De către doamna senator: Luminița PĂUCEAN-FERNANDES

Circumscripția electorală: nr. 34, Sibiu

Grupul parlamentar: ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR

Obiectul interpelării: Asumarea răspunderii politice și administrative pentru proiectul nuclear de la Doicești și falimentul energetic controlat al României

STIMATE DOMNULE PRIM-MINISTRU

Asistăm în aceste zile la un spectacol de o ipocrizie politică absolut revoltătoare, regizat chiar de dumneavoastră. Recent, ați încercat să pozați în salvatorul nepătat al națiunii, pretinzând în fața presei că „aprindeți lumina” peste proiectul microreactoarelor nucleare de la Doicești și că ați fi descoperit acolo alte exemple de „șobolani”. Ceea ce omiteți cu desăvârșire să le spuneți cetățenilor români este că dumneavoastră nu sunteți un simplu spectator sau un analist politic independent. Dumneavoastră sunteți cel care, din postura de Prim-ministru al României timp de aproximativ zece luni, a girat, a continuat și a asumat direct această stare de dezastru. Timp de cinci ani, politicienii noștri au vândut iluzii atât propriilor cetățeni, cât și statului american. Aceștia s-au angajat să facă ceea ce nu puteau sau nu știau să facă, înșirând minciuni după minciuni doar pentru a-și cumpăra câte o fotografie electorală la Washington. 

          Astăzi, sub mandatul dumneavoastră, românii se trezesc în brațe cu o problemă de proporții gigantice: un contract de vreo 9-10 miliarde de dolari cu o firmă americană, din care peste 7 miliarde de dolari ar trebui împrumutați de la partenerii externi. Realitatea tehnică, științifică și economică pe care Executivul condus de dumneavoastră încearcă să o ascundă este una falimentară:  Ceea ce se încearcă a se vinde la Doicești este un simplu prototip, un cap de serie (FOAK), care costă de obicei de 2 până la 5 ori mai scump decât un produs de serie (NOAK). Acest experiment pe banii publici se finanțează cu dobânzi uriașe, de 8% până la 12% pe an, din cauza primelor de risc, comparativ cu doar 3-5% pentru tehnologiile cunoscute.  Costurile inițiale de investiție în SMR sunt de 2 până la 3 ori mai mari pe megawatt (MW) decât în cazul proiectelor de reactoare mari clasice.  Costul standardizat (LCOE) al megawatt-orului (MWh) produs la Doicești sare de 100 de dolari, fiind dublu față de cel al proiectelor de centrale nucleare clasice și comparabil cu cel din centralele pe cărbune. Dacă centrala va fi totuși construită, ea va furniza cam tot atâta energie cât ar fi furnizat o centrală pe gaz, care ar fi costat de 20 de ori mai puțin, sau una hidro cu pompaj invers, care ar fi costat de 10 ori mai puțin.

          Se pare că suntem din nou prinși într-o capcană administrativă pe care ați tolerat-o: dacă nu îndeplinim contractul, ne vom trezi cu un arbitraj internațional cu mici șanse de câștig, plus un diferend uriaș cu SUA, partenerul strategic.

          Domnule Ilie Bolojan, nu vă mai puteți spăla pe mâini aruncând vina doar pe foștii premieri Ludovic Orban, Florin Cîțu, Nicolae Ciucă sau Marcel Ciolacu și nici pe miniștrii energiei Virgil Popescu, Sebastian Burduja și Bogdan Ivan. Dumneavoastră conduceți în acest moment Guvernul României, iar datoria dumneavoastră era să opriți acest jaf încă de acum 10 luni, nu să îl girați în tot acest timp pentru ca mai apoi să pozați în avertizor public. 

          Prin urmare, vă solicit în mod oficial răspunsuri clare la următoarele întrebări:.

