1. domnului Ilie BOLOJAN, prim-ministru, ministru interimar al Energiei
2. domnului Dan REȘITNEC, secretar general al Guvernului, cu rang de ministru  

De către: senator Ciprian-Titi STOICA

Circumscripția electorală: nr. 37 – Timiș

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul întrebării: motivul pentru care sumele prevăzute și alocate în bugetul pe 2026 pentru Programul de promovare a exportului nu au fost virate către ARICE, la peste opt luni de la înregistrarea dosarelor.

Stimate domnule Prim-ministru,

Stimate domnule președinte,  

Am primit în calitate de parlamentar al județului Timiș o sesizare din partea KIT-GO S.R.L., producător român de caroserii pentru vehicule comerciale ușoare din județul Timiș, prin care mi s-a adus la cunoștință o situație referitoare la alocarea bugetară pentru Programul de promovare a exportului 2026 (HG nr. 296/2007), administrat de ARICE — pavilionul național al României la IAA Transportation Hannover.

Producătorul în cauză semnalează faptul că pavilionul național al României la IAA Transportation Hannover, care urmează să aibă loc în perioada 15-20 septembrie 2026, pavilion care echivalează cu cel mai important târg mondial al sectorului vehiculelor comerciale și care se organizează o dată la doi ani, riscă să nu mai aibă loc, din cauza faptului că ARICE nu dispune de alocarea bugetară necesară și nu poate derula procedurile de achiziție pentru închirierea spațiului expozițional, construcția standului și transportul mostrelor. Informarea primită din partea patronatului organizator este că dosarul este oprit la nivelul Secretariatului General al Guvernului, instituția în coordonarea și finanțarea căreia se află ARICE.

Este important de menționat faptul că sumele pentru Programul de promovare a exportului 2026 erau prevăzute și alocate în bugetul aprobat, însă nu au fost virate de Secretariatul General al Guvernului către ARICE.

 Situația este una problematică din mai multe puncte de vedere: sumele deja cheltuite de firme rămân cheltuite fără rezultat, garanțiile sunt deja la Trezorerie, iar România pierde singura fereastră de acces la acest târg până în 2028.

Având în vedere cele de mai sus, vă rog să-mi răspundeți, fiecare în partea sa de competență, la următoarele întrebări:

1. de ce sumele prevăzute și alocate în bugetul pe 2026 pentru Programul de promovare a exportului nu au fost virate către ARICE, la peste opt luni de la înregistrarea dosarelor?
2. care este temeiului juridic al neefectuării viramentului și termenul la care acesta va fi efectuat?
3. cine, cum și în cât timp îi va despăgubi pe cei care au pierdut bani investind într-o oportunitate care nu s-a mai materializat?

The post Stoica Ciprian Titi – Întrebare – Motivul pentru care sumele prevăzute și alocate în bugetul pe 2026 pentru Programul de promovare a exportului nu au fost virate către ARICE, la peste opt luni de la înregistrarea dosarelor appeared first on AUR.

De către: Senator Vlăescu Virgiliu-George         

Circumscripția electorală: nr.35, Suceava    

Obiectul interpelării: Care sunt prioritățile pentru investiții ale României în cadrul bugetul multianual 2028-2034 al Uniunii Europene ?

Domnule Prim-Ministru interimar,

            Comisarul european pentru buget, Piotr Serafin (foto), avertizează că reducerile aplicate viitorului buget pe termen lung al Uniunii Europene ar putea afecta tocmai domeniile pe care Bruxelles-ul vrea să le consolideze, respectiv competitivitatea, apărarea și securitatea.Se preconizează reduceri drastice ale propunerii Comisiei Europene pentru bugetul UE din perioada 2028-2034.

Comisia Europeană a propus un buget de aproape 2.000 de miliarde de euro pentru următorul Cadru financiar multianual (CFM). Dacă bugetul va fi redus substanțial, statele membre vor încerca cel mai probabil să protejeze domeniile pe care le consideră prioritare.

Spania se opune reducerii propunerii Comisiei și dorește păstrarea nivelului de ambiție în ceea ce privește fondurile de coeziune, agricultura și pescuitul. Ministrul german pentru Afaceri Europene, Gunther Krichbaum, a declarat că situația bugetară a Germaniei, ritmul slab de creștere economică și presiunile asupra industriei germane orientate către exporturi, inclusiv cele generate de China și de tarifele administrației Donald Trump, nu permit susținerea propunerii Comisiei în forma actuală.

Negocierile privind următorul Cadru financiar multianual al UE vizează perioada 2028-2034 și se anunță dificile, în condițiile în care statele membre trebuie să stabilească atât dimensiunea bugetului, cât și modul de repartizare a fondurilor între priorități precum agricultura, coeziunea, competitivitatea, apărarea și securitatea.

România nu a exprimat un punct de vedere față de prioritățile bugetului multianual 2028-2034 al Uniunii Europene. În timp ce alte țări europene sunt în febra negocierilor România pare amorțită în gestionarea problemor interne și scumpirilor de tot felul.

Față de această situație vă adresez următoarea interpelare: Se bate cineva pentru Romania la Bruxelles ? Ce sume va obține România în bugetul multianual 2028-2034 al UE și care sunt prioritatile pentru investiții ?

The post Vlăescu Virgiliu George – Interpelare – Care sunt prioritățile pentru investiții ale României în cadrul bugetul multianual 2028-2034 al Uniunii Europene ? appeared first on AUR.

De către domnul senator Teofil PARASCA

Circumscripția electorală: nr. 02 ARAD

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

OBIECTUL INTERPELĂRII: pericol deosebit pentru sanatatea cetatenilor.

Stimate Domnule Prim-ministru,

           La data de 10.08.2026in jurul orelor 15, un cetățean a luat masa de prânz la AUCHAN Militari, bufetul-express al supermarket-ului situat în interiorul acestuia.

           Iată ce m-a informat:

”Am solicitat vanzatoarei o ciorba de porc si un ostropel de pui, insa aceasta m-a privit dezaprobator si mi-a recomandat sa nu iau ostropelul de pui, pe care in acel moment l-a si retras de la vanzare. I –am multumit pentru sinceritate si am cerut in continuare o portie de piept de pui la gratar cu cartofi piure, pe care ulterior le-am consumat.

Dupa cateva ore am ajuns acasa cu dureri mari de stomac, am vomitat si am avut diaree in mod repetat. Problemele medicale au continuat pina seara tarziu cand am facut hipertensiune arterial 17/11, starea de rau s-a agravat si nu mai mai puteam tine pe picioare.

Fratele meu a solicitat ambulanta la 112, care a sosit in cateva minute, m-au chestionat in legatura cu starea mea si au concluzionat ca am facut toxinfectie alimentara probabil de la mincarea de la AUCHAN.

Mi-au facut tratamentul corespunzator , mi-au dat reteta (pe care o anexez la prezenta) pentru a continua tratamentul o saptamana.

