sunteți capabili să gestionați un proiect?

De ce nu spuneți că inflația este o mare problemă și va crește datorită pachetului fiscal aprobat? Asta înseamnă că modelul de dezvoltare pe care îl aplicați este unul inflaționist și, pe termen lung, nu poate duce decât la sărăcirea populației!

Putem noi să dăm vina cât vrem pe război, pe drone, pe ce vrem noi – problemele economiei au, în primul rând, cauze interne: problemele structurale și problemele legate de modelul de dezvoltare, care este unul inflaționist și pune accent pe consum, ci nu pe producție. Creșterea de fiscalitate pentru sectorul IMM-urilor, microîntreprinderi și persoane fizice autorizate, începând de la 1 ianuarie este bomboana pe coliva economiei!

Mediul de afaceri trebuie să aibă acces la capital, la capital de lucru, să poată să vină în întâmpinarea solicitărilor pe care le are statul pe diferite proiecte cu finanțare europeană, altfel va scădea și absorția fondurilor europene. Companiile se vor împrumuta mai greu și cu costuri mai mari. Dobânzile sunt strict legate de inflație. Cei care au afaceri în derulare și care trebuie să asigure mai mulți bani la bugetul statului prin creșterea fiscalității, trebuie să-și asigure și supraviețuirea. Acest lucru face ca, anul 2024, să fie în continuare un an de supraviețuire, ci nu un an de creștere și consolidare economică pentru sectorul privat. Criza energetică, care a contribuit la creșterea prețurile produselor de larg consum, a petrolului, a gazelor naturale și electricității, nu a trecut.

În tot acest context ați abandonat și preocupările pentru piața europeană de transport unde companiile românești sunt dezavantajate atât de Pachetele de Mobilitate 1 și 2 adoptate recent de organismele Uniunii Europene cât și de lipsa facilităților Spațiului Schengen pentru România, care întârzie, nejustificat, să se concretizeze.

Aveți o strategie de dezvoltare economică sau România este o corabie în derivă? Păreți preocupat numai de alegeri și de creșterea în sondaje și ați abandonat preocuparea față de creșterea economiei României și găsirea de soluții pentru susținerea antreprenorului român, cel pe care puneți biruri în fiecare zi.
Față de această situație, vă adresăm următoarea interpelare:

Care sunt măsurile luate pentru scoaterea românilor din sărăcie și care sunt măsurile luate pentru a evita falimentul economiei românești și a întreprinzătorilor?

The post Florin Pușcașu – interpelare către Guvernul României – Ce măsuri ați luat pentru evitarea falimentului întreprinzătorului român? appeared first on AUR.

Domnule Prim-Ministru,

Pacienții aflați în concediu medical contribuie cu 10% (impozit pe venit) la Fondul de Asigurări Sociale de Sănătate din indemnizația primită pe perioada concediului. Acest lucru se întâmplă în timp ce pensiile speciale nu au fost eliminate și finanțarea partidelor de la bugetul de stat vă face chiar și pe dumneavoastră să păreți doct, domnule prim-ministru, prin fluxurile financiare pe care le-ați pus în mișcare către o anumită parte a presei.

Măsura a intrat în vigoare începând cu luna ianuarie 2024, având ca rezultat diminuarea indemnizațiilor primite de salariați. Până la finele anului 2023, contribuțiile pentru asigurările sociale (CAS) de 25% și impozitul pe venit de 10% erau reținute doar din cuantumul indemnizației, fără a include contribuția pentru asigurările sociale de sănătate (CASS) de 10%. Măsura este prevăzută în OUG 115/2023 adoptată de Guvern pe 14 decembrie 2023 și publicată cu câteva zile de Crăciun în Monitorul Oficial.

„La articolul 155 alineatul (1), după litera h) se introduce o nouă literă, lit. i), cu următorul cuprins:« i) indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate, acordate în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările şi completările ulterioare”, se arată în OUG.

