Domnule PRIM-MINISTRU,

Recent, românii primesc adrese din partea furnizorilor de energie referitoare la încetarea plafonării prețurilor la energie.
Creșterea prețurilor a fost mascată de începerea războiului din Ucraina, ulterior, statele din Uniunea Europeană revenind la prețuri decente. În schimb, în România prețurile au fost menținute la nivelul cel mai înalt din U.E., în condițiile în care țara noastră produce suficientă energie preponderant din surse curate, pentru a-și acoperi nevoile interne. Lipsa de acțiune și viziune a statului a lăsat la voia dealerilor de piața de energie, creșterea necontrolată a prețurilor, bam ai mult, statul român devenind și plătitor la vistieria acestora, sub forma compensării. Lipsa unei politici clare și coerente a statului permite întreaga degringoladă care va accentua efectul inflaționist.
Vă rog să îmi comunicați cu celeritate, care sunt măsurile pe care le veți adopta în ceea ce privește plafonarea prețurilor la energie și care este strategia guvernamentală cu privire la reducerea prețurilor pentru această resursă, prin comparație cu prețurile înregistrate în celelalte state europene.

The post Vlahu Nicolae – Interpelare – Încetarea plafonării prețurilor la energie appeared first on AUR.

De către: Senator Vlăescu Virgiliu George

Circumscripția electorală : Nr.35, Suceava

Obiectul interpelării: Cheltuielile detaliate ale României în contextul războiului din Ucraina, în lumina impactului economic evidențiat de analiza Băncii Naționale a României și a Băncii Mondiale

Stimate Domnule Ministru,

În contextul impactului economic semnificativ al războiului din Ucraina asupra României, așa cum a fost evidențiat de analiza Băncii Naționale a României (BNR) și de rapoartele Băncii Mondiale, vă adresez această interpelare pentru a solicita informații detaliate privind cheltuielile efectuate de statul român în perioada 24 februarie 2022 – prezent, ca urmare a acestui conflict. Analiza BNR, publicată în 2025, subliniază că invazia Rusiei în Ucraina a generat pierderi economice majore pentru România, estimate la 4,1 miliarde de euro în 2022, 4,8 miliarde de euro în 2023 și 5,5 miliarde de euro în 2024, totalizând peste 14 miliarde de euro. Aceste pierderi, reflectate printr-o scădere a PIB-ului cu până la 1,4 puncte procentuale în 2022 și o creștere a inflației cu 1,1 puncte procentuale, sunt atribuite vulnerabilităților structurale ale economiei românești, proximității geografice față de zona de conflict, afluxului masiv de refugiați, perturbărilor lanțurilor de aprovizionare și aversiunii investitorilor.

Având în vedere aceste consecințe economice grave, care au dus la o reducere a veniturilor statului cu aproape 5 miliarde de euro, consider esențial ca Parlamentul și cetățenii României să primească o imagine clară și detaliată a modului în care au fost alocate resursele financiare ale statului în gestionarea crizei generate de războiul din Ucraina. În acest sens, vă solicit respectuos să răspundeți următoarelor întrebări, cu o defalcare precisă a cheltuielilor pe categorii și ani (2022, 2023, 2024 și 2025, până la data prezentei):

1. Cheltuieli pentru sprijinirea refugiaților ucraineni:

• Care este valoarea totală a fondurilor alocate pentru sprijinirea refugiaților ucraineni care au intrat în România de la începutul războiului (peste 2,65 milioane de persoane, conform datelor din 2022)?

• Ce sume au fost cheltuite pentru:

-Cazare și masă prin programul „50/20” (până în aprilie 2023) și prin schemele ulterioare (ex. 750 lei/persoană singură, 2.000 lei/familie în 2023 și 2024)?

-Asistență medicală acordată refugiaților, inclusiv accesul gratuit la servicii de sănătate?

-Educație, inclusiv integrarea copiilor refugiați în sistemul educațional românesc?