1.   Având în vedere că România se află într-o situație financiară mult prea grea și nu își poate permite ambele proiecte (Doicești și reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă), care împreună costă spre 20 de miliarde de dolari, care este decizia asumată a Cabinetului dumneavoastră privind prioritizarea investițiilor energetice? 
2.  Ce măsuri juridice și administrative ați dispus pentru a proteja statul român de riscul unui arbitraj internațional dezastruos în cazul în care contractul cu NuScale se va dovedi imposibil de realizat din punct de vedere economic? 
3.  Cum va acoperi Guvernul condus de dumneavoastră deficitul masiv de producție care va lovi România după 31 august 2026, odată cu oprirea grupurilor din Oltenia, în condițiile în care proiectele de la Mintia, Iernut, Turceni și Ișalnița sunt blocate sau neîncepute?
4.  Cum și când îi veți sancționa drastic pe foștii miniștri PNL – Virgil Popescu și Sebastian Burduja –, dar și pe europarlamentarul Rareș Bogdan, care susțin orbește această gaură neagră de la Doicești? Îl veți demite definitiv pe Sebastian Burduja din toate structurile executive și de reprezentare sau îl veți păstra în continuare, într-o sfidare totală a logicii economice, în funcția de consilier onorific al dumneavoastră?

 Vă asumați răspunderea politică și guvernamentală alături de acești colegi de partid care au amanetat viitorul energetic al țării și sunteți pregătit să vă prezentați demisia de urgență din funcția de Prim-ministru al României pentru eșecul de a stopa la timp acest jaf?

The post Păucean-Fernandes Luminița – Interpelare – Asumarea răspunderii politice și administrative pentru proiectul nuclear de la Doicești și falimentul energetic controlat al României appeared first on AUR.

De către doamna senator: Luminița PĂUCEAN-FERNANDES

Circumscripția electorală: nr. 34, Sibiu

Grupul parlamentar: ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR

Obiectul interpelării: Clarificări privind concordanța dintre documentația oficială analizată de autoritățile statului și informațiile publice referitoare la proiectul de exploatare a magneziului din Valea Dobra, județul Sibiu

STIMATE DOMNULE PRIM-MINISTRU

Prin răspunsul nr. SG 1999/30.04.2026 transmis Parlamentului României ca urmare a interpelării nr. 1171/c din 01.04.2026, referitoare la proiectul din Valea Dobra, județul Sibiu, Guvernul a precizat că proiectul analizat nu vizează producerea sau procesarea magneziului în sens industrial și nu include procese chimice sau hidrometalurgice.

          În același timp, în spațiul public și în materialele de prezentare asociate proiectului apar referiri la:

– dezvoltarea unei uzine de procesare;

– realizarea unei infrastructuri industriale și logistice;

– procesarea produselor finite;

– integrarea proiectului într-un ecosistem industrial dedicat materiilor prime critice.

          În aceste condiții, există diferențe semnificative între conținutul răspunsului oficial transmis Parlamentului și informațiile publice promovate în legătură cu amploarea și structura reală a proiectului.

          Având în vedere importanța strategică a resurselor minerale critice și obligația statului de a asigura transparență administrativă și informare corectă a populației, vă rog să precizați:

1. Care este forma exactă a proiectului aflat în evaluare și analiză la nivelul autorităților statului român?

2. Există în prezent documentații depuse, analizate sau aflate în pregătire privind:

– uzine de procesare,

– infrastructură industrială asociată,

– procesarea compușilor de magneziu,

– facilități logistice sau industriale conexe proiectului minier?

3. Care instituție verifică concordanța dintre informațiile prezentate public de dezvoltator și documentațiile efectiv analizate în procedurile administrative și de mediu?

4. În situația în care proiectul va include ulterior componente industriale suplimentare, acestea vor face obiectul unor proceduri distincte de evaluare privind:

– impactul asupra sănătății populației,

– impactul asupra mediului,

– consumul de apă,

– gestionarea reziduurilor industriale,

– impactul asupra infrastructurii locale și traficului industrial?

5. În lipsa unei strategii guvernamentale distincte privind valorificarea magneziului în economia națională, care este fundamentul strategic pe baza căruia statul român susține dezvoltarea acestui proiect?

6. Există garanții privind procesarea în România și generarea de valoare adăugată pentru economia națională sau exploatarea resursei va funcționa exclusiv în baza intereselor comerciale private?

The post Păucean-Fernandes Luminița – Interpelare – Clarificări privind concordanța dintre documentația oficială analizată de autoritățile statului și informațiile publice referitoare la proiectul de exploatare a magneziului din Valea Dobra, județul Sibiu appeared first on AUR.