Astfel, începând cu 2024, taxa de 10% pentru sănătate se aplică nu doar angajaților, ci și altor categorii de persoane, inclusiv PFA-uri și profesii liberale, care se asigură voluntar pentru concedii medicale. Consecința directă a acestei măsuri este majorarea cotei totale de impozitare a concediilor medicale la 45%, comparativ cu 35%, cât era până la sfârșitul anului 2023.

Această cotă include contribuția pentru pensii de 25%, impozitul pe venit de 10%, și contribuția pentru sănătate, care nu era percepută anterior.

Conform prevederilor Ordonanței de Urgență Guvernamentală nr. 115/2023, plătitorii de venit, precum Agențiile Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă și Casele de Asigurări de Sănătate, au acum responsabilitatea de a efectua calculul și reținerea la sursă a contribuției de asigurări sociale de sănătate asociată indemnizațiilor de asigurări sociale de sănătate. Pentru a ilustra impactul practic, luăm în considerare un exemplu concret. În anul 2023, la un salariu brut de 5.000 de lei, un angajat aflat în concediu medical beneficia de o indemnizație echivalentă cu 75% din salariul său, adică 177 de lei pe zi de concediu medical. Începând cu anul 2024, același angajat va primi doar 160 de lei pe zi de concediu medical.

Solicităm abrogarea acestei măsuri criminale și eliminarea finanțării partidelor politice parlamentare de la bugetul de stat și eliminarea pensiilor speciale.

Față de această situație solicităm să răspundeți la următoarea interpelare: La ce dată va fi demis ministrul Finanțelor pentru măsura criminală de a impozita concediile medicale?

The post Florin Pușcașu – interpelare către Guvernul României – Solicităm demiterea Ministrului de Finanțe pentru măsura criminală de a impozita concediile medicale. appeared first on AUR.

De către: Deputat Pușcașu Lucian Florin, Circumscripția electorală nr.35, Suceava
Obiectul interpelării: Solicit sancționarea vinovaților și trimiterea corpului de control al Primului Ministru la Ministerul Mediului pentru a analiza de ce întârzie avizul negativ pentru funcționarea gropii de gunoi din Pasul Mestecăniș