A doua zi de dimineata m-am simtit la fel de rau, voma si diareea nu se opreau, m-am deshidratat puternic si am fost transportat de fratele meu la Clinica Elsan Medical aflata in apropiere pentru tratament perfuzabil, care a durat 4 zile, cu costurile aferente…si acest medic a concluzionat ca mancarea de la AUCHAN a fost alterata si mi-a recomandat sa evit total aceste bufete unde se pare ca alimentele expirate sau pe cale sa expire sunt introduse in procesul de pregatire a hranei pentru public.

Episodul medical inca mai dureaza si in prezent, am slabit cca 5 kg si ma simt obosit permanent”.

Față de cele arătate mai sus, domnule prim-ministru, vă rog să dispuneți măsurile legale de verificare și control, deoarece demersurile cetățeanului în cauză au fost desconsiderate de catre autoritățile competente.

The post Parasca Teofil – Interpelare – Pericol deosebit pentru sanatatea cetatenilor appeared first on AUR.

De la: Senator Virgiliu-George VLĂESCU
Grupul Parlamentar Alianța pentru Unirea Românilor (AUR)
Circumscripţia electorală nr.35 Suceava

Obiectul interpelării: Securitatea energetică națională în sezonul rece 2026-2027: deficit tehnic de stocare critic, subordonarea producției față de interesele OMV, măsuri urgente de protecție împotriva speculei pieței unice europene

Stimate domnule Ministru,

La 27 august 2026, depozitele naționale de gaze au înregistrat un nivel critic de doar 70% (2,22 miliarde mc). Indicatorul reflectă un regres logistic major față de aceeași perioadă a anilor precedenți (81,4% în 2025, 90,79% în 2024 și 72% în 2022). Acest volum plasează România sub ținta de siguranță europeană stabilită pentru 1 septembrie 2026. Situația este agravată de o anomalie tehnică severă: România a extras gaze din depozite în plină vară, la un ritm de 1,3 milioane mc/zi, din cauza prăbușirii producției curente și a menținerii livrărilor externe către Republica Moldova și Ungaria, devalizând prematur stocurile destinate iernii.
Această criză logistică este de fapt un eșec direct al modelului de piață liberă impus de Bruxelles, mecanism denunțat public în statele din nucleul dur al Uniunii Europene drept un „racket instituționalizat” și o „violență socială” care forțează cetățenii să intre în iarnă în sărăcie energetică. Consensul marilor agenții de rating și analiștii financiari globali indică un cod roșu iminent. Piețele futures arată deja prețuri de 60-70 euro/MWh pe BRM, iar prognozele macroeconomice indică o explozie speculativă de 90-120 euro/MWh în trimestrele următoare pe fondul crizelor din Orientul Mijlociu și al unei ierni lungi de 5-6 luni. În timp ce statul român asistă pasiv, înregistrând prețuri cu 122% mai mari față de anul trecut, marile multinaționale extrag profituri uriașe speculând blocajele maritime.

Permiterea ca destinația resurselor noastre strategice să fie dictată de interesele financiare ale unor trusturi străine reprezintă o formă de violență socială directă la adresa populației, lăsată complet vulnerabilă în pragul iernii. Când o economie națională este forțată să își concureze propriile resurse pe piețe speculative externe, rezultatul direct este „dezindustrializarea prin costuri” și transformarea statului într-o simplă colonie de exploatare.

Or, pe plan intern, scăderea producției OMV Petrom este un proces continuu și asumat de grupul mamă din Austria, care implementează o politică globală de reducere a extracției de hidrocarburi cu 20% până în 2030. Compania își diminuează planificat livrările pe piața locală din cauza obligațiilor de a vinde la prețuri reglementate către populație, preferând exportul speculativ de 2,1–2,2 miliarde mc/an prin punctul Isaccea deschis prin modificarea angajamentelor antitrust.

Cu alte cuvinte, în loc să asigure consumul intern, marii producători își calculează livrările la nivelul minim obligatoriu pentru piața locală pentru a ocoli prețurile plafonate destinate populației. Restul producției este direcționat speculativ către export prin punctele de graniță deschise în baza regulilor europene, unde gazul românesc este vândut la prețuri de trei ori mai mari, lăsând depozitele naționale goale în pragul iernii.

Dacă corporația austriacă refuză să respecte interesul național, să plece, pentru că ne putem extrage singuri gazul. Prima măsură obligatorie a Guvernului trebuie să fie oprirea totală a exporturilor.

Partenerii sociali confirmă amploarea crizei: Blocul Național Sindical (BNS) a reclamat public faptul că prețurile estimate pentru gazele din proiectul Neptun Deep sunt considerabil mai mari decât cele reglementate, actuale, aliniind resursele din Marea Neagră direct la speculațiile internaționale. Această structură elimină avantajul competitiv al reindustrializării și blochează revitalizarea combinatului Azomureș (preluat de Romgaz doar pe hârtie), care necesită un cost al materiei prime de maximum 20-25 euro/MWh pentru a funcționa rentabil, lăsând țara dependentă de importuri de îngrășăminte scumpe. Asociația Energia Inteligentă (AEI) avertizează explicit că România riscă să rămână captivă într-un model economic de periferie în care exportă materie primă ieftină și importă produse finite scumpe, cedând exact acele industrii care multiplică valoarea economică internă.

Stimate Domnule Prim-ministrului Ilie Bolojan, așa-numitele acțiuni de reformă combinate cu lăsarea pieței de gaze complet nereglementate blochează direct consumul și duc la prăbușirea accelerată a nivelului de trai al românilor, forțați să plătească tarife speculative pentru resurse extrase din propria țară.
În timp ce cabinetul de la București tolerează facturi record sub stindardul reformei, statele vecine, care au intervenit legislativ pentru a-și izola populația de scumpiri. În timp ce cabinetul de la București tolerează facturi record, Polonia a înghețat prin lege prețul gazelor pentru consumatorii casnici și instituțiile vulnerabile la un tarif maximal de aproximativ 46 de euro sau 230 de lei/MWh, eliminând concomitent taxele de distribuție pe perioada de iarnă. Simultan, Ungaria menține un sistem administrativ strict, garantând gospodăriilor cel mai ieftin gaz din Uniunea Europeană pentru volumul de subzistență de 1.729 de metri cubi pe an prin subvenții organice și control direct la producător, în timp ce Cehia a eliminat de pe facturile cetățenilor tarifele de sprijin pentru energia regenerabilă, acoperind aceste costuri din fondurile colectate prin suprataxarea profiturilor excepționale ale marilor companii energetice.
În concluzie, Guvernul dumneavoastră transferă costurile speculative de criză direct pe umerii cetățeanului român și sufocă consumul prin lipsa totală de protecție.
Din punct de vedere tehnic și economic, cea mai gravă anomalie tolerată de Guvern este alinierea automată și speculativă a prețurilor mărfurilor din producția internă (gaze, țiței, benzină, motorină) la cotațiile marginale din import. Statul are datoria de a implementa de urgență un mecanism de coș energetic bazat pe o medie ponderată având ca raționament economic decuplarea pieței naționale de la prețul ultimei molecule sau al ultimului litru importat la prețuri speculative. Din punct de vedere procedural, prețul final trebuie să reflecte realitatea structurală a aprovizionării: tarifele se stabilesc integrând prețul producției interne reglementate (calculat riguros pe baza costurilor reale de extracție auditate, la care se adaugă o marjă de profit comercial justă de maxim 10-12%) raportat la ponderea masivă a resurselor proprii în consumul național, în timp ce cotațiile bursiere externe, extrem de volatile, vor fi aplicate strict pe volumul rezidual, de completare, adus din import. Acesta ar fi un firesc economic care ar proteja piața autohtonă, ar anula supraprofiturile corporatiste realizate conjunctural pe timp de criză geopolitică și ar asigura un preț etic și stabil pentru gospodării și pentru competitivitatea industriei naționale.

