Dezbaterea a reunit peste 180 de participanți — producători locali, agricultori, fermieri de toate dimensiunile și oameni de afaceri din domeniu, oferind o platformă esențială de dialog exact în momentul în care la Bruxelles se prefigurează decizii cruciale pentru viitorul sectorului românesc.

Organizarea acestui eveniment de către europarlamentarul Maria-Georgiana Teodorescu în inima comunității agricole din județul Sibiu are o semnificație strategică aparte. În perioada imediat următoare, Uniunea Europeană deschide oficial negocierile pentru viitorul Cadru Financiar Multianual (CFM) 2028-2034 și, implicit, pentru reforma Politicii Agricole Comune (PAC) post-2027. Aceste discuții vor rescrie regulile de finanțare și administrare ale sectorului agricol, având un impact definitoriu și direct asupra capacității de producție și a competitivității fermierilor români pe Piața Unică.

Semnalul de alarmă de la Sibiu: „Deficitul” de 17 miliarde de euro și capcanele noului buget

În cadrul dialogului deschis, europarlamentarul a demontat discursul oficial al Comisiei Europene privind o presupusă „creștere cu 18%” a bugetului agricol pentru România, expunând o realitate mult mai sumbră. Aplicând formulele actuale la noul buget multianual anunțat de Comisie pentru intervalul 2028-2034, României ar trebui să îi revină 77,6 miliarde de euro, însă datele din prezent indică o alocare națională de doar 60 de miliarde de euro, generând un deficit de pornire de 17 miliarde de euro. Mai mult, din această sumă, agriculturii românești i-ar reveni 16,5 miliarde de euro, o scădere reală de aproximativ 23% față de actualul exercițiu (21,46 miliarde de euro), cauzată de eliminarea temporară a Pilonului 2 dedicat dezvoltării rurale.

Noua arhitectură propusă de Bruxelles introduce Planurile pentru Parteneriat National și Regional (NRPP), un mecanism umbrelă bazat pe performanță, similar modelului PNRR, care condiționează fondurile de jaloane și reforme birocratice, dizolvând predictibilitatea specifică agriculturii și adâncind inegalitățile dintre statele membre.

„Ce face Comisia Europeană este să se spele pe mâini. A tăiat o alocare exactă pentru fiecare stat membru pentru Pilonul 2, a văzut reacțiile furibunde ale sectorului agricol european, iar acum pasează cartoful fierbinte în curtea statelor membre. Practic, adâncim și mai mult inegalitatea dintre producătorii europeni, scădem și mai mult competitivitatea fermierilor români și distrugem complet piața unică europeană, precum și caracterul comun al Politicii Agricole”, a declarat Georgiana Teodorescu în fața celor peste 180 de participanți.

„Pachetul Teodorescu” împotriva discriminării fermierilor români

Pentru a bloca transformarea fermierilor din Europa de Est în producători de „mâna a doua”,
europarlamentarul a anunțat că va depune, pe data de 16 iunie, un set de amendamente de o importanță vitală, reunite sub numele de „Pachetul Teodorescu”. Acesta vizează în mod direct corectarea formulei extrem de complexe a convergenței externe — mecanismul prin care se calculează subvențiile pe hectar. În prezent, formula propusă de Bruxelles (denumită „agricultural prosperity gap”) oprește artificial sprijinul când se atinge pragul de 90% din media europeană.

Prin „Pachetul Teodorescu”, europarlamentarul propune:

– Înlocuirea procentului discriminatoriu de 90% cu 100% în formula de calcul, obligând Comisia Europeană să egaleze subvenția pe hectar din România cu cea din state precum Franța sau Germania.
– Exceptarea de la plafonarea macro-economică generală de 105% a tuturor sumelor obținute prin formula agricolă de compensare, prevenind astfel tăierea fondurilor cuvenite de drept României.
– Sechestrarea legală (ring-fencing) a acestor sume suplimentare în Planurile Naționale, garantând că ele vor fi utilizate EXCLUSIV pentru realizarea progresivă a convergenței externe, fără posibilitatea de a fi deviate către alte ministere sau proiecte de infrastructură generală.

Bătălia împotriva plafonării subvențiilor

Un alt punct fierbinte de pe agenda discuțiilor de la Sibiu l-a reprezentat propunerea Comisiei de plafonare obligatorie a plăților directe la 100.000 de euro per exploatație. Europarlamentarul AUR Georgiana Teodorescu a explicat că această măsură, mascată sub forma unei „echități sociale”, reprezintă în realitate un sabotaj direct asupra modernizării și competitivității agriculturii românești, ignorând structura polarizată unică a exploatațiilor autohtone, unde fermele mari asigură grosul producției de cereale, securitatea alimentară și locurile de muncă fiscalizate din mediul rural.

