De către: Senator Ciprian-Titi STOICA

Circumscripția electorală: nr. 37 – Timiș

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul interpelării: Precede listarea la bursă a companiilor de stat vânzarea acestora?  

Stimate domnule Prim-Ministru,  

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, a declarat recent că listarea unor companii de stat la bursă este o operațiune care aduce beneficii economice și care a mai fost utilizată și în trecut.

Tot trecutul ne învață că, de regulă, listarea la bursă a companiilor precede, de fapt, vânzarea acestora.

În aceste condiții vă rog domnule prim-ministru să-mi răspundeți la următoarea întrebare: precede listarea la bursă a companiilor de stat vânzarea acestora?

The post Stoica Ciprian Titi – Interpelare – Precede listarea la bursă a companiilor de stat vânzarea acestora? appeared first on AUR.

De către domnul senator Teofil PARASCA

Circumscripția electorală: nr. 02 ARAD

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

OBIECTUL INTERPELĂRII: Concentrarea periculoasă de putere în mâinile domnului Cătălin Predoiu și riscul afectării grave a imparțialității justiției.

Stimate Domnule Prim-ministru,

          Numirea și exercitarea simultană de către domnul Cătălin Predoiu a atribuțiilor de ministru al Ministerului Afacerilor Interne și a celor aferente Ministerului Justiției reprezintă nu doar o decizie discutabilă administrativ, ci o situație profund alarmantă pentru sănătatea democratică a statului român.

          Această concentrare de putere la o singură persoană creează premisele unei subiectivități periculoase în actul de decizie, în special într-un domeniu în care obiectivitatea, echilibrul și independența sunt esențiale. Când același om controlează instrumentele de forță ale statului, un serviciu secret (D.I.P.I.) și mecanismele care definesc cadrul juridic și relația cu sistemul judiciar, granița dintre legalitate și influență devine fragilă, iar suspiciunea devine inevitabilă.

          Nu vorbim doar despre un risc teoretic, ci despre o vulnerabilizare reală a imparțialității. Într-un astfel de context, orice decizie, orice inițiativă  legislativă sau administrativă poate fi percepută ca fiind afectată de interese, de presiuni sau de o viziune unilaterală. Justiția nu trebuie doar să fie independentă, ci trebuie să fie văzută ca fiind independentă. Or, această situație compromite exact această percepție fundamentală. Mai mult, suprapunerea atribuțiilor între un serviciu secret și două ministere-cheie – unul cu rol operativ în aplicarea legii și altul cu rol de arhitect al cadrului juridic – creează un dezechilibru grav, incompatibil cu principiul separației puterilor în stat și cu valorile democratice pe care România și le-a asumat.

          În acest context tensionat și profund îngrijorător, vă solicit să răspundeți, fără echivoc, la următoarele întrebări:

1. Cum justificați această concentrare de atribuții sensibile în mâinile unei singure persoane, în condițiile în care riscul de subiectivitate și influență este evident?
2. Ce garanții concrete puteți oferi cetățenilor că deciziile din sfera justiției nu sunt afectate de o viziune unilaterală sau de interese instituționale suprapuse, susceptibile de a fi influențate prin pârghii de putere informativă, de cercetare penală și judiciară?
3. Considerați că această situație mai permite ca justiția să fie percepută ca independentă și imparțială?
4. Cine își asumă responsabilitatea morală și instituțională pentru erodarea încrederii publice în actul de justiție, generată de această decizie?
5. De ce nu a fost desemnat imediat un ministru al Justiției distinct, pentru a elimina orice suspiciune legitimă de influență sau control?

România nu își poate permite nici măcar aparența unei justiții influențate. Încrederea cetățenilor în corectitudine, echilibru și dreptate este un capital fragil, iar astfel de decizii îl pot compromite iremediabil. Prin această decizie, supuneți chiar și propria dumneavoastră poziție unui risc greu de estimat. Jocul cu arme a căror siguranță este defectă sau inexistentă îl poate răni grav chiar pe utilizator.