Sper să nu asistăm la aceeași pasivitate ucigașă ca în cazul Nuclearelectrica, unde din indiferență și nepăsare, s-a ajuns ca ambele reactoare să fie oprite simultan, lăsând țara în plină vulnerabilitate energetică.

Pornirea iernii de la un prag de doar 70% va prăbuși stocurile sub nivelul critic de 30% în lunile ianuarie și februarie 2027. Din cauza dinamicii nelineare a presiunii din zăcăminte, capacitatea maximă de livrare zilnică în Sistemul Național de Transport se va reduce la jumătate, punând rețeaua in colaps hidraulic în momentele de ger. Deși regulile UE impun liberul schimb, Articolul 135 din Constituția României obligă executivul la protejarea intereselor naționale în activitatea economică, permițând activarea clauzelor de salvgardare pentru restricționarea exporturilor în caz de amenințare la adresa siguranței aprovizionării interne.

Având în vedere considerentele tehnice prezentate, vă solicit să răspundeți punctual la următoarele cerințe:

1. Vă solicit, domnule Prim-ministru, să prezentați justificarea economică pentru care măsurile de reformă ale pieței de gaze adoptate de cabinetul dumneavoastră prioritizează neintervenția în preț și tolerarea speculei, în condițiile în care țări precum Polonia, Ungaria și Cehia intervin direct prin plafoane de preț maximale fixe, eliminări de taxe energetice și scheme radicale de finanțare a consumatorilor pentru a opri prăbușirea nivelului de trai.
2. Vă solicit să precizați rațiunea economică pentru care Guvernul acceptă ca benzina, motorina și gazele naturale obținute din producția internă să fie vândute românilor la prețuri aliniate la cotațiile speculative de import, în ciuda costurilor interne reduse. Alinierea forțată la indici externi nu este o simplă scăpare de management, ci o conlucrare fățișă cu specula străină. Istoria mondială arată că atunci când guvernele s-au asociat cu trusturi externe pentru a specula resursele propriilor cetățeni — cum a fost cazul în Bolivia în 2003 în timpul „Războiului Gazului”, sau în crizele energetice din Peru și Ecuador —, rezultatul a fost sărăcirea populației, revoltele masive de stradă și prăbușirea imediată a cabinetelor ministeriale prin furia publică.
3. Vă solicit să comunicați dacă Ministerul Energiei și Cabinetul Prim-ministrului au în vedere deblocarea pieței prin implementarea unui mecanism administrativ de coș energetic bazat pe media ponderată a surselor reale (producție internă vs. import) pentru gaze și carburanți, care să decupleze economia națională de speculațiile bursiere externe.
4. Vă solicit să precizați poziția oficială a Guvernului față de strategia grupului OMV de a reduce extracția de gaze din România cu 20% până în 2030 și dacă aveți în vedere retragerea licențelor de exploatare în cazul în care compania își sabotează obligațiile față de piața internă.
5. Vă solicit să prezentați justificarea tehnică și economică pentru care s-a permis extragerea operativă de gaze din depozitele naționale în plină vară, la un ritm de 1,3 milioane mc/zi, destinate tranzitului extern, în detrimentul stocurilor de siguranță pentru iarnă.
6. Vă solicit să comunicați măsurile de urgență pe care le veți adopta pentru sistarea imediată a exporturilor de gaze naturale prin punctele Isaccea și către piețele vecine, în scopul securizării stocurilor pentru consumul cetățenilor români în această iarnă.
7. Vă solicit să prezentați o analiză detaliată a semnalelor de alarmă trase de Blocul Național Sindical (BNS) și să comunicați structura de preț negociată pentru gazele din Marea Neagră (Neptun Deep), explicând de ce acestea vor depăși valorile reglementate din prezent.
8. Vă solicit să prezentați modelările hidraulice de preț și presiune ale Transgaz și Depogaz care să garanteze că, la un nivel inițial de doar 70% (dacă nu chiar 60%) grad de umplere, sistemul național poate asigura simultan consumul intern și vârfurile de export în lunile de ger sever.
9. Vă solicit să comunicați valoarea totală a obligațiilor de plată restante ale statului către furnizori și impactul bugetar simulat de minister pentru aplicarea plafoanelor la o cotație internațională de 100 de euro/MWh, prognozată de marile instituții financiare în caz de criză prelungită.

The post Vlăescu Virgiliu George – Interpelare – Securitatea energetică națională în sezonul rece 2026-2027: deficit tehnic de stocare critic, subordonarea producției față de interesele OMV, măsuri urgente de protecție împotriva speculei pieței unice europene appeared first on AUR.

De către: Senator Vlăescu Virgiliu George    

Circumscripția electorală nr.35, Suceava

Grup Parlamenta : Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul interpelării: România nu a fost capabilă să atragă bani din PNRR pentru proiectele majore de dezvoltare ale României. Guvernele din 2020-2026 au eșuat !

Domnule Prim-Ministru interimar,

Din cele aproape 80 miliarde de euro promise de presedintele Iohannis în anul 2000, au fost aprobate în anul 2021, 29,2 miliarde de euro, după care planul(PNRR) a fost redus la aproximativ 20-21 de miliarde de euro în urma renegocierilor cu Comisia Europeană, iar unele dintre cele mai mari proiecte investiţii, nu au fost introduse, au fost eliminate sau diminuate.

România încheie la finalul lunii august imple­mentarea Pla­nului Naţional de Re­dre­sare şi Rezilienţă (PNRR) cu rezultate mediocre. O parte importantă dintre investiţiile asumate în urmă cu aproape cinci ani au fost eliminate sau reduse în urma renegocierilor cu Comisia Europeană. Digitalizarea şi unele investiţii strategice din energie au fost abandonate.

Dezvoltarea unui plan national de irigații nu a fost introdus in PNRR, cele 8 spitale regionale de care se vorbea inițial nu au fost incluse în PNRR, autostrada Bacau-Pascani-Suceava-Siret nu a fost inclusă în PNRR, proiectele pe energie nu au dezvoltat semnificativ capacitatea de stocare a energiei iar digitalizarea e la pământ pentru că s-a blocat Registrul Proprietăților din România(ANCPI) iar comunele nu au făcut progrese relevante sub acest aspect.