De la: Domnul Răzvan Daniel Biro, Deputat AUR, Circumscripția 28, Mureș

Subiectul întrebării: Vulnerabilități de securitate cibernetică în instituții ale statului și capacitatea reală de protecție a infrastructurilor sensibile

Domnule prim-ministru,

Informațiile apărute recent privind compromiterea unor conturi de e-mail aparținând unor structuri din domeniul apărării și securității naționale nu pot fi acceptate ca un incident tehnic izolat, ci indică o problemă de fond privind capacitatea reală a statului român de a-și proteja infrastructurile sensibile – conform acestor informații, grupări asociate Federației Ruse ar fi avut acces, pe o perioadă de aproximativ doi ani, la conturi de e-mail utilizate de personal din mai multe state din regiune, inclusiv România, fiind menționate inclusiv conturi aparținând Forțelor Aeriene Române. 

Din câte știm, România își asumă public un rol relevant în domeniul securității cibernetice, inclusiv în cadrul NATO, unde contribuie la protejarea flancului estic și la sprijinirea altor state din regiune. În aceste condiții, discrepanța dintre acest rol declarat și situația semnalată afectează nu doar percepția internă, ci și credibilitatea externă a României ca partener de securitate.

Având în vedere, domnule prim-ministru, că nu discutăm doar despre o breșă tehnică, ci despre capacitatea statului de a-și susține angajamentele internaționale, vă rog să îmi comunicați următoarele:

1. Confirmați existența unor incidente de securitate cibernetică care au vizat conturi de e-mail ale unor structuri din domeniul apărării, inclusiv ale Forțelor Aeriene Române, și care este evaluarea oficială a acestor incidente? 
2. Care este perioada exactă în care aceste conturi au fost compromise și în ce moment au fost identificate și neutralizate breșele de securitate? 
3. Ce tip de informații au fost expuse și care este nivelul de clasificare al acestora? 
4. Ce instituții au avut responsabilitatea directă pentru securizarea și monitorizarea acestor sisteme și cum evaluați modul în care acestea și-au îndeplinit atribuțiile? 
5. Cum explicați posibilitatea ca un acces neautorizat să se desfășoare pe o perioadă îndelungată fără a fi detectat? 
6. Au fost informați partenerii din cadrul NATO cu privire la aceste incidente și care a fost reacția acestora? 
7. În ce măsură aceste vulnerabilități afectează nivelul de încredere al partenerilor internaționali în capacitatea României de a gestiona informații sensibile? 

The post Răzvan Daniel Biro – Întrebare – Vulnerabilități de securitate cibernetică în instituții ale statului și capacitatea reală de protecție a infrastructurilor sensibile appeared first on AUR.

În atenția domnului ministru-interimar, Ilie Bolojan

De către: Deputat A.U.R., Cristina Emanuela Dascălu, circumscripția electorală nr. 24 Iași

Obiectul întrebării: Măsurile de decarbonizare a sectorului energetic și impactul asupra securității energetice și economiei naționale

Stimate domnule ministru-interimar,

Procesul de decarbonizare a sectorului energetic reprezintă o direcție asumată la nivel european, însă modalitatea concretă de implementare la nivel național ridică o serie de îngrijorări legitime privind sustenabilitatea economică, securitatea energetică și protejarea interesului național.

România se confruntă cu provocări majore, precum închiderea capacităților pe bază de cărbune, creșterea dependenței de importuri de energie, volatilitatea prețurilor și presiunea asupra industriei și consumatorilor casnici.

Având în vedere aceste aspecte, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care sunt măsurile pe care Ministerul Energiei le are în vedere pentru a asigura un echilibru între obiectivele de decarbonizare și necesitatea menținerii securității energetice a României?

2. Ce capacități de producție vor înlocui, în mod realist și etapizat, unitățile pe bază de cărbune ce urmează a fi închise?

3. În ce măsură considerați că actualul ritm al decarbonizării nu afectează competitivitatea economiei românești, în special în sectoarele energointensive?

4. Ce strategii are ministerul pentru a evita creșterea dependenței de importuri de energie în perioada de tranziție?

5. Care este impactul estimat al acestor măsuri asupra facturilor plătite de populație și asupra nivelului de trai al românilor?

6. Există mecanisme concrete de protecție pentru comunitățile afectate de închiderea capacităților energetice tradiționale?

The post  Cristina Emanuela Dascălu – Întrebare – Măsurile de decarbonizare a sectorului energetic și impactul asupra securității energetice și economiei naționale appeared first on AUR.