The post Parasca Teofil – Interpelare – Concentrarea periculoasă de putere în mâinile domnului Cătălin Predoiu și riscul afectării grave a imparțialității justiției appeared first on AUR.

De la: Domnul Silviu-Titus PĂUNESCU, Deputat AUR, circumscripția electorală nr.14, Constanța

Subiectul întrebării: Clarificări privind privind persistența inflației și eficiența măsurilor economice

     Domnule prim-ministru,

Evoluția recentă a inflației indică o problemă mai profundă decât o simplă fluctuație de moment: datele oficiale arată că rata anuală a inflației a revenit, în martie, la aproximativ 9,9%, după o perioadă de temperare, iar această valoare se menține de mai multe luni la un nivel ridicat.

În același timp, creșterile cele mai accentuate se înregistrează în sectorul serviciilor, unde prețurile au urcat cu peste 11%, depășind dinamica alimentelor și a bunurilor nealimentare – această structură a inflației indică presiuni persistente în economie, nu doar efecte punctuale generate de energie sau factori externi.

Consider, domnule prim-ministru, că revenirea inflației pe creștere, după o perioadă în care se sugera stabilizarea, pune sub semnul întrebării eficiența măsurilor adoptate până în prezent, iar faptul că România rămâne la un nivel de inflație semnificativ peste media europeană indică și vulnerabilități interne, nu doar un context extern nefavorabil.

În acest context, vă solicit să precizați:

1. Care sunt cauzele principale identificate de Guvern pentru menținerea inflației la un nivel de aproximativ 10%, în pofida măsurilor adoptate anterior?
2. Ce evaluare aveți asupra eficienței politicilor fiscale și a intervențiilor guvernamentale în reducerea inflației, inclusiv în ceea ce privește plafonările sau schemele de sprijin?
3. Cum explicați creșterea accelerată a prețurilor la servicii și ce măsuri aveți în vedere pentru a tempera această componentă a inflației?
4. Care este impactul real al politicilor guvernamentale asupra puterii de cumpărare, în special pentru categoriile vulnerabile?
5. În ce măsură actuala evoluție a inflației reflectă probleme structurale ale economiei și ce reforme aveți în vedere pentru a le corecta?

The post Silviu-Titus PĂUNESCU – Întrebare – Clarificări privind privind persistența inflației și eficiența măsurilor economice appeared first on AUR.

De la: Domnul Silviu-Titus PĂUNESCU, Deputat AUR, circumscripția electorală nr.14, Constanța

Subiectul întrebării: Clarificări privind incoerența reglementării cumulului pensiei cu salariul în sectorul public

     Domnule prim-ministru,

Modul în care Guvernul a tratat, în ultimii ani, problema cumulului pensiei cu salariul în sectorul public demonstrează o lipsă serioasă de coerență legislativă și de responsabilitate politică – subiectul prezentei întrebări parlamentare exprimă o temă relansată repetat în variante contradictorii: interzicere totală, limitări selective, excepții pentru anumite domenii, urmate de retrageri sau amânări invocând riscuri de neconstituționalitate sau impactul asupra unor sectoare esențiale – iar din punctul meu de vedere, această succesiune nu mai poate fi explicată prin ajustări tehnice, ci indică absența clară a unei viziuni stabile.

Statul transmite două mesaje care nu pot coexista: pe de o parte invocă necesitatea reducerii cheltuielilor și eliminării privilegiilor, pe de altă parte menține sau reintroduce excepții largi, fără criterii clare și fără o fundamentare consistentă, iar consecința este o reglementare imprevizibilă, care afectează funcționarea instituțiilor și încrederea publică.

Consider, domnule prim-ministru, că problema nu este existența cumulului în sine, ci lipsa unor delimitări clare: cine poate cumula, în ce condiții, pe ce durată și în baza căror criterii verificabile – în absența acestor repere, orice intervenție legislativă devine vulnerabilă juridic și discutabilă din punct de vedere al echității.