-Integrarea pe piața muncii, inclusiv programe de formare profesională sau alte măsuri de sprijin?

-Transport public gratuit și alte forme de asistență logistică?

• Ce procent din aceste cheltuieli a fost acoperit din fonduri europene (ex. cele aproape 500 de milioane de euro alocate de Comisia Europeană) și ce sume au fost suportate din bugetul național?

• Care este situația decontărilor restante pentru refugiați, având în vedere întârzierile semnalate în 2023 și 2024?

II.Cheltuieli pentru ajutoarele umanitare acordate Ucrainei:

• Care este valoarea totală a ajutoarelor umanitare oferite Ucrainei (ex. combustibil, medicamente, alimente, ambulanțe, alte bunuri esențiale)?

• Ce costuri au fost asociate cu operațiunile hub-ului umanitar de la Suceava, inclusiv logistica pentru cele 56 de transporturi umanitare facilitate din 2022 până în prezent?

• Au existat alte forme de sprijin financiar sau economic direct către guvernul ucrainean? Dacă da, care este valoarea acestora?

III. Cheltuieli pentru sprijinul militar acordat Ucrainei:

• Care este valoarea totală a armamentului și echipamentelor militare donate Ucrainei, inclusiv pachetul inițial de 2-3 milioane de euro din 2022 (2.000 de căști balistice, 2.000 de veste antiglonț, muniție, combustibil)?
• Au fost livrate alte tranșe de ajutor militar după 2022? Dacă da, ce tipuri de echipamente și care a fost valoarea lor?
• Ce sume au fost plătite pentru cotizația României la fondul UE de sprijin militar pentru Ucraina (ex. cele 18,6 milioane de euro menționate ca fiind întârziate în mai 2025)?
• Au existat costuri asociate cu transportul sau logistica pentru livrarea ajutorului militar?

IV. Cheltuieli pentru înarmarea și pregătirea militară a României ca răspuns la războiul din Ucraina:

• Ce sume au fost alocate pentru modernizarea armatei române, inclusiv achiziția de echipamente noi, în contextul amenințării generate de războiul din Ucraina?
• Care au fost costurile asociate găzduirii exercițiilor NATO pe teritoriul României (ex. exercițiile de la Cincu din 2022) și prezenței trupelor aliate (ex. cei 300 de militari belgieni din 2022)?
• Ce investiții au fost făcute în infrastructura militară pentru a răspunde cerințelor NATO pe flancul estic?

V. Alte cheltuieli indirecte legate de războiul din Ucraina:

• Ce costuri au fost generate de perturbările economice, cum ar fi blocarea portului Constanța sau impactul tranzitului și importului de cereale ucrainene asupra agriculturii românești?

• Ce sume au fost alocate pentru schemele de sprijin economic acordate populației și companiilor afectate de creșterea prețurilor la energie (petrol +18,3%, gaze naturale +34,2% în 2022) ca urmare a războiului?

• Au existat costuri asociate cu diversificarea surselor de energie pentru a reduce dependența de gazele rusești?

VI. Măsuri pentru recuperarea fondurilor și reducerea impactului economic:

• Ce măsuri a luat Guvernul pentru a recupera fondurile cheltuite, în special cele alocate refugiaților, prin decontări din fonduri europene?

• Ce strategii există pentru a atenua pierderile economice viitoare, având în vedere prognozele Băncii Mondiale pentru 2025, care estimează o creștere economică de doar 1,3% pentru România, influențată de incertitudinile globale și de efectele războiului?

Pierderile economice majore suferite de România, estimate la peste 14 miliarde de euro în perioada 2022-2024, și impactul asupra veniturilor statului, de aproximativ 5 miliarde de euro, necesită o transparență deplină privind modul în care au fost gestionate resursele financiare ale țării în contextul crizei din Ucraina. Cetățenii României au dreptul să cunoască detaliile acestor cheltuieli, mai ales în condițiile în care economia națională a fost afectată semnificativ, iar proximitatea geografică față de zona de conflict a amplificat vulnerabilitățile structurale ale țării.