„Dacă România nu ar mai fi printre primii producători de cereale din UE, cine i-ar lua locul? Ce state membre ar fi fericite ca plățile din România să fie plafonate? Este vorba de un lobby puternic, așa cum se întâmplă de fiecare dată când la mijloc este un sector strategic sau un interés național românesc. Structura fermelor din România este strâns legată de trecutul istoric al naționalizării terenurilor, iar comasarea a fost singura cale spre eficiență. Acest lucru nu trebuie confundat cu fenomenul negativ de ‘land grabbing’. Prin amendamentele mele, am cerut ca România să aplice plata redistributivă pentru exploatațiile mici, dar să își rezerve dreptul de a UN aplica plafonarea marilor exploatații, asigurând astfel supraviețuirea motorului nostru agricol”, a punctat Georgiana Teodorescu.

Dezbaterea a atins și problemele acute legate de cofinanțarea națională de până la 30% impusă prin regulamentul NRPP, oferind ca exemplu negativ riscurile care planează asupra programului de distribuție a produselor alimentare în școli (cunoscut istoric sub numele de „Cornul și laptele”). Europarlamentarul a anunțat amendamente ferme pentru condamnarea acestei rate uriașe de cofinanțare care pune în pericol un program menit să combată abandonul școlar, solicitând totodată includerea unor alternative medicale pentru copiii cu intoleranțe.

În plus, s-a lansat un apel ferm către Guvernul României pentru eliminarea criteriului aberant al „celui mai mic preț” din licitațiile publice pentru școli, aspect care în prezent generează o calitate extrem de slabă a produselor, risipă alimentară și blochează accesul producătorilor mici, locali, aflați în proximitatea școlilor.

Evenimentul de la Sibiu s-a încheiat cu o sesiune de degustare a preparatelor tradiționale oferite de producătorii locali din zonă, reconfirmând angajamentul europarlamentarului Maria-Georgiana Teodorescu de a fi o voce neînduplecată în apărarea identității și securității alimentare a României în structurile decizionale de la Bruxelles.

The post Europarlamentarul AUR Georgiana Teodorescu a reunit la Sibiu peste 180 de fermieri și producători locali: dialog crucial pentru viitorul agriculturii românești, în pragul negocierilor PAC post-2027 appeared first on AUR.

Buzăul, cine nu cunoaște acest lucru, are livezi, are podgorii, are miere recunoscută la nivel internațional, are legume și tradiții gastronomice. Are tot ce îi trebuie pentru a crea un brand local puternic.

Ce nu am avut până acum la nivelul județului Buzău? Nu am avut o administrație care să creadă în produsele noastre, care să creadă în tradiția locului, care să cunoască ceea ce produce județul Buzău. Pentru că lor nu le-a păsat!

Voi susține crearea brandului „Produs în Buzău” și realizarea, la nivelul Consiliului Județean, a unei direcții speciale care să ofere consultanță gratuită producătorilor, acces la fonduri europene, promovare națională și internațională, sprijin logistic pentru că de asta au nevoie oamenii, dar și demararea procedurilor necesare pentru certificarea unitară a produselor buzoiene, parteneriat cu retailerii, pensiunile, restaurantele și hotelurile”, a declarat deputatul AUR Ștefăniță Avrămescu.

The post Ștefăniță Avrămescu (deputat AUR): „Astăzi prezint primul pas din proiectul „Produs în Buzău!”: logo-ul care ar trebui să se regăsească pe toate produsele din județul nostru” appeared first on AUR.

„Ca vicepreședinte al Comisiei de Agricultură și președinte al Federației Naționale a Producătorilor de Produse Tradiționale din România, este datoria mea să susțin fermierii din România și să le ascult problemele. Sâmbătă m-am întâlnit cu reprezentanți ai patru asociații de fermieri din județele Bihor și Arad. Am discutat cu aceștia, le-am ascultat nemulțumirile și astăzi ne întâlnim, împreună cu ANSVSA și parlamentarii din Comisia de Agricultură, pentru a găsi soluții concrete.

Fermierii din județele Arad și Bihor sunt profund nemulțumiți din cauza carantinei impuse în aceste zone, care le împiedică exportul de miei. Această perioadă reprezintă un moment esențial în care fermierii își primesc răsplata pentru munca de peste an. În plus, pentru ca animalele să poată fi exportate, este necesar ca acestea să fie însoțite de certificate sanitare, iar acest lucru afectează întregul sector zootehnic din gospodăriile și fermele românilor.

De asemenea, animalele care intră în România trebuie să fie însoțite obligatoriu de certificate de sănătate, pentru a proteja sănătatea publică și sectorul agricol. Fermierii din Bihor și Arad ne-au semnalat și alte probleme, printre care dificultăți legate de angajați, din cauza lipsei unui cadru legal adecvat pentru angajarea acestora.