Domnule Prim-Ministru,

În îndeplinirea atribuțiilor care îi revin, Corpul de control al Primului-Ministru are rolul de a asigura desfășurarea de activități de control administrativ și de monitorizare a activității ministerelor şi serviciilor publice deconcentrate ale acestora, instituţiilor publice din subordinea Guvernului.
La Ministerul Mediului se află în procedura de emitere a autorizației integrate de mediu, aprobarea funcționării gropii de gunoi din Pasul Mestecăniș, județul Suceava, celebra groapă de gunoi construită în vârful muntelui.
Consiliul Județean Suceava a construit și recepționat un depozit de deșeuri care este amplasat în Pasul Mestecăniș, la o altitudine de circa 1.100 de metri. Acesta are o suprafață de 56.055 metri pătrați, din care suprafața efectivă de depozitare este de 43.882 de metri pătrați.
În conformitate cu Directiva nr. 1999/31/EC privind depozitarea deşeurilor, Hotărârea Guvernului nr. 349/2005 și O.G. nr. 2/2021, există o prevedere expresă față de distanța minimă dintre amplasamentul unui depozit de deșeuri și zonele locuite care trebuie să fie de 1.000 m. Actele normative precizate mai sus au fost comunicate către Comisia Europeană ca fiind acte de transpunere a directivelor europene.
Depozitul este proiectat să funcționeze pentru o durată de 25 de ani, are o singură celulă de depozitare cu o capacitate de 390.000 de tone (352.500 metri cubi) si este situat la o distanță de 40,9 metri față de drumul european E78 în punctul cel mai apropiat și la o distanță de 66 de metri de calea ferată (distanța între punctul final al cascadei de deversare a levigatului epurat și axa liniei de cale ferată pe direcția de curgere). La distanța de sub 1.000 de metri față de corpul depozitului se află 25 de construcții, dintre care trei cu destinație turistică (regim de odihnă/recreere, întrucât reprezintă pensiuni/restaurante și
zone de camping), un magazin de suveniruri și 21 de locuințe. Cea mai apropiată construcție
cu destinația de locuință se află la o distanță de numai 462,2 metri, în direcția nord-vest față
de corpul depozitului de deșeuri.
În Raportul la studiul de evaluare al impactului asupra mediului se arată faptul că emisiile de gaz produc consecințe nocive prin inhalare și afectează zonele rezidențiale, școli, spitale aflate la mai puțin de 3 kilometri.
Pericolul real al expunerii la substanțele toxice, unele cu efect cancerigen, al populației aflată în vecinătatea depozitului de deșeuri sau care va circula prin vecinătatea acesteia este confirmat și pus în evidență în Capitolul III.2 din Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului (la pag. 212), în care se arată că riscul la inhalarea cumulativă a 11 chimicale cunoscute sau suspectate a fi cancerigene persistă.
Studiul de fezabilitate, în Capitolul 6 și în Anexa 6.1. ”Raport al studiului geotehnic și evaluarea amplasamentelor pentru locații posibile pentru depozite în județul Suceava”, identifică riscuri semnificative de mediu pentru amplasamentul Depozitului de Deșeuri din Pasul Mestecăniș – ”Evaluarea riscului de inundații pentru amplasamente. (…) Poate exista un risc temporar de inundații la amplasamentul de la Pojorâta din cauza pârâului din apropiere. Mai mult, există o pantă cu o înclinație de 25% la amplasament. Această valoare nu este foarte mare ținând cont de stabilitatea geotehnică, dar poate determina formarea de debite mari de scurgere. Datorită pantelor abundente existente la amplasamentul de la Pojorâta, poate exista un risc de inundații cauzat de eroziunea și alunecările de teren ale solurilor de suprafață”.
La data de 13 mai 2021, Tribunalul Suceava a dat undă verde redeschiderii urmăririi penale în cazul anchetei care privește construcția gropii de gunoi de pe Mestecăniș. Soluția pronunțată de judecătorul Secției Penale al Tribunalului Suceava este definitivă, ceea ce înseamnă că DNA va continua cercetările.
Zilele trecute a apărut în mass-media faptul că, la negocierea privind alocarea ministerelor în guvernul Marcel Ciolacu, “negociatorul” Gheorghe Flutur (zis groful Bucovinei) a ținut foarte mult ca Ministerul Mediului să ajungă la PNL. Cum autorizația integrată de mediu pentru Groapa de Gunoi din Pasul Mestecăniș este în lucru la Ministerul Mediului de mai bine de un an, este lesne de înțeles de ce presedintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur a ținut ca acest minister să fie adjudecat de PNL. Suntem în fața unui trafic de influență ca act de corupție! Precizez, domnule prim ministru, că, în cazul în care nu primesc un răspuns punctual în 30 de zile, voi formula plângere penală la adresa membrilor Guvernului care îi acoperă pe vinovați !
Față de această situație vă adresez următoarea interpelare în 2 puncte: La ce data veți trimite corpul de control al Primului Ministru la Ministerul Mediului pentru a analiza de ce întârzie avizul negativ pentru funcționarea gropii de gunoi din Pasul Mestecăniș ?Dacă se va descoperi implicarea lui Gheorghe Flutur în forțarea nelegală a obținerii autorizației integrate de mediu pentru funcționarea în Pasul Mestecăniș a gropii de gunoi, veți sesiza DNA?

The post Florin Pușcașu – interpelare către Guvernul României – Solicit sancționarea vinovaților și trimiterea corpului de control al Primului Ministru la Ministerul Mediului pentru a analiza de ce întârzie avizul negativ pentru funcționarea gropii de gunoi din Pasul Mestecăniș appeared first on AUR.