Vă solicit să furnizați un răspuns detaliat, cu cifre exacte și defalcate pe categorii, pentru fiecare an al perioadei menționate (2022, 2023, 2024 și 2025, până la data prezentei). De asemenea, vă rog să indicați sursele financiare utilizate (buget național, fonduri europene, alte surse) și să precizați eventualele planuri pentru reducerea impactului economic al războiului asupra României în viitor.

The post Vlăescu Virgiliu George – Interpelare – Cheltuielile detaliate ale României în contextul războiului din Ucraina, în lumina impactului economic evidențiat de analiza Băncii Naționale a României și a Băncii Mondiale appeared first on AUR.

De către Doamna Senator: Luminița PĂUCEAN-FERNANDES

Circumscripția electorală: Nr. 34, Sibiu

Grupul parlamentar: ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR

Obiectul interpelării: Cercetarea și sancționarea autorilor deciziilor, care au cauzat tragedia de la Salina Praid

STIMATE DOMNULE PRIM-MINISTRU

În timp ce zeci de mii de oameni au rămas fără apă potabilă la Praid, membrii guvernului dumneavoastră interimar se contrazic, respectiv ministrul Finanțelor cu ministrul Mediului și nu numai. Domnul ministru Tanczos Barna a cerut demisia directorului de la Apele Române și a directorului societăţii Salrom din cauză că cele două companii au făcut o intervenție neautorizată la Praid, fără să se consulte cu specialiștii, astfel că a fost contaminat râul Târnava Mică. Sursele afirmă că digurile de protecţie a Salinei Praid au fost dărâmate de o firmă adusă de Salrom, o firmă mică, cu experiență puțină, având doar șapte angajați în acte, fondată acum doi ani, având  o arhitectă care se prezintă ca fotograf pe Internet. Situația de la Salina Praid transcende granițele României și poate căpăta chiar iz de scandal diplomatic. Ministrul Mediului, Mircea Fechet,  a anunţat despre situaţia de la Salina Praid faptul că unda de poluare a ajuns deja la Blaj si va ajunge la Nădlac, la ieşirea din ţară a Mureşului, el precizând că, a notificat deja partea ungară, pentru că impactul de mediu va depăşi graniţa românească. În tot acest timp, domnul Kelemen Hunor, este stupefiat după ce a aflat că Salrom are 600 de angajați doar în Capitală. Acesta surpins a întrebat: “Păi, minele nu sunt în Bucureşti. La Praid erau 50-60 de mineri. Ce fac cei 600 de angajați?”.   

          În acest sens, domnule prim-ministru, vă rog să-mi răspundeți la următoarele întrebări: 

1.  Dacă aveți în vedere trimiterea Corpului de control al Prim-Ministrului să analizeze cauzele care au dus la dezastrul de la Salina Praid?
2.  În ce măsură veți sesiza organele abilitate ale statului (DNA, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiției),  să cerceteze și sancționeze exemplar pe cei în urma deciziilor cărora s-a ajuns la tragedia de la Salina Praid?

The post Păucean-Fernandes Luminița – Interpelare – Cercetarea și sancționarea autorilor deciziilor, care au cauzat tragedia de la Salina Praid appeared first on AUR.

Adresată: Domnului Cătălin Predoiu, Prim-ministru interimar

De către: Senator Vlăescu Virgiliu George      

Circumscripția electorală Nr.35, Suceava

Obiectul interpelării: Suspendarea a 869 milioane din PNRR agravează situația economică a României pentru că nu vă hotărâți să renunțați la pensiile speciale !