De la: Domnul Silviu-Titus PĂUNESCU, Deputat AUR, circumscripția electorală nr.14, Constanța

Subiectul întrebării: Corectitudinea informațiilor publice privind programul SAFE și corespondența acestora cu angajamentele contractuale

     Domnule prim-ministru,

Felul în care Guvernul a ales să comunice public deciziile privind programul SAFE ridică o problemă de fond: reflectă aceste mesaje fidel conținutul contractelor sau doar construiesc o percepție favorabilă care nu este acoperită de obligații concrete.

Din punctul meu de vedere, atunci când statul român angajează împrumuturi de miliarde de euro, orice afirmație publică privind „producția în România”, „beneficiile economice” sau „dezvoltarea industriei naționale” trebuie să fie susținută de clauze contractuale verificabile, ci nu de proiecții sau intenții.

În spațiul public au fost prezentate, inclusiv în comunicări oficiale și intervenții online, mesaje care sugerează o implicare consistentă a industriei românești. În același timp, datele disponibile indică o concentrare semnificativă a contractelor către furnizori externi, în special către Rheinmetall, precum și un nivel incert al localizării efective, iar această diferență nu este una de interpretare, ci una care ține de corectitudinea informării publice.

În acest context, vă solicit să răspundeți punctual la următoarele întrebări:

1. Care sunt clauzele contractuale exacte care garantează realizarea în România a componentelor industriale invocate în comunicările publice ale Guvernului? 
2. Ce procent din valoarea totală a contractelor este angajat juridic pentru execuție în România, ci nu estimat sau condiționat? 
3. Există diferențe între datele comunicate public și conținutul efectiv al contractelor? În cazul unui răspuns afirmativ, cine își asumă această discrepanță? 
4. Care sunt sancțiunile prevăzute în contracte în cazul nerespectării obligațiilor privind producția locală și transferul de tehnologie? 
5. Cine a aprobat forma și conținutul mesajelor publice privind beneficiile economice ale programului SAFE?

The post Silviu-Titus PĂUNESCU – Întrebare – Corectitudinea informațiilor publice privind programul SAFE și corespondența acestora cu angajamentele contractuale appeared first on AUR.

De la: Domnul Silviu-Titus PĂUNESCU, Deputat AUR, circumscripția electorală nr.14, Constanța

Subiectul întrebării: Direcționarea fondurilor din programul SAFE și impactul asupra industriei naționale de apărare

     Domnule prim-ministru,

Modul în care Guvernul utilizează mecanismul european SAFE nu poate fi acceptat ca o simplă opțiune tehnică, ci înțeles ca o decizie cu efecte directe asupra structurii economice a României și asupra modului în care sunt angajate resurse publice pe termen lung.

Informațiile apărute recent indică faptul că România contractează împrumuturi de miliarde de euro, în condiții de maturitate extinsă, în timp ce o parte majoritară a primului pachet de înzestrare este direcționată către furnizori externi, în special către un mare grup industrial german. În paralel, industria națională apare marginalizată, cu promisiuni de implicare care nu sunt susținute de angajamente contractuale clare, cuantificabile și verificabile.

Din punctul meu de vedere, domnule prim-ministru, problema nu este opțiunea pentru furnizori europeni, ci absența unei negocieri care să transforme această finanțare într-un instrument de dezvoltare industrială internă, și nu într-un transfer de valoare economică în afara României.

În acest context, vă solicit să răspundeți, punctual, la următoarele întrebări:

1. Care sunt criteriile economice și industriale în baza cărora Guvernul a acceptat direcționarea majoritară a fondurilor SAFE către furnizori externi? 
2. Care este valoarea exactă a offset-ului industrial, prevăzut contractual, și ce procent din aceste fonduri se întoarce efectiv în economia românească? 
3. Ce capacități industriale concrete vor fi dezvoltate în România, cu termene și indicatori măsurabili asumați contractual? 
4. Care este diferența de abordare între România și alte state membre care utilizează SAFE pentru susținerea predominantă a industriei proprii și ce justifică această diferență? 
5. Cine sunt persoanele și structurile instituționale care au negociat aceste contracte și au stabilit arhitectura financiară și industrială a pachetului SAFE? 
6. A fost realizată o analiză de impact economic pe termen lung și, în cazul unui răspuns afirmativ, care sunt principalele concluzii și ipoteze utilizate? 
7. Ce garanții există că aceste împrumuturi vor genera efecte structurale în economia națională și nu vor rămâne doar o obligație bugetară pe termen lung?