De la: Deputat Pușcașu Lucian-Florin, circumscripția electorală nr.35, Suceava

Obiectul întrebării: Câte școli din județul Suceava au toaleta în curte?

Stimată doamnă ministru,

În legătură cu situația grupurilor sanitare aflate încă în curte, ci nu în interiorul școlilor, ați declarant recent că există mai multe probleme, unele care țin de natura lucrărilor. În unele cazuri, nu este vorba doar de a realiza lucrările pentru a aduce grupurile sanitare în incintă. Este vorba și despre lucrări de consolidare care au nevoie de alte tipuri de fonduri, de alte tipuri de avize. În acest caz, lucrările sunt mai complexe și atunci administrația publică locală trebuie să identifice soluții, uneori din surse de finanțare multiple. Încercăm să găsim o soluție în acest sens lucrând cu cei de la Ministerul Dezvoltării pentru niște programe de finanțare unificat, adică să nu aplice pentru două surse de finanțare pentru consolidări clădire principală și pentru a rezolva problema grupurilor sanitare neconforme.

O altă chestiune ține de capacitatea efectivă a administrației publice locale. Cum administrația publică locală are în administrare clădirile, vă dați seama că ei sunt cei care trebuie să realizeze toate procedurile, inclusiv achiziția publică. Încercăm să mobilizăm autoritățile publice locale. De altfel, Ministerul Educației a avut, în fiecare an, în buget fonduri disponibile în acest sens. Este o muncă de echipă, deci nu vom reuși doar de la Ministerul Educației să rezolvăm problema.

În această ordine de idei, vă rog să precizati, în județul Suceava, câte toalete aflate în curte au fost mutate în incintă în ultimii 3 ani, într-un centralizator făcut pe ordonatorii de credite. Astfel, câte prin implicarea financiară a Consiliului Judetean Suceava, câte prin implicarea financiară a consiliilor locale și câte prin implicarea financiară a Ministerului?

De asemenea, există școli care nu au autorizatie sanitară de funcționare și autorizație ISU, situatie față de care vă rugăm sa ne precizati, pentru judetul Suceava, care sunt acestea?  

De asemenea, câte școli din judetul Suceava au astăzi toaleta în curte și când nu va mai exista această problema, și câte scoli nu au autorizatia sanitară și autorizația ISU/PSI?

The post Florin Pușcașu – întrebare către Ministerul Educației – Câte școli din județul Suceava au toaleta în curte? appeared first on AUR.

De către:  Deputat PUȘCAȘU Lucian-Florin, circumscripția electorală nr. 35, Suceava

Obiectul interpelării: Ce soluții aveți pentru momentul încetării plafonării și compensării prețurilor la energie? La ce data va fi aprobată o Strategie Energetică a României în folosul românilor?

Domnule Prim-Ministru,

Prețul energiei și a gazelor a explodat, cu grave consecințe asupra cetățenilor români și a economiei noastre! Astfel, cuplarea prețului din producția internă de gaze la prețul bursei de la Viena fără stabilirea unui mecanism clar de protecție a economiei românești și a românilor, expune România la o creștere a facturilor ce nu poate fi suportată de consumatori.

Soluția temporară de plafonare și compensare a prețurilor se apropie de sfârșit.

Câtă vreme nu se intervine asupra mecanismelor care distorsionează piața energiei și câtă vreme nu se găsesc soluții pentru exploatarea gazului românesc, românii sunt condamnați la sărăcie.

Solicităm elaborarea unei Strategii Energetice a României care să fie făcută de o comisie parlamentară în colaborare cu experți, profesori universitari și specialiști ai executivului, care să țină seama de resursele României și de provocările globale!  

Această Strategie trebuie să conțină creşterea capacităților de producție a energiei electrice regenerabile, dar şi în sprijinul consumatorilor vulnerabili.