Prin finanțările alocate și apelurile lansate în cadrul PNRR, ținta generală asumată de România este de a sprijini punerea în funcțiune a unei capacități totale de stocare 1.200 MW (nu știm dacă a fost realizată și aceasta) iar Bulgaria a înregistrat un boom masiv în sectorul bateriilor, ajungând la mijlocul anului 2026 la o capacitate totală instalată estimată la aproximativ 4.800 MW putere și o capacitate de înmagazinare de 14 GWh (gigawați-oră). Astfel, autoritățile din Bulgaria se laudă că ei cumpără energie dimineața din România la un preț mic, o stochează și o revând seara la preț mare.

 “Pe lângă pensiile speciale, suntem foarte îngrijorați în privința situației fiscale din România. Ce vedem este o direcție greșită, iar execuția bugetară este slabă. Deficitul fiscal nu este sustenabil și prezintă un risc important pentru România.” a atras atenția Comisia Europenă. Mai mult, pentru Bruxelles, jalonul 215 a fost considerat „neîndeplinit integral” tocmai pentru că deciziile CCR au lăsat o gaură în aplicarea sistemului fiscal care trebuia să reducă cheltuielile statului cu pensiile speciale. S-au modificat formulele de calcul pentru unele categorii de pensii de serviciu cum ar fi diplomați, funcționari publici parlamentari, personal aeronautic civil, corpul consular care nu au un impact major asupra costurilor cu pensiile speciale. Sunt voci care spun că propunerile au fost făcute intenționat neconstituționale, să nu treacă.

Nu suntem capabili nici să identificăm nevoile majore ale României și nici să ne ținem de un proiect, de un plan de dezvoltare iar guvernarea PNL-PSD-USR-UDMR a eșuat.

 Față de această situație vă adresez următoarea interpelare: La ce dată vor fi trași la răspundere vinovații pentru ratarea marilor proiecte de investiții ? Demisia dvs. ar fi un bun început !

The post Vlăescu Virgiliu George – Interpelare – România nu a fost capabilă să atragă bani din PNRR pentru proiectele majore de dezvoltare ale României. Guvernele din 2020-2026 au eșuat  appeared first on AUR.

De către: Senator Costache CHERTIF

Circumscripția electorală: nr. 26 Maramureș

Obiectul interpelării: Tratamentul juridic și financiar aplicat urmașilor persoanelor persecutate din motive etnice în perioada 1940-1945. Situația urmașilor românilor refugiați, expulzați și strămutați din Transilvania de Nord în urma Dictatului de la Viena și necesitatea clarificării diferenței de tratament aplicate lor contrar principiului egalității și nediscriminării.

Domnule prim-ministru interimar,

În temeiul dispozițiilor constituționale și regulamentare privind exercitarea controlului parlamentar asupra Guvernului, vă solicit să clarificați situația juridică, financiară și administrativă a persoanelor îndreptățite la indemnizațiile prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 105/1999, cu modificările și completările ulterioare, în special a urmașilor persoanelor care au fost refugiate, expulzate sau strămutate în perioada 1940-1945.

Prezenta interpelare urmărește ca statul român, pe care îl reprezentați, să aplice în mod efectiv principiile egalității în drepturi, nediscriminării, proporționalității și respectului față de victimele persecuțiilor etnice, indiferent de originea lor.

Pentru urmașii persoanelor care au fost alungate din propriile case, refugiate sau strămutate în urma evenimentelor din 1940, succesiunea prorogărilor reprezintă nu doar o problemă financiară, ci și una de reparație morală și de încredere în statul român.

În condițiile în care legislația a recunoscut deja dreptul la indemnizație, solicit Guvernului să explice de ce exercitarea efectivă a acestui drept continuă să fie amânată și, mai ales, să precizeze dacă această situație va înceta definitiv la 1 ianuarie 2027.

Problema pe care v-o supun atenției și care a generat în ultimii ani multiple proteste publice prezintă o gravitate aparte în cazul urmașilor românilor care au fost persecutați, expulzați, refugiați sau strămutați din teritoriile românești cedate temporar Ungariei în urma celui de-al Doilea Arbitraj de la Viena din 30 august 1940.

Așa cum bine cunoașteți, în urma celui de-al Doilea Arbitraj de la Viena, România a fost obligată să cedeze Ungariei partea de Nord a Transilvaniei. Teritoriul a intrat sub administrație maghiară începând cu luna septembrie 1940 și a revenit României în toamna anului 1944.

Perioada ocupației a fost însoțită de acte de violență, arestări, internări, expulzări și deplasări forțate ale populației românești. Surse istorice consemnează, între altele, masacrele de la Treznea și Ip, precum și internarea unor români în lagăre de pe teritoriul Ungariei. Un raport referitor la situația din Transilvania de Nord pentru perioada 30 august 1940 – 1 noiembrie 1941 consemna 919 omoruri, 1.126 de schingiuiri, 4.126 de bătăi și 15.893 de arestări; alte documente consemnează că, numai în septembrie 1940, la lagărul de la Püspökladány au fost internați 1.315 români.

În același timp, teritoriul a reprezentat unul dintre principalele spații ale Holocaustului din Europa Centrală și de Est. Potrivit United States Holocaust Memorial Museum, circa 146.000 de evrei locuiau în Transilvania de Nord în 1941, iar cel puțin 90.000 de evrei din Transilvania de Nord au fost deportați la Auschwitz de autoritățile maghiare în 1944.

Este esențial ca statul român să recunoască și să trateze în mod coerent toate formele de persecuție etnică produse în această perioadă, fără ca memoria victimelor să fie ierarhizată în funcție de originea etnică a acestora.

Ordonanța Guvernului nr. 105/1999 instituie drepturi pentru cetățenii români care au suferit persecuții din motive etnice în perioada 6 septembrie 1940 – 6 martie 1945. Printre situațiile prevăzute de actul normativ se află deportarea în ghetouri și lagăre de concentrare, privarea de libertate, refugierea, expulzarea sau strămutarea în altă localitate și participarea la detașamente de muncă forțată. Prin Legea nr. 154/2021 a fost introdus art. 3^1 în OG nr. 105/1999, prin care s-a extins sfera beneficiarilor și asupra anumitor copii ai persoanelor persecutate.

În ceea ce privește copiii persoanelor aflate în situațiile prevăzute de art. 1 alin. (1) lit. c) și g), precum și copiii prevăzuți la art. 3^1, plata drepturilor a fost însă amânată succesiv.

În forma actuală a legislației, după mai multe prorogări succesive, art. XXXVII din Legea nr. 141/2025 stabilește că drepturile respective se acordă începând cu 1 ianuarie 2027.