Domnule Prim-Ministru,

Comisia Europeană a decis suspendarea sumei de 869 de milioane de euro din cererea de plată numărul 3, din PNRR, din care componenta de grant 814.000.000 euro și cea de împrumut de 55.000.000 euro. După lungi întârzieri Comisia Europeană a aprobat în legătură cu cererea de plată numărul 3 plata sumei de 1.279.000.000 euro, din care componenta de grant este de 622.000.000 euro, iar cea de împrumut de 657.000.000 euro. Practic ne chinuim ani întregi să oficializăm niște împrumuturi pentru că componenta de grant este mică și oricum nu reușim să o atragem pe toată până la sfârșitul perioadei PNRR. Astăzi sunt suspendate trei jaloane.

Primul este legat de  componenta de pensii speciale, jalonul 215, sunt suspendați 231.000.000 de euro. Al doilea jalon se referă la operaționalizarea Autorității de Monitorizare a Indicatorilor de Performanță a Întreprinderilor Publice, pentru care sunt suspendați 330.000.000 de euro. Cel de-al treilea jalon care a fost suspendat este cel în legătură cu administratorii de companii de la Ministerul Energiei. Este vorba de un număr de 43 de administratori care în prezent sunt revocați. Suma suspendată este de 227.000.000 de euro.

          Sigur că AUR, prin vocea lui George Simion, am atras atenția încă din aprilie 2025 asupra acestui lucru și sigur că reprezentantul establishment ului, Nicușor Dan a precizat în campanie că este o minciună această suspendare, dar s-a dovedit cât se poate de real cu consecința majorării deficitelor și așa mari ale României.

          Nu suntem capabili să ne ținem de un proiect, de un plan, iar guvernarea PNL-PSD-USR-UDMR se află la un nou început și a început strategia de manipulare prin care cetățenii trebuie să mai facă încă un sacrificiu, de data aceasta cu Nicușor Dan, în fruntea bucatelor.

               “ Pe lângă pensiile speciale, suntem foarte îngrijorați în privința situației fiscale din România. Ce vedem este o direcție greșită, iar execuția bugetară este slabă. Deficitul fiscal nu este sustenabil și prezintă un risc important pentru România.”, au atras atenția reprezentanții Comisiei Europene.

Bugetarea deficitului la 7% din PIB pentru 2025 este nerealistă, câtă vreme nu au fost eliminate pensiile speciale și nu a fost anulată finanțarea partidelor de la bugetul de stat.

               Față de această situație vă adresez următoarele întrebări:

La ce dată vor fi trași la răspundere vinovații acestui dezastru, când veți renunța la numirile politice?

Când preconizați că veți elimina prin lege pensiile de serviciu pentru anumiți privilegiați ai sistemului, cunoscute  „pensiile speciale” ?    

The post Virgiliu George Vlăescu – Interpelare – Suspendarea a 869 milioane din PNRR agravează situația economică a României pentru că nu vă hotărâți să renunțați la pensiile speciale ! appeared first on AUR.

De către Doamna Senator: Luminița PĂUCEAN-FERNANDES

Circumscripția electorală: Nr. 34, Sibiu

Grupul parlamentar: ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR

Obiectul interpelării: Lipsa unui program național coerent pentru evaluarea infrastructurii critice – între inacțiune și ipocrizie politică

STIMATE DOAMNULE PRIM-MINISTRU

          Într-o declarație recentă ați afirmat că România are nevoie de o evaluare urgentă a infrastructurii critice: diguri și conducte, poduri și podețe,  și că această sarcină va reveni viitorului guvern. Ați recunoscut că aceste lucrări sunt vechi, realizate în urmă cu zeci de ani și că necesită o analiză serioasă privind gradul de uzură și nevoia de reparații.

          Ați mai spus că, fiind vorba de un guvern interimar, nu aveți capacitate deplină de decizie. Totuși, trebuie spus răspicat: Partidul Național Liberal din care faceți parte se află la guvernare aproape neîntrerupt din 2019 și a deținut poziții-cheie în guvernele din ultimul deceniu. Prin urmare, responsabilitatea pentru lipsa unui program coerent de audit și reabilitare a infrastructurii critice revine inclusiv formațiunii politice pe care o reprezentați.