Trebuie să ne preocupe foarte mult modul în care companiile care sunt în subordinea Ministerului Energiei desfășoară un management adecvat, corect și performant. Un element care trebuie, de asemenea, luat în considerare este un plan de acțiune pe zile, luni și ani de implementare a acestei strategii.

Strategia trebuie să răspundă la problemele momentului respectiv cum rezolvăm problema contractelor extrem de avantajoase pentru anumite firme, a sinecurilor bazate pe corupție, în timp ce românii sunt puși să plătească prețuri de 3-4 ori mai mari.

Un exemplu scandalos este cel al contractelor semnate de Electrica Furnizare SA cu Lidl și Kaufland care au primit curent electric la prețul de 260,52 lei pe MWh pentru tot anul 2021, în timp ce clienții casnici au primit în aprilie 2021 următoarele oferte de contract:

• Piata Concurențială Stabil 30 – cu 747 de lei pe MWh;
• Piata Concurențială 3 în 1 – 822 de lei pe MWh;
• Serviciul Universal – 761 de lei pe MWh.

Față de această situație propunem următoarele măsuri pe termen scurt:

1. Infiinţarea „coşului național de energie” din energia produsă de companiile la care statul român este acţionar. Stabilirea „prețului de referinţă” al energiei pe baza „coşului național de energie”, nivel de la care se stabileşte prin lege marja de profit pe care companiile private o pot adăuga şi, implicit, nivelul de taxare suplimentară pe care statul o aplică peste marja de profit stabilită de lege.

2. Limitarea profitului într-o marjă definită prin lege şi taxarea suplimentară substanțială a acestuia peste respectiva marjă (sumele provenite din taxarea suplimentară a profitului pot reprezenta o sursă importantă atât pentru finanțarea investițiilor destinate creşterii capacităților de producție a energiei electrice regenerabile, dar şi în sprijinul consumatorilor vulnerabili).

3. Reducerea TVA-ului la energie și gaz.

Față de această situație vă adresăm următoarea interpelare:

Ce soluții aveți pentru momentul încetării plafonării și compensării prețurilor la energie? La ce data va fi aprobată o Strategie Energetică a României în folosul românilor?

The post Pușcașu Florin – interpelare către Guvernul României – Ce soluții aveți pentru momentul încetării plafonării și compensării prețurilor la energie? La ce data va fi aprobată o Strategie Energetică a României în folosul românilor? appeared first on AUR.

De către:  Deputat PUȘCAȘU Lucian-Florin, circumscripția electorală nr. 35, Suceava

Obiectul interpelării: Ce soluții aveți la creșterea prețurilor rovinietei de 6 ori din anul 2026? Aveți în vedere compensarea unui procent din prețul rovinietei de către Guvern, după modelul energiei?

Domnule Prim-Ministru,

Situația economică se degradează în fiecare zi, numărul firmelor care şi-au suspendat activitatea în primele patru luni din 2023 a fost de 5.488, în creştere cu 14,36%, comparativ cu perioada similară din 2022, conform datelor publicate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

Rovinieta pentru camioane se scumpește de șase ori: de la 1.210 euro, în prezent, la 7.050 euro în 2026. Transportatorii de mărfuri ar urma să plătească din 2026 o rovinietă de șase ori mai scumpă față de valoarea din prezent, de la 1.200 euro/an la 7.050 euro și chiar 16.000 euro din 2035, potrivit unui proiect pe care l-a prezentat Ministerul Transporturilor. Este o modificare substanțială a sistemului de taxare atât pentru autoturisme, cât, mai ales, pentru camioane, o obligație prevăzută în Planul Național de Relansare și Reziliență (PNRR), cu termen vara anului 2023 pentru transpunerea în legislația națională, iar pentru aplicare efectivă anul 2026.