Prin urmare, în cazul acestor categorii, există o diferență semnificativă între momentul recunoașterii dreptului și momentul efectiv al plății. Casele teritoriale de pensii au avut și au în continuare obligația de a analiza cererile și de a emite hotărâri privind stabilirea drepturilor, însă plata efectivă pentru categoriile vizate de prorogare rămâne amânată până la 1 ianuarie 2027. În practică, una dintre cele mai afectate categorii este cea a urmașilor persoanelor care au fost refugiate, expulzate sau strămutate, categorie în care se regăsește un număr important de urmași ai românilor obligați să-și părăsească domiciliile din Transilvania de Nord în urma instaurării administrației maghiare după 30 august 1940.

Problema care se ridică nu este aceea de a solicita un privilegiu pentru etnicii români și nici de a diminua drepturile victimelor aparținând altor etnii. Dimpotrivă, problema este dacă statul român poate institui și menține, timp de mai mulți ani, un regim în care o categorie de urmași ai victimelor persecuțiilor etnice, inclusiv urmașii celor expulzați sau refugiați din teritoriile românești ocupate în 1940, este împiedicată să primească efectiv indemnizația recunoscută de lege, în timp ce alte categorii de victime și urmași beneficiază de drepturile lor în alte condiții.

Consider că această situație impune o analiză serioasă din perspectiva art. 16 din Constituția României privind egalitatea în drepturi, a principiului nediscriminării, precum și a art. 14 din Convenția europeană a drepturilor omului și a art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenție.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului subliniază în mod constant că o diferență de tratament este compatibilă cu principiul nediscriminării numai dacă are o justificare obiectivă și rezonabilă, într-o societate autentic democratică, și dacă există un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul urmărit. Ghidul actual al Curții privind art. 14 și Protocolul nr. 12 include în continuare jurisprudența relevantă privind interzicerea discriminării.

În același timp, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării definește discriminarea directă prin raportare la situația în care unei persoane îi este aplicat un tratament mai puțin favorabil decât unei alte persoane aflate într-o situație comparabilă, pe baza unui criteriu protejat, între criteriile enumerate aflându-se și etnia.

În aceste condiții, consider necesar ca Guvernul să prezinte nu doar justificarea bugetară a prorogărilor, ci și o analiză privind efectul concret al acestora asupra diferitelor categorii de victime și urmași, inclusiv din perspectiva originii etnice și a tipului de persecuție suferit.

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă solicit să comunicați punctual:

1. Care este, la data de 1 septembrie 2026, numărul total al persoanelor pentru care au fost stabilite drepturi în temeiul art. 3^1 din OG nr. 105/1999, dar plata acestora este amânată în temeiul legislației în vigoare. Vă solicit ca datele să fie prezentate defalcat pe fiecare județ și pe municipiul București, precum și pe fiecare dintre categoriile prevăzute de art. 1 alin. (1) lit. c) și g) și art. 3^1 din OG nr. 105/1999.

• Care este numărul persoanelor din această categorie care sunt urmași ai unor persoane care au fost:
• refugiate;
  b) expulzate;
  c) strămutate;
  d) evacuate din locuințe;
  e) internate sau private de libertate;
  f) trimise în detașamente de muncă forțată;

și câte dintre aceste persoane provin din familii care au fost afectate de ocupația maghiară asupra Transilvaniei de Nord în perioada 1940-1944.

3. Câte hotărâri de stabilire a drepturilor au fost emise de casele teritoriale de pensii în baza art. 3^1 din OG nr. 105/1999 pentru persoanele din categoriile a căror plată este prorogată până la 1 ianuarie 2027. Solicit defalcarea datelor pe județe și pe municipiul București.

4. Care este cuantumul lunar și anual total al indemnizațiilor aferente drepturilor deja stabilite, dar neachitate, pentru fiecare județ și pentru municipiul București. Vă solicit prezentarea separată a:

1. obligațiilor aferente anului 2026;
2. obligațiilor care vor deveni exigibile începând cu 1 ianuarie 2027;
3. eventualelor diferențe restante aferente perioadelor anterioare.

5. Care este impactul bugetar estimat al acordării efective a drepturilor începând cu 1 octombrie 2026, respectiv cu 1 ianuarie 2027, pentru toate persoanele ale căror drepturi au fost stabilite potrivit legii.

6. Care au fost, în mod concret, motivele pentru care Guvernul a optat pentru prorogarea succesivă a termenului de plată a drepturilor aferente categoriilor prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. c) și g) și art. 3^1 din OG nr. 105/1999. Vă solicit să indicați distinct:

1. motivul financiar-bugetar;
2. impactul bugetar anual estimat;
3. existența unor constrângeri impuse prin legislația fiscal-bugetară;
4. orice alte considerente economice, sociale sau administrative invocate în fundamentarea măsurilor.

7. Care sunt studiile, analizele de impact, memorandumurile, notele de fundamentare și punctele de vedere juridice care au stat la baza fiecărei prorogări succesive. Solicit transmiterea sau indicarea exactă a documentelor care au fundamentat măsurile respective.

8. Dacă a fost analizată sau nu de către Guvern posibilitatea ca prorogarea succesivă a plății să producă un efect disproporționat asupra persoanelor vârstnice, în condițiile în care beneficiarii direcți și urmașii lor sunt persoane aflate, în numeroase cazuri, la o vârstă înaintată. Dacă da, vă rog să comunicați concluziile analizei. Dacă nu, vă rog să explicați de ce o asemenea evaluare nu a fost realizată.

9. Dacă a fost efectuată sau nu de cătreGuvern o analiză privind impactul măsurilor asupra urmașilor românilor refugiați, expulzați sau strămutați din Transilvania de Nord în urma ocupării teritoriului de către Ungaria în perioada 1940-1944. În caz afirmativ, solicit prezentarea concluziilor. În caz negativ, solicit să precizați motivele pentru care o asemenea analiză nu a fost realizată.

10. Dacă Guvernul a analizat sau nu situația din perspectiva principiului constituțional al egalității în drepturi și a interdicției discriminării, inclusiv sub aspectul posibilității ca o normă aparent neutră din punct de vedere etnic să producă, în fapt, un efect disproporționat asupra unei anumite categorii etnice sau istorice de victime. În caz afirmativ, vă rog să indicați instituția care a realizat analiza și concluziile acesteia.

11. Dacă Ministerul Justiției a formulat sau nu un punct de vedere privind compatibilitatea prorogărilor succesive cu:

a)art. 16 din Constituția României;

b)art. 20 din Constituție;

c)art. 14 din Convenția europeană a drepturilor omului;

d)art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenție;

e)Convenția internațională privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială;

f)legislația națională în materia combaterii discriminării.

În caz afirmativ, solicit transmiterea punctului de vedere și indicarea datei și numărului documentului.

12.Dacă Guvernul a solicitat sau nu un punct de vedere al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării cu privire la efectul măsurilor de prorogare asupra diferitelor categorii de beneficiari ai OG nr. 105/1999. În caz afirmativ, solicit comunicarea avizului, hotărârii sau punctului de vedere. În caz negativ, vă solicit să explicați de ce o asemenea consultare nu a fost considerată necesară.

