În atenția: Domnului primar al municipiului Cluj-Napoca, Emil BOC

Doamnei prefect al județului Cluj, Maria FORNA  

De către Domnul senator: Eugen-Cristian ȘIPOȘ                                 

Circumscripția electorală:  Nr. 13, Cluj

Grupul Parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor                                           

Obiectul Interpelării – Gentrificarea în municipiul Cluj-Napoca: fenomen socio-economic ce afectează în mod direct calitatea vieții și coeziunea socială

În literatura de specialitate, gentrificarea este definită ca procesul prin care un centru urban sau, în cazurile mai fericite, doar un cartier al acestuia, suferă transformări semnificative, îndeosebi pe fondul investițiilor masive de capital, dar și prin creșterea exponențială a pieței imobiliare. Acest lucru instalează în respectivele cartiere o nouă pătură socială, expulzând populația tradițională care, peste noapte, nu mai dispune de resursele necesare să locuiască în propria casă. La nivel social, gentrificarea reprezintă o realitate tristă ce afectează din ce în ce mai mult orașele europene, după ce acest flagel a făcut ravagii în China, în zonele în care statul a ales să investească masiv, precum Guangzhou, ori în regiunile din Asia de Sud-Vest unde numeroși cetățeni occidentali s-au stabilit pentru a lucra remote.  

În spațiul românesc, fenomenul nu a reușit să ocupe agenda publică, chiar dacă, prin aceasta, sunt afectate tăcut pături sociale importante, mai ales cele ale marilor orașe. Sociologii sunt singurii care atrag atenția asupra pericolelor ce transformă aglomerațiile urbane, însă avertismentele lor, documentate prin studii academice, sunt ignorate de politicienii de la putere. Cluj-Napoca este un municipiu reședință de județ cu o dinamică economică puternică, dar în care polarizarea pe criterii economice a locuitorilor săi continuă să crească disparitățile sociale, conducând la o dislocare a populației tradiționale. Creșterea accelerată a prețurilor la locuințe, valoarea disproporționată și nejustificată a chiriilor și costul ridicat al vieții forțează familiile clujene cu venituri mici și medii, rezidenți tradiționali, să se mute spre periferie ori chiar în afara orașului. Cartierele își pierd cu adevărat diversitatea și caracterul autentic, fiind înlocuite de spații uniforme, orientate spre consumul unei așa zise clase elitiste.

În plus, tot pe fondul gentrificării, criza locuințelor sociale și accesibilitatea la piața imobiliară se transformă dintr-un drept la o viață demnă, la un adevărat privilegiu economic. Dinamica economică puternică, polarizată în special de creșterea exponențială a sectorului IT, poate da impresia unei dezvoltări sustenabile a orașului, însă, în realitate, această creștere este sesizabilă doar în profiturile marilor companii, în conturile rechinilor imobiliari, nu și în puterea de cumpărare a clujenilor. În realitate, Clujul devine pe zi ce trece un oraș inaccesibil populației sale autohtone.

După analize amănunțite, care demonstrează interesul pentru bunăstarea cetățenilor, autoritățile locale din marile orașe europene care s-au confruntat cu presiuni similare, au pus în practică strategii integrate pentru a balansa dezvoltarea economică cu protecția socială a locuitorilor. Exemplul paradigmatic european îl reprezintă Lisabona, oraș atins puternic de turismul de masă, fapt ce a antrenat investiții imobiliare străine. Consecința a fost explozia prețului chiriilor și a activelor imobiliare. În scopul contracarării acestui fenomen, municipalitatea a introdus restricții stricte, inclusiv interdicții totale în anumite zone istorice, reducând astfel locuințele aflate în circuitul pieței de închirieri pe termen scurt. Poate mai important, tot în Lisabona, comunitățile sunt implicate la nivel de cartier în dezvoltarea urbană, prin programul „Uma Praca em Cada Bairro” (O piață pentru fiecare cartier), proiect ce vizează renovarea spațiilor publice cu implicarea puternică a comunității locale, tocmai pentru a se evita ca îmbunătățirea calității vieții să ducă la creșterea exacerbată a prețurilor locuințelor și chiriilor.

Un al doilea exemplu de bune practici îl reprezintă Viena, oraș care luptă constant cu diminuarea efectelor gentrificării. Aici există un control public al stocului de locuințe, ceea ce permite menținerea chiriilor la prețuri accesibile, indiferent de prețurile și presiunile pieței. În același timp, municipalitatea investește constant în dezvoltarea sectorului locuințelor sociale, asigurându-se astfel accesul la o locuire decentă pentru toate categoriile sociale.

          În Cluj-Napoca sunt semne clare ale gentrificării, mai ales în zonele centrale și semicentrale, unde investițiile și proiectele imobiliare reprezintă spații dedicate exclusiv clientelei cu venituri foarte mari, care dislocă locuitorii tradiționali, destabilizându-se fără prea mult zgomot echilibrul social. Este suprarealist modul în care Primăria Cluj-Napoca vorbește despre un oraș inteligent o calitate a vieții iar, în același timp, o parte tot mai mare a populației nu își mai permite să trăiască în orașul natal.