Astfel, rovinieta pentru autoturisme se va plăti ca în prezent pentru o anumită perioadă, dar se introduce clasa de poluare. Pentru un autoturism rovinieta va crește de la 28 la 38 euro în 2026 și la 46 euro în 2035 pentru un autoturism Euro VI.

Rovinieta pentru camioane grele crește de la 1.210 euro/an la 7.050 euro în 2026 și 16.275 euro în 2035 pentru un parcurs de 100.000 kilometri/an și norma de poluare Euro VI. Aceste propuneri sunt valabile pentru autostradă, calculul pentru folosirea drumurilor naționale fiind prevăzut la o valoarea de 50%.

Dacă astăzi am fi în Schengen ar fi eliminate pretextele de supunere la control și de amendarea transportatorilor români. Timpii de conducere și odihnă ai soferilor profesioniști sunt reglementați strict în Uniunea Europeană, iar depășirea acestor timpi de conducere către șoferii profesioniști români, din cauza timpilor de așteptare la coadă la trecerea frontierei este sancționată de ofițerii de frontieră. De asemenea, ar fi eliminate abuzurile din frontieră la cântărire, transportatorii români fiind discriminați față de ceilalți transportatori europeni.

Controalele la frontieră perturbă traficul rutier de bunuri în spațiul comunitar, acest lucru fiind resimțit din plin de șoferii profesioniști direct expuși, care se văd nevoiți să-și replanifice strategia de transport pentru a putea livra la timp comezile. Desigur, toate aceste întârzieri generează costuri suplimentare ce se vor regăsi în costul total al produselor și, ca de fiecare dată, vor fi suportate de consumatorul final.

În acest context, o problemă suplimentară o reprezintă introducerea pachetului Mobilitate 1 și 2 care este în contradicție cu obiectivele Green Deal ale Uniunii Europene deoarece obligă întoarcerea camioanelor în statul membru unde au primit autorizația, la fiecare opt săptămâni și va conduce la creșterea numărului de “curse goale” care, în schimb, va genera emisii suplimentare de CO2 din sectorul transporturilor rutiere.

Operatorii de transport români sunt obligați să parcurgă 1.300 km în plus pentru a se conforma noilor reguli, în timp ce polonezii, slovacii și ungurii ar trebui să parcurgă jumătate din distanță sau chiar mai puțin. Revenirea la țara de origine la fiecare 8 săptămâni ar însemna 1.000 de camioane în plus zilnic pe drumurile europene și la frontiere, fără nici o justificare economică. Aceasta ar putea duce la 1.160 de tone de emisii de CO2/zi sau 418.000 tone CO2/an.

Astfel, în următorii ani, România va pierde peste 5% din PIB datorită migrării activității de transport rutier internațional, inclusiv a personalului direct implicat si a familiilor. Totodată, ponderea la exporturi a transportului rutier de mărfuri în total transport rutier este de aproximativ 80%, de aceea orice măsură care nu ar sprijini acest trend ar afecta negativ economia României.

Față de această situație, solicit răspuns la următoarea interpelare:

Ce soluții aveți la creșterea prețurilor rovinietei de 6 ori din anul 2026? Cum veți gestiona falimentul unor transportatori români, care nu pot plăti taxele în condițiile impunerii unor costuri cu rovinieta mărite de 6 ori, a implementării pachetele de mobilitate “negociate” cu UE care generează costuri duble, în condițiile în care aceștia sunt lipsiți de beneficiile spațiului Schengen?  Aveți în vedere compensarea unui procent din prețul rovinietei de către Guvern după modelul energiei?

The post Pușcașu Florin – interpelare către Guvernul României – Ce soluții aveți la creșterea prețurilor rovinietei de 6 ori din anul 2026? Aveți în vedere compensarea unui procent din prețul rovinietei de către Guvern, după modelul energiei? appeared first on AUR.