          România are zeci de mii de kilometri de diguri, multe dintre ele în stare incertă, care protejează localități întregi. În lipsa unor intervenții documentate, aceste structuri pot ceda oricând cu pierderi de vieți omenești și costuri uriașe. Asta nu mai e doar o chestiune tehnică, ci una de siguranță națională.

În acest context, doamnule ministru, vă rog să-mi răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care este situația actuală a digurilor din România, conform ultimului audit sau raport de specialitate emis de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor sau altă instituție abilitată?

2. Câte dintre aceste structuri au fost expertizate tehnic în ultimii 10 ani și care sunt rezultatele acestor expertize?

3. Care sunt motivele pentru care, în anii de guvernare PNL, nu a fost demarat un program național clar de evaluare și reabilitare a infrastructurii critice, în condițiile în care au existat resurse și avertismente repetate?

4. Veți dispune, chiar și în regim de interimat, constituirea unei celule de criză interministeriale care să pună pe masa viitorului guvern o hartă actualizată a vulnerabilităților infrastructurii critice și un plan de intervenție etapizat?

5. De ce trebuie să așteptăm un alt guvern ca să rezolvăm probleme despre care știm de ani de zile că există și care pot produce tragedii?

The post Păucean-Fernandes Luminița – Interpelare – Lipsa unui program național coerent pentru evaluarea infrastructurii critice – între inacțiune și ipocrizie politică appeared first on AUR.

Domnului Emilian-Horațiu HUREZEANU, Ministru al Afacerilor Externe

De către: Senator Costache CHERTIF

Circumscripția electorală: Nr. 26, Maramureș

Obiectul întrebării: Contracararea propagandei și amenințărilor hibride ale Rusiei în România și în spațiul românesc dintre Nistru și Prut.

Stimate domnule prim-ministru interimar,

Stimate domnule ministru,

În noiembrie 2018 România a aderat la Centrul European de Excelență pentru Contracararea Amenințărilor Hibride (Hybrid CoE), cu sediul la Helsinki, Finlanda, fiind al 19-lea stat membru NATO și EU care s-a alăturat acestei instituții înființate la 11 aprilie 2017 de către 9 țări fondatoare: Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Franța, Germania, Suedia, Polonia, Finlanda, Letonia și Lituania.

Scopul principal al Centrului îl constituie lupta împotriva amenințărilor sau atacurilor hibride, prin care se înțelege agresiunea sau amenințarea militară combinată cu măsuri politice, diplomatice, economice, cibernetice și de dezinformare, amenințări sau atacuri venite în special dinspre Rusia sau gruparea Statul Islamic. Centrul a consolidat un șir de inițiative pentru combaterea războiului hibrid, inclusiv activități de informare, analiză și cercetare, consultare și comunicare strategică.

România și românii din țară sau din spațiul românesc pruto-nistrean sunt una dintre țintele predilecte ale propagandei ruse, care și-a intensificat amenințările hibride la frontiera de răsărit a Uniunii Europene și a NATO în condițiile schimbării dramatice a mediului de securitate regională. Astfel, România și Republica Moldova, cu care avem relații speciale și privilegiate și pentru care ne-am asumat un angajament istoric, sunt expuse puternic amenințărilor clasice și hibride, atât convenționale și neconvenționale, cât și militare și non-militare venite dinspre Rusia.