Deși sunt înregistrați ca fermieri și au certificat de producător, nu beneficiază de sprijin legislativ. Astăzi, în cadrul întâlnirii cu ANSVSA, vom discuta despre aceste probleme și vom căuta soluții eficiente pentru a le rezolva.”, a declarat deputatul AUR, Călin Matieș, cerând autorităților să intervină de urgență pentru a elimina blocajele birocratice și a sprijini fermierii români, permițându-le să își desfășoare activitatea în condiții legale și eficiente.

The post Călin Matieș (AUR): „Carantina din Arad și Bihor blochează exportul de miei, afectând grav sectorul zootehnic din aceste județe” appeared first on AUR.

Domnului Florin- Ionuț BARBU, Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

De către: Deputat Ionel GHEORGHE

Circumscripția electorală: nr. 17 Dolj

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 12.03.2025

Obiectul întrebării: Reiterarea întrebării parlamentare nr. 169A – Problema producătorilor locali privind comercializarea produselor românești în fața competiției cu produsele importate

Stimate domnule Ministru,

Având în vedere faptul că termenul legal pentru primirea răspunsului la întrebarea parlamentară nr. 169A din 12-02-2025, având ca obiect ”Problema producătorilor locali privind comercializarea produselor românești în fața competiției cu produsele importate”, a expirat la 05-03-2025, fără să ni se solicite un termen suplimentar pentru examinare și fără a ni se prezenta un răspuns, reiterez întrebarea parlamentară și vă cer să-mi răspundeți prompt și explicit, în scris, indicând totodată motivele încălcării termenului legal pentru prezentarea răspunsului.

Solicit răspuns în scris.

The post Ionel Gheorghe – Reiterarea întrebării parlamentare nr. 169A – Problema producătorilor locali privind comercializarea produselor românești în fața competiției cu produsele importate appeared first on AUR.

Domnului Florin- Ionuț BARBU, Ministru, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

De către: Deputat Ionel GHEORGHE

Circumscripția Electorală: Nr. 17 Dolj

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 12.02.2025

Obiectul întrebării: Problema producătorilor locali privind comercializarea produselor românești în fața competiției cu produsele importate

Stimate Domnule Ministru,

Producătorii locali din România se confruntă cu dificultăți considerabile în valorificarea produselor autohtone, din cauza prezenței unei mari cantități de produse importate pe piața internă. Rafturile supermarketurilor sunt dominate de produse străine, care beneficiază de un preț mai mic și de o expunere mai mare, făcându-le mult mai atractive pentru consumatori. Această competiție inechitabilă pune presiune asupra micilor producători români, care sunt incapabili să se alinieze la prețurile reduse ale produselor importate din cauza costurilor de producție mai mari, care includ, printre altele, costuri mai ridicate pentru forța de muncă, utilaje, transport și materii prime.

În ciuda calității superioare a multor produse autohtone, consumatorii sunt influențați de prețul mai scăzut al produselor străine și de promovarea acestora, în detrimentul produselor românești. Astfel, micii producători locali ajung să aibă foarte puține opțiuni pentru a-și comercializa produsele. Rafturile magazinelor sunt rezervate produselor importate, iar producătorilor români li se oferă doar un spațiu mic sau, în unele cazuri, chiar niciun spațiu pe rafturi.

Aceasta înseamnă că majoritatea producătorilor locali nu au acces direct la canale de vânzare cu un impact semnificativ asupra pieței. Deși, există un potențial uriaș pentru produsele românești, acestea rămân, din păcate, în umbra celor importate, devenind din ce în ce mai rare.

Producătorii riscă să-și piardă locul pe piață, iar economia locală să depindă tot mai mult de produsele din afaceri internaționale, care adesea nu răspund nevoilor și caracteristicilor pieței românești, în ceastă situație este esențial de a crea un mediu mai favorabil micilor producători prin politici care să le permită acestora să-și valorifice produsele.

Situația actuală în care mulți producători români nu au unde să își valorifice marfa, în timp ce rafturile magazinelor sunt dominate de produse importate, reflectă o problemă economică și socială gravă, lipsa canalelor de vânzare și a sprijinului adecvat din partea autorităților îi condamnă pe acești producători la stagnare sau faliment. În același timp, consumatorii români devin dependenți de produse străine.

Având în vedere importurile masive de produse alimentare, de multe ori de calitate îndoielnică, în condițiile în care România are capacitatea de a produce alimente naturale, sănătoase și de înaltă calitate, vă rugăm să ne răspundeți punctual la următoarele întrebări:

1. De ce România, o țară cu un potențial agricol imens și producători capabili să ofere produse naturale și de calitate, a ajuns să fie dependentă de produse importate?