De către:  Deputat ACATRINEI Dorel-Gheorghe, deputat PUȘCAȘU Lucian-Florin

      circumscripția electorală nr. 35, Suceava

Obiectul interpelării: Eliminați taxa de raft din hipermarketuri și introduceți lanțul scurt de aprovizionare, în locul unor măsuri electorale de reducere a adaosului comercial care, oricum, nu sunt suportate de retaileri.

Domnule Prim-Ministru,

                Guvernul României vrea să oblige toți actorii de pe lanțul cuprins între procesator și marile rețele comerciale să reducă adaosul comercial la câteva alimente de bază, pentru a încerca să scadă inflația sub două cifre în acest an și să reducă povara coșului alimentar pentru românii pentru care această cheltuială reprezintă până la o treime din cheltuielile totale lunare! Acest model de reducere a adaosului comercial nu este foarte întâlnit în celelalte state europene. Alte state au redus taxa pe valoarea adăugată sau au intensificat controalele la retaileri.

Forța de negociere a producătorilor noștri, în raport cu marile magazine este una scăzută. Prin aceast comportament economic al marilor retaileri se distorsionează clar concurența și se crează probleme produselor agricole procesate de industria agroalimentară românească și asta duce la inexistența produselor românești pe rafturile supermarketurilor. Este necesară modificarea felului în care comercianții îi facturează pe producătorii români.

Consumatorul trebuie să înțeleagă că prețul de la raft nu este crescut de producător sau de procesator, ci cea mai mare parte a profitului ajunge la comerciant. De exemplu, facturăm la preț de listă un produs cu 10 lei, iar ulterior, la sfârșit de lună, ne trezim că am încasat de fapt, prin diverse tertipuri ale hipermarketurilor, care ne facturează tot felul de taxe, bugete de sume fixe, costul produsului, discounturi și alte taxe ajungem să încasăm 5,5 lei, din prețul de 10 lei facturat inițial, în timp ce retailerul îl vinde cu 12 lei. Ceea ce înseamnă că, diferența de bani de la 5,5 lei la 12 lei ajunge în buzunarul supermarketului. Din această schemă are de pierdut atât producătorul nostru, cât și consumatorul care plătește un preț mult prea mare.

Propunem eliminarea taxelor de raft, iar comerciantul trebuie să factureze producătorului doar prețul de achiziție, fără să mai adauge alte tipuri de taxe de raft.

Producătorii pot da discounturi hipermarketurilor în funcție de volumul produselor vândute sau pot negocia transparent un adaos comercial fix. Este necesar să aducem la același nivel de condiții, prin prețul de achiziție pe toți producătorii, importatorii și furnizorii de marcă proprie.

Prin eliminarea a taxelor de raft, se coboară nivelul de formare a prețului la raft, și va contribui la distribuirea echitabilă a valorii adăugate pe filiera de produs. Mai exact, producătorul va încasa puțin mai mult și va avea asigurat câștigul, în timp ce comerciantul va încasa mai puțin, dar va avea asigurată marja de profit.

Producătorii români devin astfel, atractivi pentru că ajung la un nivel de competitivitate relativ egal cu cel al importatorilor, ceea ce va genera creșterea cererii de produse românești din partea consumatorilor.

În aceste condiții producătorii vor fi încurajați să investească și să-și dezvolte afacerile și vom avea o dezvoltare a industriei agroalimentare în ansamblul ei.

Solicităm eliminarea tuturor taxelor de raft și introducerea conceptului de lanț scurt de aprovizionare și o etichetare corectă a provenienței, originii, la produsele proaspete: carne, ouă, legume, fructe și lapte, pentru că nu trebuie să inducem în eroare consumatorul și trebuie să-l lăsăm, ca un liber arbitru, să aleagă produse românești de calitate și să nu mai finanțăm agricultura și industria agroalimentară a altor state.

