Domnului Sorin Mihai GRINDEANU, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii

De către: Deputat Valeriu MUNTEANU

Circumscripția electorală: nr. 16 Dâmbovița

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 05.03.2025

Obiectul întrebării: Stadiul implementării proiectului de construcție a celor patru poduri peste râul Prut

Domnule Ministru,

Având în vedere importanța consolidării infrastructurii de transport dintre cele două state românești – România și Republica Moldova și angajamentele asumate de statul român în acest sens, vă solicit să ne furnizați următoarele informații referitoare la proiectul de construcție a celor patru poduri peste râul Prut:

1. Care este stadiul actual al implementării proiectului, în special al elaborării studiilor de fezabilitate pentru podurile de la Stânca – Costești, Bumbăta – Leova, Fălciu – Leca și Răducăneni – Bărboieni?

2. Care sunt termenele estimate pentru finalizarea fazei de proiectare tehnică și demararea execuției lucrărilor?

3. Există riscuri identificate care ar putea duce la întârzieri în implementarea proiectului? Dacă da, care sunt acestea și ce măsuri sunt avute în vedere pentru a le gestiona?

4. Care sunt sursele de finanțare pentru execuția lucrărilor și ce alocări bugetare sunt prevăzute pentru anii următori în vederea realizării acestor obiective de infrastructură?

5. Care sunt termenele estimate pentru finalizarea și darea în exploatare a celor patru poduri?

Acest proiect este esențial pentru facilitarea transportului de mărfuri și persoane între România și Republica Moldova, precum și pentru integrarea acesteia în rețelele europene de transport. În acest context, considerăm necesară o transparență totală asupra progresului și eventualelor dificultăți întâmpinate.

Vă rugăm să ne furnizați un răspuns scris, în termenul legal prevăzut.

The post Valeriu Munteanu – Întrebare parlamentară – Stadiul implementării proiectului de construcție a celor patru poduri peste râul Prut appeared first on AUR.

„De-aici, din vama nedreaptă care desparte românii, vă anunț că AUR Republica Moldova se lansează pe 27 martie și alături de noi îi așteptăm pe toți patrioții români, oriunde ar trăi aceștia. Nu dăm înapoi niciun metru, nu cedăm, iar ultimele 24 de ore nu vor rămâne nepedepsite. Ne repliem pe terenul lor, cel politic, ne dăm mână cu mână cu toți oamenii sinceri din Republica Moldova, ca să ducem la îndeplinire idealul Reîntregirii naționale, visul lui Nicolae Dabija, Grigore Vieru, Leonida Lari, Ion și Doina Aldea Teodorovici. Orice obstacol pe care ei ni-l pun în cale ne îndârjește și ne face mai puternici. Mergem până la capăt să facem dreptate fiecărui vorbitor de limbă română, de pe un mal sau de pe celălalt de Prut, și de pretutindeni”, a declarat deputatul George Simion, copreședinte AUR.

George Simion se deplasa duminică spre Chișinău, la invitația parlamentarilor Republicii Moldova din Comisia pentru integrare europeană, și pentru a participa la funeraliile marelui om de cultură Nicolae Dabija. Parlamentarului nu i-a fost permis accesul pe teritoriul Republicii Moldova ca demnitar al statului român, fiind informat de lucrătorii vamali că are interdicție în Republica Moldova până în 2023.

AUR este a patra forță politică din România, obținând 10% din voturile românilor la alegerile parlamentare din decembrie 2020.

The post AUR TRECE PRUTUL ȘI SE LANSEAZĂ ÎN REPUBLICA MOLDOVA PE 27 MARTIE appeared first on AUR.

De către: Senator Claudiu-Richard Târziu, președinte al Comisiei pentru comunitățile de români de pretutindeni

Data: 10/03/2021

Obiectul întrebării: Planurile României privind reconstrucția a 14 poduri peste Prut, din cele 22 existente înaintea ocupației sovietice și posibilitatea utilizării suprastructurii metalice păstrate la Chișinău pentru refacerea unuia dintre poduri.

Stimate domnule Prim-ministru,

România și Republica Moldova au stabilit și dezvoltă relații speciale și privilegiate bazate pe unitatea de limbă, cultură, istorie și spiritualitate, precum și pe aspirațiile comune europene și euroatlantice. Precum bine cunoașteți, pentru cei 684 de kilometri de frontieră, România și Republica Moldova au doar 8 puncte de trecere peste Prut, cu o medie de 85 de kilometri între ele, față de o medie de 31 de kilometri în perioada interbelică. Prin comparație, Republica Moldova are 58 de puncte locale și internaționale de trecere a frontierei cu Ucraina.