2. Cum justifică Ministerul Agriculturii situația în care producătorii români rămân cu marfa nevândută sau sunt nevoiți să o vândă la prețuri de nimic, în timp ce piața este invadată de produse importate?

3. De ce se încurajează importul de produse străine și valorificarea lor pe piața internă, în detrimentul susținerii producătorilor locali?

4. Ce măsuri concrete sunt implementate de Ministerul Agriculturii pentru a sprijini micii producători în accesul acestora pe piața internă?

5. Ce campanii de conștientizare sunt sau vor fi implementate pentru a încuraja populația să prioritizeze achiziția de produse autohtone, având în vedere beneficiile economice și nutriționale ale acestora, în condițiile în care produsele românești sunt depășite de produse străine?

6. De asemenea, ce alternative există pentru producători, în afară de supermarketuri, cum ar fi piețele agroalimentare, târgurile locale sau platformele digitale, și ce sprijin financiar sau infrastructural este disponibil pentru a facilita accesul acestora la aceste canale de vânzare?

7. Ce măsuri concrete implementează Ministerul Agriculturii pentru a reduce dependența de produse din import?

8. Având în vedere importanța susținerii economiei locale, ce măsuri de reglementare sunt propuse pentru a garanta un echilibru între produsele importate și cele autohtone pe piața românească?

9. Cum își propune Ministerul Agriculturii pentru anul 2025 să asigure accesul populației la cât mai multe produse românești, proaspete, naturale, direct de la producători?

10. Când o să consumăm ceea ce producem și o să susținem economia locală în loc să finanțăm producătorii străini?

Solicit răspuns în scris.

The post Ionel Gheorghe – Întrebare parlamentară – Problema producătorilor locali privind comercializarea produselor românești în fața competiției cu produsele importate appeared first on AUR.

Piața Centrală este un agregator de activitate economică și locuri de muncă, dar și o carte de vizită pentru locuitorii județului Botoșani și vizitatorii din împrejurimi. În ciuda aglomerației, numeroși producători se confruntă cu reticența cumpărătorilor, provocată de condițiile improprii de desfacere a mărfurilor.

„Am observat fenomenul și am înțeles cauzele în timpul întâlnirilor pe care le-am organizat în piață. Cea mai gravă situație este în hala de lactate, unde nu doar că tencuiala cade bucată cu bucată, ci chiar și vitrinele de expunere a produselor sunt un adevărat pericol. Lipsa unui sistem frigorific, blaturile de lucru degradate, lipsa unei rețele de ventilare și igiena precară a spațiului îndepărtează potențialii clienți. Se formează cozi doar la construcțiile modulare amenajate de firmele care și-au permis să investească, ceea ce micii producători nu pot face din propriul buzunar. Iată egalitatea de șanse clamată de primarul în funcție”, a relatat Cătălin Silegeanu.

Candidatul AUR subliniază că administrația locală nu a manifestat nici cel mai mic interes față de condițiile în care își desfășoară producătorii activitatea și față de sănătatea consumatorilor. Autoritățile au asistat pasive și la degradarea unei clădiri emblematice pentru oraș, construită în 1912 de Anghel Saligny și lăsată în voia sorții încă din 2014, când au fost efectuate ultimele intervenții de renovare, succinte de altfel.

„Pentru a înclina balanța în favoarea producătorilor, propun modernizarea și dotarea acestor spații comerciale cu echipamentele tehnologice necesare. Producătorii de lactate și brânzeturi, asemenea producătorilor de carne, au nevoie acută de vitrine frigorifice și ventilație. În planul de guvernare locală pe care îl propun botoșănenilor, această măsură ocupă un loc fruntaș”, a anunțat Cătălin Silegeanu.

De asemenea, Cătălin Silegeanu intenționează să implementeze un sistem riguros de verificare a certificatelor de producător, în baza cărora să fie acordate o serie de facilități fiscale.

„În plus, propun crearea unei noi piețe volante, care va fi amplasată strategic în zona Pușkin sau în proximitatea Liceului Pedagogic. Aceasta va deservi locuitorii din zonele mai îndepărtate ale orașului, facilitând accesul la produse locale proaspete și de calitate”, a adăugat candidatul AUR la funcția de primar al municipiului Botoșani.

El subliniază că aceste măsuri sunt concepute nu doar pentru a dinamiza economia locală, ci și pentru a îmbunătăți semnificativ calitatea vieții fiecărui botoșănean.

The post Cătălin Silegeanu apără producătorii locali, cărora vrea să le ofere condiții moderne și facilități fiscale appeared first on AUR.