Domnule Prim-Ministru, în loc să produceți o nouă distorsionare a pieței prin forțarea micșorării adaosului comercial care nu va fi suportat de retaileri, solicităm să scoateți legea L223/2022, inițiată de parlamentarii AUR, din sertarele Camerei Deputatilor, să dați aviz pozitiv al Guvernului României și să o treceți prin Parlament!

Față de această situație vă adresăm următoarea interpelare:

Aveți în vedere eliminarea taxei de raft din hipermarketuri și introducerea lanțului scurt de aprovizionare în locul unor măsuri electorale de reducere a adaosului comercial care nu sunt suportate de retaileri?

The post Acatrinei Dorel și Pușcașu Florin – interpelare către Guvernul României – Eliminați taxa de raft din hipermarketuri și introduceți lanțul scurt de aprovizionare, în locul unor măsuri electorale de reducere a adaosului comercial care, oricum, nu sunt suportate de retaileri. appeared first on AUR.

De către: Deputat PUSCAȘU Lucian-Florin, circumscripția electorală nr.35, Suceava

Obiectul interpelării: La ce dată veți corela veniturilor românilor cu un coș minim de consum pentru un trai decent care reprezintă pragul sărăciei în României?        

Domnule Prim-Ministru,

Politica Guvernului României nu este în acord cu politica Uniunii Europene pe subiectul corelării veniturilor populației cu un coș minim de consum întrucât Parlamentul European a adoptat în data de 14.09.2022 o nouă legislație privind salariile minime adecvate în UE, care impune calcularea unui „coș de bunuri și servicii la prețuri reale” pentru salariul minim. Pensionarii au și ei dreptul la un „coș de bunuri și servicii la prețuri reale” ca pensie minimă. Ar putea fi primul pas pentru un trai decent după o viață de muncă. În Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este precizat un mecanism pentru stabilirea salariului minim în acord cu un coș minim de consum pentru un trai decent calculat pentru bunuri și servicii la prețuri reale. 

            Parlamentarii AUR au depus L198/2022 și L676/2022 care prevăd armonizarea salariului minim dar și armonizarea pensiei minime cu valoarea coșului minim de consum pentru un trai decent, prevăzut în anexa 1 a OUG 217 din 2000, care este exact norma adoptată recent Parlamentul European, respectiv calcularea unui ”coș de bunuri și servicii la prețuri reale” pentru salariul minim.

             Avocatul Poporului nominalizează propunerile legislative depuse de parlamentarii AUR pentru armonizarea cu legislația europeană și precizează că nu înțelege de ce nu se adoptă o astfel de legislație în România.                                                                    

          Sursa de finanțare este prevăzută a fi impozitarea drastică a părții necontributive a pensiilor speciale și eliminarea finanțării de la bugetul de stat a partidelor politice parlamentare.

         Creșterea economică din anul 2022 bazată pe consum, în ciuda infației de 16%, nu a fost distribuită echitabil românilor prin bugetul aprobat pentru anul 2023. Puterea de cumpărare a românilor a scăzut dramatic și, cu toate astea, ați menținut pensiile speciale și finanțarea partidelor parlamentare de la bugetul de stat.

           Domnule Prim-Ministru, ați făcut economie bugetară din sărăcirea românilor întrucât nu ați indexat veniturile românilor nici măcar cu rata inflației.

           Uniunea Europeană impune calcularea unui „coș de bunuri și servicii la prețuri reale” pentru salariul minim. Pensionarii au și ei dreptul la un „coș de bunuri și servicii la prețuri reale” ca pensie minimă. Coșul minim de consum reprezintă pragul sărăciei.

         Față de această situație, vă adresez următoarea interpelare: La ce dată veți corela veniturilor românilor cu un coș minim de consum pentru un trai decent care reprezintă pragul sărăciei în România?

The post Florin Pușcașu – interpelare către Guvernul României – La ce dată veți corela veniturilor românilor cu un coș minim de consum pentru un trai decent care reprezintă pragul sărăciei în României? appeared first on AUR.