Prezența militară rusă ilegală în regiunea transnitreană, activitatea nestingherită a serviciilor secrete ruse în spațiul românesc dintre Prut și Nistru, dar și de dincoace de Prut, activitatea intensă de propagandă și dezinformare la Chișinău, având ca ținte atât Republica Moldova, cât și România, recursul frecvent la manipulare și fake news în spațiul virtual de limbă română, activitatea editorială de propagare în România a doctrinei otrăvite a eurasianismului dughinist, subminarea autorității Bisericii Ortodoxe Române și a Mitropoliei Basarabiei (Patriarhia Română) și susținerea unor structuri pseudobisericești paralele de așa-zisă extracție „vlahă”, canonizările politice cu impact în spațiul românesc, atacurile publice repetate ale ambasadorului Rusiei la București asupra istoriei românilor, activitățile discutabile ale Centrelor de cultură rusă înființate de Moscova la București (2 desființate dintr-un total de 5), Cluj-Napoca (activ), Timișoara (activ) și Iași (activ), tentativele de înregistrare juridică în România a redacțiilor unor posturi de televiziune din Rusia, promovarea moldovenismului antiromânesc, crearea în România a unor rețele de informatori sau a unor rețele de formatori de opinie și influenceri pro-ruși sunt doar câteva elemente ale războiului hibrid purtat de Moscova contra românilor și a României.

Constatăm că în ultimii ani propaganda rusă în România și Republica Moldova s-a internsificat inclusiv prin intermediul structurilor Bisericii Ortodoxe Ucrainene, derivată a Patriarhiei Moscovei, care, prin vocea mitropolitului Linghin Jar, horepiscop de Bănceni, atacă constant Biserica Ortodoxă Română, și-a exitins jurisdicția asupra unor clerici „nepomenitori” din România, îi denigrează și amenință pe preoții și credincioșii români din regiunea Cernăuți care au revenit la jurisdicția canonică tradițională a Patriarhiei Române, atacă Mitropolia Basarabiei din Republica Moldova.

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rugăm respectuos să ne transmiteți:

1.Ce măsuri concrete a aprobat și aplicat România în ultimii cinci ani pentru contracararea amenințărilor hibride venite dinspre Federația Rusă, inclusiv pe planul propagandei antiromânești a Bisericii Ortodoxe Ruse și derivatei sale din Ucraina.

2. Dacă Guvernul și MAE consideră sau nu necesară înființarea la București și în alte orașe importante ale României, unilateral sau în cooperare cu Centrul European de Excelență pentru Contracararea Amenințărilor Hibride, a unor Centre regionale de contracarare a amenințărilor hibride venite dinspre Rusia.

3. Dacă Guvernul și MAE consideră sau nu necesară înființarea împreună cu Republica Moldova a unui post de televiziune transfrontalier comun (interstatal), după modelul televiziunii MIR a CSI sau după modelul unor posturi transfrontaliere ca TV5 sau ARTE, pentru contracararea eficientă a propagandei, dezinformării și manipulării mediatice practicate în spațiul românesc de către Federația Rusă.

4. Dacă Guvernul și MAE consideră sau nu necesară amplificarea sprijinului acordat Mitropoliei Basarabiei din Republica Moldova și Bisericii Ortodoxe Române din Ucraina, ca singure instituții românești din teren care opun rezistență reală presiunii Moscovei în ceea ce privește controlul și influența asupra minților și spiritelor păturilor celor mai largi ale românilor din spațiul românesc dintre Nistru și Prut.

The post Costache Chertif – Întrebare – Contracararea propagandei și amenințărilor hibride ale Rusiei în România și în spațiul românesc dintre Nistru și Prut appeared first on AUR.

Domnule PRIM-MINISTRU,

Oamenii politici cu aspirații de guvernare iminentă, se întrec în declarații care mai de care mai explozive în legătură cu tăierile de cheltuieli, disponibilizări, comasări și altele.
Opinia mea constructivă se reflectă într-un mod de a eficientiza cheltuielile statului fără a împieta asupra producției de bunuri și servicii, fie prin majorări de taxe, fie prin reduceri de venituri, care evident, duc la scăderea consumului și în final, la restrângeri de activitate, încasări mai mici la buget, lipsă de fonduri pentru investiții, concedieri, RECESIUNE.
În ideea aceasta, vă rog domnule prim ministru să îmi comunicați care este numărul de agenții, instituții, autorități ale căror atribuții se suprapun ori se circumscriu aceluiași domeniu, care este numărul consiliilor de administrație în care statul român are desemnați membri, care este cheltuiala făcută de statul român cu consiliile de administrație.