În acest context, vă solicit să precizați:

1. Care este poziția oficială actuală a Guvernului privind cumulul pensiei cu salariul în sectorul public și ce variantă legislativă susțineți în mod ferm?
2. Care sunt datele care fundamentează această politică, în special în ceea ce privește numărul de beneficiari și impactul bugetar real?
3. Care sunt criteriile obiective pentru eventualele excepții, astfel încât să fie respectat principiul egalității în fața legii?
4. Ce evaluare juridică aveți în vedere pentru a evita repetarea situațiilor în care astfel de măsuri sunt contestate sau declarate neconstituționale?
5. Cum asigurați continuitatea serviciilor publice în domenii unde există deficit de personal, în ipoteza limitării cumulului?
6. În ce măsură această politică este parte a unei reforme coerente și nu rezultatul unor intervenții succesive, determinate de presiuni conjuncturale?

The post Silviu-Titus PĂUNESCU – Întrebare – Clarificări privind incoerența reglementării cumulului pensiei cu salariul în sectorul public appeared first on AUR.

De către domnul senator: Marius-Valentin ROMAN

Circumscripția electorală: nr. 10, Buzău

Grupul parlamentar: ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR

Obiectul întrebării: Masurile Guvernului României pentru plafonarea prețului combustibililor

STIMATE DOMNULE PRIM-MINISTRU,

Asistăm, în aceasta perioadă, la o scumpire semnificativă a prețurilor combustibililor la pompă, lucru care afectează în mod direct atât bugetele firmelor, cât și cele ale persoanelor fizice. Ca efect, produsele și serviciile se scumpesc, adăugându-se recentelor creșteri de taxe și impozite locale, realitate care pune o presiune imensă pe români, fie ei antreprenori sau persoane fizice.

În acest context și pe fondul situației din Orientul Mijlociu, o serie de țări europene, prin guvernele lor, au intervenit deja pentru a plafona prețurile la pompă ale motorinei și benzinei.

Luând in considerare cele prezentate mai sus, vă solicit, domnule prim-ministru, să ne răspundeți la următoarea  întrebare:

  1. Care sunt măsurile concrete pe care Guvernul României le are în vedere pentru a slabi presiunea exercitată de majorările de prețuri?

The post Roman Marius Valentin – Întrebare – Masurile Guvernului României pentru plafonarea prețului combustibililor appeared first on AUR.

De către doamna senator: Luminița PĂUCEAN-FERNANDES

Circumscripția electorală: nr. 34, Sibiu

Grupul parlamentar: ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR

Obiectul interpelării: Clarificări privind coordonarea instituțională și răspunderea guvernamentală în cazul proiectului de exploatare și procesare a magneziului din zona Valea Dobra, județul Sibiu

STIMATE DOMNULE PRIM-MINISTRU

Proiectul de exploatare și procesare a magneziului din zona Valea Dobra, județul Sibiu implică, prin natura sa, intervenția mai multor autorități publice cu atribuții distincte: ANRMPSG, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerul Sănătății, precum și autoritățile județene și locale. Fiecare dintre acestea acționează în limitele competențelor proprii, însă efectele unui proiect de această amploare asupra populației și mediului nu pot fi gestionate fragmentat, în absența unei coordonări clare la nivel guvernamental.

          În lipsa unor mecanisme efective de corelare între instituțiile implicate, există riscul ca nicio autoritate să nu dețină o imagine completă asupra impactului cumulat al proiectului, iar răspunderea să rămână difuză între instituții cu competențe parțiale.

          Având în vedere rolul Guvernului de a asigura coordonarea autorităților publice și de a răspunde pentru activitatea instituțiilor aflate în coordonarea sa, vă rog să precizați:    

  1. Ce mecanism de coordonare interinstituțională este utilizat la nivel guvernamental pentru proiectele de exploatare minieră cu impact major asupra mediului și populației și în ce mod este acesta aplicat în cazul concret al proiectului din Valea Dobra?