13.Dacă există în evidențele Guvernului, ale Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale sau ale Casei Naționale de Pensii Publice date privind etnia beneficiarilor indemnizațiilor prevăzute de OG nr. 105/1999. Dacă asemenea date există și pot fi comunicate în condițiile legislației privind protecția datelor cu caracter personal, solicit o analiză statistică agregată care să permită identificarea eventualelor efecte disproporționate ale prorogării asupra diferitelor categorii de victime. Dacă asemenea date nu există, vă solicit să precizați dacă Guvernul consideră posibilă și necesară realizarea unei analize indirecte, pe baza tipului de persecuție și a teritoriului din care persoanele au fost refugiate, expulzate sau strămutate.

14.Care este numărul beneficiarilor OG nr. 105/1999 aflați în plată în prezent, defalcat pe tipul de persecuție prevăzut de art. 1 alin. (1) din ordonanță. Solicit, de asemenea, precizarea numărului și cuantumului indemnizațiilor aferente copiilor beneficiarilor care se află în plată în baza altor categorii pentru care plata nu a fost prorogată.

15.Dacă Guvernul consideră ca fiind justificată, din punct de vedere obiectiv și rezonabil, diferența de tratament rezultată din faptul că pentru unele categorii de urmași ai persoanelor persecutate din motive etnice drepturile sunt plătite, în timp ce pentru categoriile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. c) și g) și art. 3^1 plata este prorogată până la 1 ianuarie 2027. Vă solicit să precizați criteriul obiectiv care justifică această diferență.

16.În situația în care Guvernul apreciază că diferența de tratament este justificată exclusiv de considerente bugetare, de ce nu a fost analizată o soluție de eșalonare, de prioritizare sau de identificare a unor surse bugetare alternative care să permită începerea plăților înainte de 1 ianuarie 2027.

17. Având în vedere caracterul reparatoriu și moral al legislației privind victimele persecuțiilor etnice, Guvernul intenționează sau nu să renunțe la prorogarea până la 1 ianuarie 2027 și să permită plata efectivă a drepturilor stabilite în baza art. 3^1 din OG nr. 105/1999 într-un termen mai scurt? În caz afirmativ, vă solicit să indicați data concretă la care Guvernul intenționează să inițieze modificarea legislativă necesară și data estimată pentru începerea plăților.

18.În cazul în care Guvernul menține termenul de 1 ianuarie 2027, vă solicit să precizați dacă există garanții bugetare și administrative că, la această dată, toate persoanele ale căror drepturi au fost stabilite vor intra efectiv în plată, fără o nouă prorogare.

19.Dacă Guvernul intenționează sau nu să achite retroactiv drepturile aferente perioadei în care plata a fost amânată, inclusiv eventualele actualizări sau diferențe rezultate din legislația aplicabilă. Vă solicit să precizați expres temeiul juridic și modalitatea de calcul.

20. Dacă Guvernul României consideră că urmașii românilor persecutați, refugiați, expulzați sau strămutați din Transilvania de Nord în perioada ocupației maghiare trebuie să beneficieze de un tratament juridic și financiar egal, în raport cu orice altă categorie de cetățeni români aflați într-o situație juridică și factuală comparabilă. În cazul unui răspuns afirmativ, vă solicit să indicați măsurile concrete, termenul de aplicare și sursa de finanțare prin care Guvernul intenționează să asigure această egalitate.

Solicit răspuns în scris, punctual și în termenul legal la fiecare dintre întrebările formulate mai sus, precum și transmiterea documentelor justificative și a datelor statistice disponibile.

The post Costache Chertif – Interpelare – Tratamentul juridic și financiar aplicat urmașilor persoanelor persecutate din motive etnice în perioada 1940-1945. Situația urmașilor românilor refugiați, expulzați și strămutați din Transilvania de Nord în urma Dictatului de la Viena și necesitatea clarificării diferenței de tratament aplicate lor contrar principiului egalității și nediscriminării appeared first on AUR.

Domnului Prim-ministrul interimar al României, Ilie Bolojan

De către Domnul senator: Iacob Constantin Ciprian

Circumscripția electorală: Nr. 16 Dâmbovița

Grupul Parlamentar: A.U.R.

Obiectul întrebării: Înființarea unui punct de oprire feroviară pentru deservirea complexului NIBIRU și fluidizarea traficului rutier din zona Costinești–Tuzla

            Domnule Ministru interimar,

Dezvoltarea complexului NIBIRU, amplasat între localitățile Costinești și Tuzla, generează un flux important de vizitatori și autovehicule într-o zonă deja supusă unei presiuni rutiere considerabile, în special în timpul sezonului estival.

Accesul principal către complex se realizează din Drumul Național 39, iar linia feroviară Constanța–Mangalia se află în imediata apropiere a intrării. Această configurație oferă posibilitatea dezvoltării unei soluții de transport public care să reducă numărul autoturismelor ce tranzitează zona și să faciliteze accesul direct al turiștilor și al angajaților.

Înființarea unei halte feroviare dedicate ar putea reprezenta o măsură eficientă pentru fluidizarea traficului pe DN39, reducerea riscului producerii unor accidente în apropierea trecerii la nivel cu calea ferată și creșterea atractivității transportului feroviar pe ruta Constanța–Mangalia.

Soluția tehnică ar putea presupune realizarea a două peroane decalate, amplasate de o parte și de alta a trecerii la nivel, astfel încât trenurile care circulă dinspre Constanța, respectiv dinspre Mangalia, să oprească înainte de traversarea acesteia. O asemenea amplasare ar limita traversările necontrolate ale căii ferate și ar permite organizarea unor fluxuri pietonale mai sigure către intrarea în complex.

Pe lângă beneficiile privind siguranța și descongestionarea traficului rutier, investiția ar putea conduce la creșterea numărului de călători și la obținerea unor venituri suplimentare pentru operatorii feroviari, contribuind totodată la promovarea unui mijloc de transport mai puțin poluant.

Având în vedere cele prezentate, vă rog să răspundeți următoarelor întrebări:

1. Intenționează Guvernul României, prin Ministerul Transporturilor și Infrastructurii și Compania Națională de Căi Ferate „CFR” – S.A., să analizeze oportunitatea și fezabilitatea înființării unei halte feroviare pentru deservirea complexului NIBIRU, prin realizarea unor peroane amplasate astfel încât trenurile să oprească înaintea trecerii la nivel în ambele sensuri de circulație?

2. În cazul în care această investiție este considerată oportună, care sunt etapele necesare, sursele posibile de finanțare și termenul estimativ în care punctul de oprire ar putea deveni funcțional și ar putea fi introdus în mersul trenurilor de pe ruta Constanța–Mangalia?