The post Vlahu Nicolae – Interpelare – INSTITUȚII CU ACELEAȘI ATRIBUȚII appeared first on AUR.

Domnului Mircea Fechet Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor

Domnului Dr. Raed Arafat Secretar de Stat, Ministerul Afacerilor Interne

Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență

De către: Domnul Senator Andrei Emil Dîrlău

Circumscripția electorală: 01 Alba

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul interpelării: Alocarea de bani din Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) pentru zonele afectate de inundații din România

Stimate domnule Prim Ministru,

Stimate domnule Ministru,

Stimate domnule Secretar de Stat,

Pe 27 mai 2025 Comisia Europeană a propus alocarea a 280 milioane euro din Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) pentru a sprijini redresarea în urmă inundațiilor din Austria, Cehia, Polonia, Slovacia, Republica Moldova, Bosnia și Herțegovina.

Această inițiativă a fost luată că răspuns la inundațiile grave care au avut loc în septembrie-octombrie 2024.

Ca principal instrument al Uniunii Europene de ajutor în urmă dezastrelor, FSUE va finanța diverse aspecte ale redresării în urmă dezastrelor, inclusiv repararea infrastructurii deteriorate, protecția populațiilor afectate (cum ar fi cazarea temporară), îmbunătățirea infrastructurii de prevenire, și dacă este cazul protejarea siturilor de patrimoniu cultural și operațiunile de curățare a acestora.

Precipitațiile din 2024 au dus la inundații grave și extinse în întreagă Europa Centrală.

România este una dintre țările grav afectate de inundațiile din octombrie 2024. Mai multe localități au fost acoperite de apă și în plus au existat din păcate și 7 victime umane.

Cu toate acestea, constatăm că Comisia Europeană nu a introdus țară noastră pe lista țărilor beneficiare ale FSUE.

Că urmare domnilor va adresez următoarele întrebări:

1. Care este cauza pentru care România nu este propusă de către Comisia Europeană că beneficiara a FSUE?

2. Care este mecanismul pe care autoritățile române competențe, adică dumneavoastră, ar fi trebuit să îl activeze pentru a obține sumele necesare redresării zonelor calamitate din România?

3. A fost activat acest mecanism?

Pun aceste întrebări deoarece situația bugetului de stat, așa cum o prezentați dumneavoastră zilnic, este foarte gravă. În aceste condiții este o chestiune de normalitate că România, membră UE, să beneficieze de sumele necesare redresării că urmare a inundațiilor.

Precizez că Mecanismul European de Solidaritate a fost activat de către România pe 2 iunie 2025 pentru inundațiile de la Salina Praid!

The post Dîrlău Andrei Emil – Interpelare – Alocarea de bani din Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) pentru zonele afectate de inundații din România appeared first on AUR.

De către domnul Senator: Nicolae VLAHU

Circumscripția Electorala: Nr. 14 Constanța

Obiectul interpelării: Copiii românilor din diaspora

Domnule prim-ministru,

Numărul românilor aflați la muncă în străinătate se ridică, conform statisticilor  la peste 4,6 milioane. Trendul sporului natural al populației este unul negativ, în luna februarie a anului 2025, fiind de -10.555, față de -9.943 în februarie 2024.

Pe teritoriul țării sporul natural este un indicator aflat într-un și mai mare dezechilibru, populația aflată în diaspora fiind preponderant tânără.

Vă rog să îmi comunicați care sunt măsurile adoptate de Guvernul României referitoare la stimularea demografică, până în prezent. Care sunt măsurile de protecție acordate persoanelor care se stabilesc temporar în străinătate pentru a munci, în sensul sprijinului pentru creșterea copiilor, acces la servicii educaționale etc.

De asemenea, vă rog să îmi comunicați câte asemenea măsuri sunt în procedură de adoptare pe circuit guvernamental.

The post Vlahu Nicolae – Interpelare – Copiii românilor din diaspora appeared first on AUR.