2. Cum procedează Guvernul în situația în care între avizele sau concluziile autorităților implicate în evaluarea aceluiași proiect apar neconcordanțe și cine are competența de a tranșa un astfel de conflict instituțional?

3. Ce pârghii are Guvernul pentru a dispune suspendarea sau revocarea unei concesiuni miniere în situația în care titularul nu respectă obligațiile asumate față de autoritățile competente sau față de comunitățile afectate?

4. În ce mod este asigurată coerența între deciziile ANRMPSG, avizele Ministerului Mediului și evaluările Ministerului Sănătății, astfel încât protecția populației să fie garantată în mod unitar, nu fragmentat?

5. Ce răspundere instituțională revine Guvernului în situația în care, ulterior autorizării unui proiect de exploatare, se constată că efectele asupra sănătății populației sau asupra mediului nu au fost evaluate ori controlate în mod corespunzător de autoritățile aflate în coordonarea sa?

6. Care este compoziția completă a zăcămintelor din perimetrul concesionat, inclusiv mineralele asociate magneziului și concentrațiile acestora, și care este destinația acestor resurse după extracție?

7. A fost elaborat un studiu de fezabilitate pentru acest proiect și care sunt principalii indicatori tehnico-economici ai exploatării, precum și modul în care acest studiu a fost utilizat în procesul de evaluare și autorizare?

8. Care sunt veniturile estimate ale statului român din această exploatare, exprimate atât procentual, cât și în valoare absolută, raportate la dimensiunea totală a proiectului?

9. Există o strategie asumată la nivel guvernamental privind valorificarea producției de magneziu în economia națională, inclusiv prin procesare locală, sau producția este destinată exportului ori integrării în lanțuri de valoare din alte state?

          Având în vedere că răspunderea pentru protecția populației nu poate fi delegată exclusiv unor autorități tehnice cu competențe parțiale, solicit clarificarea modului în care Guvernul exercită, în mod efectiv, rolul de coordonare și supraveghere în cazul acestui proiect.

The post Păucean-Fernandes Luminița – Interpelare – Clarificări privind coordonarea instituțională și răspunderea guvernamentală în cazul proiectului de exploatare și procesare a magneziului din zona Valea Dobra, județul Sibiu appeared first on AUR.

De la: Domnul George-Nicolae SIMION, deputat în circumscripția electorală nr.42 București

Subiectul întrebării: Clarificări despre decizia prin care gazele naturale ale României din proiectul Neptun Deep vor fi depozitate în Ucraina și nu în depozite construite în țară

        Stimate domnule prim-ministru,

Proiectul offshore Neptun Deep, dezvoltat de OMV Petrom și Romgaz, reprezintă cel mai important proiect energetic al României din ultimele decenii și ar urma să aducă pe piață aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze anual începând cu anul 2027, volum care ar putea transforma România într-un exportator net de gaze în regiune. 

În spațiul public au apărut însă informații potrivit cărora, în baza unor documente de cooperare energetică între România și Ucraina, există posibilitatea ca o parte din gazele extrase din Marea Neagră să fie depozitate în facilități de stocare din Ucraina perspectivă care a generat controverse puternice, în condițiile în care Ucraina deține unele dintre cele mai mari capacități de depozitare subterană a gazelor din Europa, dar și România dispune, la rândul ei de o infrastructură de stocare și, în mod sigur, ar putea dezvolta noi capacități pe propriul teritoriu.

Consider, domnule prim-ministru, că această decizie reprezintă un paradox – gazul extras din Marea Neagră ar fi mai in siguranță dacă e depozitat într-o țară aflată în război cu Rusia decât în România! Iar faptul că România ia în calcul depozitarea gazelor extrase din propriile zăcăminte în facilități situate în afara teritoriului național ridică, de asemenea, întrebări serioase privind strategia energetică a statului român, utilizarea resurselor naționale și capacitatea instituțională de a dezvolta infrastructura necesară pentru gestionarea acestor resurse.