The post Iacob Constantin Ciprian – Întrebare – Înființarea unui punct de oprire feroviară pentru deservirea complexului NIBIRU și fluidizarea traficului rutier din zona Costinești–Tuzla appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Circumscripția electorală: nr. 07 Botoşani

Obiectul întrebării Clarificarea întâlnirii cu președintele Curții Constituționale

Domnule prim-ministru,

În spațiul public au apărut informații privind o întâlnire între dumneavoastră și președintele Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, despre care nu au fost comunicate oficial data, locul, participanții sau obiectul discuțiilor. Clarificarea este necesară cu atât mai mult cu cât CCR are în prezent pe rol cauze care privesc nemijlocit Guvernul pe care îl conduceți, inclusiv conflictul juridic de natură constituțională sesizat chiar de dumneavoastră în raport cu Înalta Curte de Casație și Justiție.

Vă solicit să precizați dacă întâlnirea a avut loc și, în caz afirmativ, data, locul, persoana care a inițiat-o, participanții, scopul și subiectele discutate, precum și dacă au fost abordate cauze aflate pe rolul Curții Constituționale, proiecte legislative susceptibile de control de constituționalitate ori alte chestiuni privind raporturile dintre Guvern și CCR. Vă rog să comunicați totodată dacă întâlnirea a fost consemnată în agenda oficială, dacă există corespondență, note sau alte documente referitoare la organizarea și conținutul acesteia și din ce motiv nu a fost făcută publică.

The post Silegeanu Cătălin – Întrebare – Clarificarea întâlnirii cu președintele Curții Constituționale appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Circumscripția electorală: nr. 07 Botoşani

Obiectul întrebării: Aderarea României la zona euro – oportunitate și consultarea populației

Stimate domnule prim-ministru,

Adoptarea monedei euro reprezintă o decizie majoră de politică economică și monetară, cu efecte pe termen lung asupra economiei naționale, populației și capitalului românesc. Renunțarea la leu, moneda națională a României, presupune o schimbare structurală și ireversibilă, care trebuie analizată prin raportare atât la îndeplinirea criteriilor nominale de convergență, cât și la existența unui nivel suficient de realist al economiei românești.

În condițiile în care România se confruntă în continuare cu dezechilibre fiscale, presiuni inflaționiste și diferențe semnificative față de economiile din zona euro, consider că este important ca această decizie să fie analizată cu prudență, fără stabilirea unui calendar care să devanseze capacitatea reală a economiei de a susține o asemenea schimbare. În același timp, fiind vorba despre renunțarea la moneda națională, consider important să fie cunoscută opinia cetățenilor și să existe o dezbatere publică reală asupra oportunității acestui pas.

Pornind de la aceste considerente, vă adresez următoarele întrebări:

1. Este, în aprecierea dumneavoastră, România pregătită să accelereze procesul de aderare la zona euro sau ar fi mai prudent ca prioritatea să fie atingerea unui nivel mai ridicat de convergență economică reală? Care apreciați că ar trebui să fie principalele condiții economice care să justifice trecerea la moneda euro?
2. Considerați oportun ca populația să fie consultată, inclusiv prin organizarea unui referendum, înaintea unei decizii definitive privind renunțarea la leu și adoptarea monedei euro?
3. Cum apreciați că ar trebui reflectată opinia cetățenilor într-o decizie cu caracter ireversibil asupra monedei naționale?

The post Silegeanu Cătălin – Întrebare – Aderarea României la zona euro – oportunitate și consultarea populației appeared first on AUR.

De către: Senator Costache CHERTIF

Circumscripția electorală: nr. 26 Maramureș

Obiectul întrebării: Acțiunile concrete ale Guvernului României ca răspuns la problematica sesizată cu ocazia Universității de Vară Izvorul Mureșului referitoare la românii din județele Covasna, Harghita și Mureș și românii romano-catolici din aria extracarpatică.

Domnule prim-ministru,

În zilele de 14-16 august 2026 și-a ținut lucrările, în orașul Covasna, Universitatea de vară Izvorul Mureșului, ajunsă la cea de-a XXIII-a ediție cu genericul: „Limba română este Patria mea”.

Participanții la Universitatea de vară au formulat o gamă de probleme adresate Administrației Prezidențiale, Parlamentului și Guvernului României.

În partea referitoare la românii din Covasna, Harghita și Mureș, dar și la românii romano-catolici din aria extracarpatică (județul Bacău și altele), s-a arătat, între altele:

„Situaţia dramatică a românilor din judeţele Covasna, Harghita şi parţial Mureş care sunt expuşi în continuare unui proces de deznaționalizare metodică și sistematică, precum și de segregare etnică din cauza politicii autorităţilor locale şi a unor organizaţii maghiare, dar şi ca urmare a dezinteresului autorităţilor statului român;

Românii de confesiune romano-catolică din județele Bacău, Iaşi şi Neamţ sunt supuşi unui proces de maghiarizare forțată, prin abuzul unor politicieni care au impus autorităților locale deschiderea de clase cu predare în limba maghiară, cu toate că 98% dintre romano-catolicii din aceste județe se declară români;

Perpetuarea fenomenului de neînvăţare a limbii române în cadrul sistemului naţional de educaţie, de către elevii maghiari, ceea ce favorizează segregarea pe criterii etnice şi acumularea unor tensiuni nefirești în relaţiile interetnice;

Existenta pe teritoriul statului român a unor procese continue de maghiarizare, uneori forțată, la care sunt supuşi etnici români în unele zone ale ţării, acceptate tacit de autorităţile statului român”.

 În legătură cu aceste subiecte, participanții la Universitatea de Vară au formulat următoarele un șir de solicitări, printre care și acestea:

„ – Aplicarea practică a prevederilor Recomandării 1201 (1993) a APCE privind egalitatea de tratament în cazul etnicilor români numeric inferiori din judeţele Covasna şi Harghita şi al organizaţiilor reprezentative ale acestora (Art. 13: ”Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor enunţate în acest Protocol li se aplică integral persoanelor aparţinând unui grup majoritar în ansamblul statului, dar minoritar în una sau mai multe regiuni”);

– Finanţarea unor măsuri pentru consolidarea suveranităţii statului român pe întreg teritoriul naţional, pentru înlăturarea pericolului instaurării cosuveranităţii altui stat în diverse regiuni ale României, măsuri precum infrastructura transcarpatică – căi ferate şi autostrăzi, consolidarea elitelor profesionale de limbă română şi dezvoltarea economică a zonelor în care există acest risc;

– Exprimarea de către Guvern, Parlament şi Preşedinţia României, a unor reacţii ferme de respingere şi dezaprobare a ingerinţelor anormale ale Guvernului de la Budapesta în problemele interne ale României, în special faţă de aşa-zisul Plan Kos Karoly din 2017;

– Elaborarea, sub egida Academiei Române, a unei Strategii guvernamentale coerente de dezvoltare economico-socială şi culturală a judeţelor Covasna, Harghita şi Mureş, care să asigure efectiv respectarea drepturilor comunităţii românești numeric minoritare în zonă;

– Reorganizarea Serviciului Dezvoltare Comunitară din cadrul Secretariatului General al Guvernului, în sensul sporirii competențelor de sprijinire a comunităţilor româneşti numeric minoritare din ţară şi de asigurare a coerenţei şi continuităţii preocupărilor autorităţilor centrale faţă de problematica acestor comunităţi;