The post Silviu-Titus PĂUNESCU – Întrebare – Direcționarea fondurilor din programul SAFE și impactul asupra industriei naționale de apărare appeared first on AUR.

          Domnului Ministru al Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu

De către: Senator Rodica Constantinescu

Circumscripția electorală: nr.18 Galați

Obiectul întrebării: Neaplicarea prevederilor legale din Codul administrativ privind încetarea mandatului primarului comunei Drăgușeni, județul Galați, în urma unei decizii definitive a ÎCCJ

Stimate domnule Prim-ministru Ilie Bolojan

Stimate domnule ministru Cătălin Predoiu

​              Prin prezenta, vă supun atenției o situație de nerespectare a legii și a unei hotărâri judecătorești definitive la nivelul Instituției Prefectului Județului Galați, situație care aduce atingere prestigiului autorității publice și principiului legalității.

​             În data de 24 aprilie 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat o decizie definitivă prin care a respins recursul formulat de primarul comunei Drăgușeni, domnul Dumitru Vintilă, împotriva raportului de incompatibilitate întocmit de Agenția Națională de Integritate (ANI). Prin această hotărâre, starea de incompatibilitate a acestuia a rămas stabilită definitiv de către instanța supremă.

​             Conform Art. 160 alin. (1) lit. b) și alin. (7) din Ordonanța de Urgență nr. 57/2019 privind Codul Administrativ, mandatul primarului încetează de drept în caz de incompatibilitate, iar Prefectul are obligația legală de a emite ordinul prin care se constată încetarea mandatului.

​             Deși hotărârea ICCJ este publică și definitivă din luna aprilie, până în prezent, Instituția Prefectului Județului Galați nu a emis ordinul de încetare a mandatului și nici nu a comunicat motivele acestei pasivități administrative. Această întârziere creează un precedent periculos și menține în funcție o persoană care, din punct de vedere legal, nu mai are dreptul de a exercita atributele autorității publice.

​            Având în vedere cele expuse, vă solicit următoarele clarificări:

1. ​Dacă Instituția Prefectului Județului Galați a fost notificată oficial cu privire la decizia definitivă a ICCJ din 24 aprilie 2026 și, în caz afirmativ, la ce dată?
2. ​Care sunt motivele juridice pentru care, până la această dată, nu a fost emis ordinul de constatare a încetării de drept a mandatului de primar al comunei Drăgușeni?
3. ​Care este termenul asumat de Ministerul Afacerilor Interne pentru intrarea în legalitate la nivelul comunei Drăgușeni prin emiterea actului administrativ necesar?

The post Constantinescu Rodica – Întrebare – Neaplicarea prevederilor legale din Codul administrativ privind încetarea mandatului primarului comunei Drăgușeni, județul Galați, în urma unei decizii definitive a ICCJ appeared first on AUR.

De către: Senator Vlăescu Virgiliu-George

Circumscripția electorală: nr.35, Suceava

Obiectul interpelării: Ce soluții aveți pentru a reduce proporția taxelor în prețul motorinei?

Domnule Prim-Ministru,

Prețul petrolului este singurul preț care a scăzut în ultimii 20 de ani. În aprilie 2026, prețul țițeiului Brent (referința internațională) a scăzut la aproximativ 85 – 89 de dolari pe baril, după ce a atins valori mai ridicate, ca urmare a redeschiderii Strâmtorii Ormuz și a evoluțiilor din Orientul Mijlociu. În anul 2006, prețul petrolului era în plină ascensiune, depășind pentru prima dată pragul de 70-75 de dolari pe baril în vara acelui an, un nivel considerat foarte ridicat la acea vreme, în comparație cu prețurile din anii ’90 sau începutul anilor 2000, care erau mult sub 40-50$.

Se pune fireasca întrebare : De ce prețul benzinei în 2008 în Romania era in jur de 4 lei iar acum se zbate în jur de 9 lei cu fluctuații pe care le simțim zilnic ? Acest lucru se datorează în principal fiscalității ridicate, cursului valutar, costurilor operaționale și evoluțiilor geopolitice, taxele reprezentând o parte majoritară din costul final. Cea mai mare parte din prețul de la pompă este formată din taxe și accize, nu din valoarea brută a carburantului. În ultimii ani, accizele la motorină au crescut constant, inclusiv în anul 2024, când au avut loc majorări în două etape. Fiscalitatea (TVA): Mai mult de jumătate din prețul unui litru de motorină este compus din acciză și TVA. Astfel, orice creștere a prețului net determină o creștere și mai mare a TVA-ului colectat de stat. Petrolul se tranzacționează internațional în dolari, iar rafinarea și distribuția implică costuri în euro. Devalorizarea leului (RON) față de dolar și euro din 2006 până în prezent a dus la o scumpire a importurilor, chiar dacă prețul în dolari al petrolului a rămas mai mic decât în perioadele de vârf. Marjele de rafinare (costul transformării țițeiului în motorină) au crescut semnificativ.