În acest context, vă solicit, domnule prim-ministru, să îmi comunicați:

1. Care sunt motivele pentru care Guvernul României ia în calcul utilizarea facilităților de stocare a gazelor din Ucraina pentru gazele extrase din perimetrul Neptun Deep?
2. Care este capacitatea totală de stocare a gazelor naturale existentă în România și în ce măsură aceasta este insuficientă pentru a prelua producția suplimentară estimată după intrarea în exploatare a zăcămintelor din Marea Neagră?
3. Ce costuri ar implica depozitarea gazelor românești în facilități din Ucraina și cine ar suporta aceste costuri: statul român, companiile concesionare sau consumatorii?
4. De ce statul român nu a inițiat, până în prezent, un program amplu de dezvoltare a unor noi capacități de stocare a gazelor pe teritoriul României, având în vedere perspectiva creșterii semnificative a producției interne?
5. Există acorduri sau memorandumuri similare semnate de România cu alte state privind depozitarea gazelor naturale în afara teritoriului național? Dacă da, care sunt aceste state și ce prevederi concrete conțin aceste acorduri?

The post George-Nicolae SIMION – Întrebare –  Clarificări despre decizia prin care gazele naturale ale României din proiectul Neptun Deep vor fi depozitate în Ucraina și nu în depozite construite în țară appeared first on AUR.

De către: Deputat A.U.R., Cristina Emanuela Dascălu, circumscripția electorală nr. 24 Iași

Obiectul întrebării: Clarificări privind posibile situații de conflict de interese la nivelul conducerii Ministerului Culturii

Stimate Domnule Prim-ministru,

Transparența și integritatea în exercitarea funcțiilor publice reprezintă condiții esențiale pentru credibilitatea instituțiilor statului. În spațiul public au apărut preocupări și semnale privind posibile situații de incompatibilitate sau conflict de interese în legătură cu activitatea domnului Demeter András István, ministrul Culturii, în raport cu deciziile ministeriale, finanțările acordate unor instituții sau proiecte culturale și relațiile profesionale anterioare.

Consider că orice suspiciune de conflict de interese trebuie lămurită rapid și transparent, pentru a proteja atât credibilitatea instituțiilor statului, cât și încrederea sectorului cultural.

Având în vedere necesitatea clarificării acestor aspecte pentru a evita orice suspiciune privind imparțialitatea deciziilor publice, vă rog să îmi comunicați:

1. Au fost analizate de către Guvern sau de către Agenția Națională de Integritate eventuale situații de conflict de interese sau incompatibilitate privind activitatea ministrului Culturii?

2. Ce măsuri de prevenire a conflictelor de interese sunt aplicate în prezent la nivelul Ministerului Culturii în cazul deciziilor privind finanțări, numiri sau proiecte culturale?

3. Există proceduri prin care ministrul se recuză din decizii ce pot privi instituții sau organizații cu care a avut relații profesionale anterioare?

4. A fost transmis către ANI un punct de vedere oficial sau o solicitare de verificare privind aceste aspecte?

5. Ce măsuri intenționează Guvernul să adopte pentru a garanta transparența totală a procesului decizional în domeniul finanțărilor culturale?

The post Cristina-Emanuela Dascălu – Întrebare – Clarificări privind posibile situații de conflict de interese la nivelul conducerii Ministerului Culturii appeared first on AUR.