Din cele 22 de poduri peste Prut, în România interbelică, acum avem abia 8 puncte prin care Basarabia poate comunica cu restul României. 14 poduri din cele distruse de sovietici așteaptă să fie refăcute. Refacerea lor este o formă de desovietizare și de revenire la normal.

Podurile feroviare de la Fălciu – Cantemir și de la Holboca (spre Nicolina) – Ungheni au fost singurele care au supraviețuit bombardamentelor sovietice din cel de-al Doilea Război Mondial. După instalarea sovieticilor în Basarabia au fost refăcute 4 poduri: Galaţi – Giurgiuleşti în 1949, Albiţa – Leuşeni în 1956 şi renovat în 1978, Oancea – Cahul în 1963, Sculeni – Sculeni în 1966. Acestora li s-au adăugat coronamentul barajului Stânca – Costeşti în 1978, și podul de la Rădăuţi Prut – Lipcani în 2005, singurul refăcut după prăbușirea URSS, cu sprijinul financiar de la Bruxelles.

Reconstrucția unui singur pod se ridică la o medie de circa 10 milioane de euro, sumă față de care pot exista variațiuni în funcție de parametrii tehnici din fiecare caz aparte. Ajutoarele financiare nerambursabile acordate Chișinăului de către București ar fi fost suficiente pentru refacerea acestor 14 poduri, ca elemente strategice de interconexiune între cele două părți încă separate ale națiunii noastre. De ani de zile trenează discuțiile privind refacerea podului de la Bumbăta, comuna Vetrișoaia – Leova, a podului din preajma localității basarabene Zagarancea,  modernizarea podului de la Fălciu – Cantemir.

Cunoaștem că la Chișinău există suprastructura unui pod metalic, moștenită de la fosta U.R.S.S., datând din anul 1960, având pe timpuri destinație militară și putând fi asamblat timp de o săptămână în caz de invadare a României de către sovietici. Această suprastructură este turnată din oţel forjat și cuprinde în plus şase grinzi metalice cu inima plină, ca elemente de rezistență ale suprastructurii metalice ţinute în păstrare, în foarte bune condiţiuni, de Agenţia Rezerve Materiale, autoritate administrativă centrală în subordinea Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova. În mod evident și așa cum au propus autoritățile Republicii Moldova în repetate rânduri în ultimii 26 de ani (începând cu 1994), acest pod metalic ar putea fi utilizat acum pentru stabilirea unei noi interconexiuni între cele două maluri ale Prutului, pentru decongestionarea traficului tot mai intens de călători, mijloace de transport și mărfuri.

Având în vedere cele expuse mai sus, vă rugăm respectuos să ne transmiteți:

1. Câte din cele 14 poduri peste Prut distruse de sovietici și care dintre ele anume vor fi refăcute în următorii 2 ani?
2. Câte din cele 14 poduri peste Prut distruse de sovietici și care dintre ele anume vor fi refăcute în următorii 10 ani?
3. Care sunt sau vor fi sursele de finanțare a lucrărilor de construcție și a achizițiilor de materiale pentru refacerea acestor poduri?
4. La ce cuantumuri se ridică sumele necesare în cazul fiecărui pod refăcut din cele 14 distruse de sovietici?
5. Au fost purtate discuții de către Guvernul României cu administrația centrală de la Chișinău în privința utilizării suprastructurii podului metalic militar păstrat în bune condițiuni la Agenția Rezerve Materiale din cadrul Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova? Dacă nu, preconizează Guvernul nostru să aducă această chestiune pe agenda bilaterală și să identifice o soluție comună care să reducă din cheltuielile destinate reconstrucției unuia dintre podurile distruse de sovietici?

Vă rugăm să transmiteți răspunsul dumneavoastră în scris.

The post Claudiu Târziu – întrebare parlamentară către Guvernul României – Planurile României privind reconstrucția a 14 poduri peste Prut, din cele 22 existente înaintea ocupației sovietice și posibilitatea utilizării suprastructurii metalice păstrate la Chișinău pentru refacerea unuia dintre poduri. appeared first on AUR.