          Având în vedere cele expuse, vă adresez rugămintea de a-mi răspunde la următoarele întrebări:

1. Există analize sau studii comandate de Primărie privind impactul creșterii chiriilor, a prețului locuințelor și a profilului locuitorilor? Dacă da, care sunt concluziile și unde pot fi consultate?
2. Care au fost măsurile de protejare a familiilor cu venituri mici în ultimii cinci ani? Spre exemplu, câte locuințe sociale au fost construite efectiv, în raport cu noile proiecte imobiliare?
3. Ce plan concret are Primăria Cluj-Napoca pentru menținerea mixului social în cartierele centrale, având în vederea presiunea imobiliară?
4. Aveți în vedere un regulament local de închiriere de scurtă durată (Airbnb) care să protejeze piața locuințelor?
5. De ce nu există un departament în cadrul Primăriei de politici de locuire, așa cum este cazul marilor orașe din UE?
6. Ce angajamente va asuma administrația locală pentru ca procesul de regenerare urbană să nu se traducă prin expulzarea locuitorilor săi tradiționali?
7. Este administrația locală dispusă să asume cercetările academice în privința gentrificării și să acționeze în consecință?
8. Instituția prefectului, în calitate de reprezentant al Guvernului în teritoriu, are în vedere inițierea unui grup de lucru interinstituțional (Prefectură-Primărie-Consiliul Județean-universități, ong-uri, etc.) pentru a evalua impactul social al gentrificării?

The post Șipoș Eugen Cristian – Interpelare – Gentrificarea în municipiul Cluj-Napoca: fenomen socio-economic ce afectează în mod direct calitatea vieții și coeziunea socială appeared first on AUR.

Stimate Domnule Ministru,
Doamnă Prefect și Domunule Primar

În temeiul art. 112 alin. 1 din Constituția României coroborat cu prevederile art. 34 alin.1 lit. d din Lega nr. 96 din 21 aprilie 2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor raportat la art. 174 alin. 1 și art. 176 alin. 1 din Regulamentul Senatului României vă adresez următoarea întrebare parlamentară:

În calitate de senator al județului Cluj, în Parlamentul României, vă adresez prezenta întrebare parlamentară în numele cetățenilor din Județul Cluj, și solicit să mă informați instituțional asupra unui fenomen ce generează o presiune socio-economică semnificativă asupra cetățenilor.
În ultimii ani, municipiul Cluj-Napoca se confruntă cu un proces accelerat de gentrificare, manifestat prin creșterea exponențială a prețurilor locuințelor, relocarea populației cu venituri reduse către zone periferice, transformarea cartierelor tradiționale în zone exclusiviste și schimbarea profilului social al
comunităților urbane.
Acest fenomen generează o presiune socio-economică semnificativă asupra categoriilor vulnerabile, tinerilor, familiilor cu venituri medii, dar și asupra populației în vârstă, care se vede nevoită să părăsească zonele centrale și semicentrale din cauza costurilor ridicate ale locuirii.
Pe termen lung, aceste transformări afectează coeziunea socială, accesul echitabil la servicii publice, mobilitatea urbană și identitatea culturală a comunităților. Lipsa unor politici publice coerente de locuire urbană și a unor instrumente eficiente de control al pieței imobiliare contribuie la adâncirea discrepanțelor sociale și la o urbanizare dezechilibrată.
În temeiul Regulamentelor Parlamentului privind întrebările adresate membrilor Guvernului, vă adresez următoarele întrebări:
 Ce măsuri are în vedere Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației pentru a analiza și monitoriza fenomenul de gentrificare în marile municipii, în special în Cluj-Napoca?
 Există programe guvernamentale sau strategii naționale care să sprijine dezvoltarea locuirii accesibile pentru populația cu venituri medii și reduse în orașele universitare?
 Intenționează ministerul să colaboreze cu autoritățile locale din Cluj-Napoca pentru implementarea unor politici de locuire incluzivă și de protejare a comunităților tradiționale?
 Ce instrumente legislative sau financiare pot fi aplicate pentru a preveni segregarea socială și excluderea locativă în zonele urbane supuse presiunilor pieței imobiliare?
 Există analize sau studii comandate de Primărie privind impactul creșterii chiriilor, a prețului locuințelor și a profilului locuitorilor? Dacă da, care sunt concluziile și unde pot fi consultate?
 Care au fost măsurile de protejare a familiilor cu venituri mici în ultimii cinci ani? Spre exemplu, câte locuințe sociale au fost construite efectiv, în raport cu noile proiecte imobiliare?
 Ce plan concret are Primăria Cluj-Napoca pentru menținerea mixului social în cartierele centrale, având în vederea presiunea imobiliară?
 Aveți în vedere un regulament local de închiriere de scurtă durată (Airbnb) care să protejeze piața locuințelor?
 De ce nu există un departament în cadrul Primăriei de politici de locuire, așa cum este cazul marilor orașe din UE?
 Ce angajamente va asuma administrația locală pentru ca procesul de regenerare urbană să nu se traducă prin expulzarea locuitorilor săi tradiționali?
 Este administrația locală dispusă să asume cercetările academice în privința gentrificării și să acționeze în consecință?
 Instituția prefectului, în calitate de reprezentant al Guvernului în teritoriu, are în vedere inițierea unui grup de lucru interinstituțional (Prefectură-Primărie-Consiliul Județean-universități, ong-uri, etc.) pentru a evalua impactul social al gentrificării?
Consider că această situație generează greutăți majore pentru cetățeni și afectează negativ viața socială a cetățenilor.

The post Șipoș Eugen Cristian – Întrebare – Gentrificarea în municipiul Cluj-Napoca: fenomen socio-economic ce afectează în mod direct calitatea vieții și coeziunea socială appeared first on AUR.