Domnule Prim-ministru,

Vă adresez această interpelare în contextul unei situații de criză care afectează grav municipiul Târnăveni și localitățile învecinate ca urmare a contaminării sursei de apă potabilă din Târnava Mică, în urma infiltrării masive de saramură provenită din Salina Praid.
De la începutul lunii Iunie, locuitorii, instituțiile și agenții economici din zonă sunt lipsiți de acces la apă potabilă și menajeră în rețeaua centralizată. Criza are consecințe grave asupra sănătății publice, igienei, funcționării unităților școlare și medicale, precum și asupra întregii activități economice locale.
Impactul este major:

• Zeci de mii de locuitori și sute de operatori economici sunt grav afectați.
• Fabricile de ventilatoare industriale și materiale de construcții din Târnăveni au fost nevoite să-și suspende activitatea.
• Firmele de transport înregistrează pierderi semnificative din cauza blocării lanțurilor logistice;
• Fermierii nu mai au acces la apă pentru irigații sau animale, culturile sunt compromise;
  Domnule Prim-ministru, cu toate eforturile pe care administrația locală le face este evident că această situație nu mai poate fi gestionată fără implicare autorităților centrale. Este vorba despre o criză regională, cu potențiale efecte de durată asupra sănătății, economiei și coeziunii sociale. În lipsa unor măsuri urgente, riscul extinderii dezastrului este real.
  Ca atare vă adresez rugămintea de a-mi răspunde la următoarele întrebări:

1. Dacă ați luat în considerare declararea municipiului Târnăveni și a localităților învecinate drept zonă calamitată natural.
2. Dacă veți aloca fonduri guvernamentale de urgență pentru asigurarea apei potabile și refacerea infrastructurii afectate;
3. Dacă ați luat în considerare necesitatea de a oferi compensații pentru agenții economici și cetățenii afectați.
4. Dacă considerați necesară implicarea activă a Guvernului și a Departamentului pentru Situații de Urgență în coordonarea eforturilor de gestionare și redresare.
5. Dacă există un plan de intervenție tehnică și ecologică pentru stoparea sursei de contaminare și restaurarea calității apei în Târnava Mică.
   

The post Vântu Cristian – Interpelare – Declararea municipiului Târnăveni și a zonelor limitrofe drept zonă calamitată natural appeared first on AUR.

De către domnul: Senator Nicolae VLAHU

Circumscripția Electorala: Nr. 14 Constanța

Obiectul interpelării: Dreptul la muncă al persoanelor cu dizabilități.

Domnule prim-ministru,

Prin mulțimea de reglementări de tip ”trenuleț”, ați introdus măsuri referitoare și la cumulul pensiei cu salariul. Totuși, aceste măsuri menite să creeze un mic buffer financiar, lovesc în categorii ale populației care sunt protejate de lege. Astfel, persoanele cu dizabilități angajate la stat, care au dreptul ca urmare a îndeplinirii condițiilor de vechime, să introducă cererea de pensionare anticipată deși mai au destui ani pâna la atingerea limitei de vârstă, se văd cu contractele de muncă desfăcute. Așa prevede legea. Dar tot legea prevede faptul că își pot prelungi activitate în baza unei cereri aprobate de angajator și cu condiția sistării plății pensiei atâta timp cât vor încasa salariul. Până aici totul este corect. Ceea ce ridică semne de întrebare este faptul că dacă persoana își depune cererea de pensionare însoțită de solicitarea de sistare a drepturilor de pensie, contractul de muncă nu se va continua de drept și după momentul emiterii deciziei de pensionare, ci este necesar un”pachet” de demersuri birocratice inutile, pentru asigurarea continuității activității.

Domnule prim-ministru, persoanele cu dizabilități sunt protejate de lege, iar aceasta înseamnă că este necesară facilitatea unor lucruri de care aceștia au nevoie, și pe care din cauza problemelor medicale, le îndeplinesc cu dificultate prin comparație cu persoanele sănătoase.

Solicit să îmi comunicați care sunt măsurile pe care le veți dispune, astfel încât persoanele cu dizabilități care doresc și au acordul unității angajatoare să își continue munca, să nu mai fie supuși demersurilor birocratice stufoase și inutile privind reînnoirea contractului de muncă.

The post Vlahu Nicolae – Interpelare – Dreptul la muncă al persoanelor cu dizabilități appeared first on AUR.