– Cofinanţarea de către SGG a proiectelor asociaţiilor culturale din cele trei judeţe, inclusiv a proiecte de larg interes cetăţenesc, cu implicaţii concrete asupra bunei convieţuiri interetnice;

– Asigurarea respectării statutului, rolului şi funcţiilor limbii române ca limbă oficială în activitatea instituţiilor administraţiei publice locale din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, inclusiv prin amendarea normelor care aduc atingere acestui statut în teritoriu;

– Stabilirea prin lege a unor garanții privind asigurarea cadrului legal de reprezentare a populației românești din zonă în structurile decizionale legislative şi administrative locale şi centrale;

– Implicarea europarlamentarilor români, precum şi a membrilor Adunării Parlamentare a Consiliului Europei şi Congresului Puterilor Locale şi Regionale, în prezentarea corectă a situației reale referitoare la respectarea de către România a prevederilor instrumentelor juridice europene şi internaționale în domeniul autonomiei locale şi a drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale;

– Anularea restituirilor ilegale de proprietăți imobiliare care au aparținut statului român, precum şi adoptarea unei legi care să permită îndreptarea abuzurilor privind retrocedarea ilegală a unor proprietăți agricole, forestiere şi imobiliare din România. În acest sens, susținem propunerile formulate, de-a lungul ultimilor ani, de către prof. univ. dr. Ioan Săbău Pop;

– Încetarea finanțării din bani publici sau a oricărei alte forme de sprijin a manifestărilor, programelor, proiectelor sau acțiunilor de orice natură care contravin intereselor naționale ale poporului român, Constituției şi legilor țării, culturii şi tradițiilor istorice, precum şi bunei conviețuiri interetnice;

– Asigurarea respectării prevederilor Tratatului de înțelegere, cooperare şi bună vecinătate dintre România şi Ungaria;

– Denunțarea şi contracararea încercărilor de denaturare a identității românilor romano-catolici din Moldova, care urmăresc manipularea unei comunități religioase în scopuri geopolitice şi transformarea ei artificială într-o aşa-zisa „minoritate naţională”;

– Stoparea procesului de maghiarizare a românilor romano-catolici din judeţele din Moldova şi sprijinirea păstrării identităţii româneşti a acestora;

– Finanţarea lucrărilor de reabilitare a cimitirelor şi monumentelor eroilor români din localităţile judeţelor Covasna, Harghita şi Mureş, cu prioritate a Cimitirului Internațional al Eroilor din Sfântu Gheorghe;

– Alocarea fondurilor necesare pentru începerea lucrărilor de amenajare a Muzeului în aer liber din Voineşti-Covasna, din cadrul Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni;

– Finanţarea de la bugetul central, prin Secretariatul General al Guvernului României, a proiectelor culturale multianuale ale instituțiilor, publicațiilor şi asociațiilor culturale, religioase şi civice romaneşti din judeţele Covasna şi Harghita;

– Adoptarea unor măsuri urgente de monitorizare a modului în care se realizează procesul didactic de învăţare a limbii române în clasele cu predare în limba maghiară;

– Condamnarea fermă a declaraţiilor ofensatoare şi provocatoare venite din partea primului ministru al Ungariei în cadrul activităţilor politice anuale de la Băile Tuşnad. Chemarea de urgenţă a ambasadorului Ungariei la Bucureşti pentru oferirea unor explicaţii privind aceste declaraţii care sfidează Constituţia României şi normele internaţionale;

– Supravegherea şi prevenirea vizitelor aşa-zis private ale oficialilor maghiari în Transilvania. Obligarea acestora la respectarea normelor şi uzanțelor diplomatice privind organizarea unor deplasări în state vecine prin asigurarea prezenţei omologului român şi stabilirea cu exactitate şi prin dialog comun a itinerariului acestor deplasări;

– Soluţionarea de urgenţă a situaţiei Cimitirului Internaţional din Valea Uzului. Preluarea acestui cimitir de către Ministerul Apărării Naţionale prin Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor şi elaborarea unui proiect de refacere integrală a acestui cimitir, în conformitate cu acordurile internaționale şi prin dialog cu toate părțile implicate. Construirea unei parcele româneşti demne şi monumentale astfel ca ostaşii români care se odihnesc în acest cimitir să fie omagiaţi cum se cuvine;

– Salvarea desființării Teatrului „Andrei Mureşan” din Sf. Gheorghe, singurul teatru în limba română din judeţele Covasna şi Harghita;

– Urgentarea executării lucrărilor de reparaţii şi modernizare a Colegiului Naţional „Mihai Viteazul” din Sfântu Gheorghe întrucât starea actuală a clădirii școlii aduce grave perturbări desfășurării procesului de învățământ;

– Distribuirea, în mod proporţional cu ponderea populaţiei româneşti, a fondurilor alocate pe proiecte culturale de către autorităţile locale şi rezolvarea problemei încadrării unor intelectuali de naţionalitate română la Bibliotecile Judeţene Covasna şi Harghita, casele municipale de cultură şi primăriile municipale, orăşeneşti şi din localităţile etnic mixte;

– Susținerea de la bugetul de stat a finanțării de către Academia Română a Centrului European de Studii Covasna-Harghita din Sfântu Gheorghe, instituție care din anul 2017 funcționează sub egida Academiei Române, fără a beneficia însă de componentă de finanțare;

– Realizarea unei legături feroviare între Ciceu şi Odorheiu Secuiesc;

– Contracararea fermă a oricăror acțiuni prin care se urmărește maghiarizarea românilor sau a populaţiilor de altă etnie, pe teritoriul statului român;

– Susținerea financiară a statului român pentru desfăşurarea ediţiilor viitoare a Universităţii de Vară Izvoru Mureşului dată fiind importanţa acestui eveniment pentru comunităţile româneşti din afara graniţelor şi pentru românii din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş”.

Având în vedere cele expuse mai sus, vă rog respectuos să ne comunicați punctual:

1.Măsurile concrete de natură juridico-legislativă, politică, administrativă, financiar-bugetară etc. preconizate de Guvernul României, ministerele și departamentele din subordine, în vederea realizării fiecăreia dintre solicitările care le sunt adresate cu privire la românii din județele Covasna, Harghita și Mureș și la românii romano-catolici din județele Bacău, Neamț și Iași.

2.Motivele pentru care s-a ajuns în situațiile vizate de aceste solicitări concrete, solicitări pe care le găsim absolut legitime și asupra satisfacerii cărora intervenim stăruitor pe lângă Guvernul României și ceilalți factori politici și administrativi vizați.

The post Costache Chertif – Întrebare – Acțiunile concrete ale Guvernului României ca răspuns la problematica sesizată cu ocazia Universității de Vară Izvorul Mureșului referitoare la românii din județele Covasna, Harghita și Mureș și românii romano-catolici din aria extracarpatică appeared first on AUR.