După 2022, capacitățile de rafinare au fost sub presiune din cauza sancțiunilor impuse Rusiei, ceea ce a crescut costul produselor finite. Războiul din Ucraina și alte conflicte din Orientul Mijlociu au generat incertitudine și prețuri ridicate pe piața carburanților, motorina fiind mai afectată decât benzina, deoarece este o resursă critică pentru transporturi și industrie. Practic, în timp ce în 2006 fiscalitatea pe carburant era mai redusă, în prezent ea constituie “axul” în jurul căruia se calculează prețul, făcând ca prețul la pompă să crească chiar și atunci când cotațiile petrolului sunt relativ stabile.

Am ajuns aici pentru că politica neîntreruptă de sărăcire și dezindustrializare a țării a continuat din 1990 încoace. Acest lucru se reflectă și în datele economice care apar tot mai frecvent, de la o săptămână la alta. Inflația rămâne șocant de mare (9,7% în decembrie), iar puterea de cumpărare a omului de rând scade. SUA caută parteneri pentru stimularea economiei în alte țări, însă România nu se regăsește printre ele. Țara noastră a sacrificat avantajele economice pe care le avea, abandonând astfel o parte din suveranitatea economică. Am închis termocentrale, mine, câmpuri petrolifere și exploatări de gaze naturale, printre altele.

Nu este de mirare că, în acest ritm, riscăm să devenim cea mai săracă țară din UE până în 2030.

Față de această situație vă adresez următoarea întrebare: 

Ce soluții aveți pentru a reduce proporția taxelor în prețul motorinei?

The post Vlăescu Virgiliu George – Interpelare – Ce soluții aveți pentru a reduce proporția taxelor în prețul motorinei? appeared first on AUR.

De către: Senator Vlăescu Virgiliu-George

Circumscripția electorală: nr.35, Suceava

Obiectul interpelării: Este România o țară sigură ? Ce soluții aveți ca cele 2 incidente cu drone rusești deasupra României să nu se mai repete ?

Domnule Prim-Ministru,

Autoritățile române au evacuat preventiv în dimineața zilei de 25 aprilie 2026 locuitorii din zona Bariera Traian din municipiul Galați, după ce o dronă prăbușită a fost identificată ca având încărcătură explozivă. Aceasta în timpul căderii a  distrus anexa unei gospodării și un stâlp de electricitate potrivit informațiilor transmise de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU). În urma verificărilor efectuate asupra obiectului căzut într-o zonă locuită s-a confirmat că drona are încărcătură explozivă. A fost închisă circulația, zona a fost evacuată, iar în scurt timp drona cu încărcătura explozibilă a fost transportată pe traseul str. Sulfinei – str. Zimbrului – str. Traian – malul Lacului Brateș (aproximativ 2 km). în aria prăbușirii au mai fost ridicate fragmente ale dronei și transportate într-o zonă unde au fost distruse prin detonare controlată. S-a stabilit că drona era de tip Geran-2, model nou, fabricată în Rusia, care a zburat la altitudine joasă timp de aproximativ 4 minute, pe o distanță de 15 km, în spațiul aerian național.

         De asemenea, fragmente de dronă au fost găsite și în zona unei ferme din judeţul Tulcea, informează MApN, în contextul în care în cursul nopţii de 25 aprilie 2025 au avut loc atacuri în Ucraina, în apropierea frontierei cu România. O echipă mixtă formată din specialişti din Ministerul Apărării Naţionale şi Serviciul Român de Informaţii s-au deplasat la faţa locului pentru a cerceta situaţia şi a ridica fragmentele în vederea expertizării.

        Suntem informați că MApN analizează rearanjarea dispozitivelor de monitorizare și apărare în zona graniței cu Ucraina. Nu este prea puțin?

Pentru zborul unor obiecte mici, la altitudini foarte joase, în zone cu relief care limitează capacitățile radar, sunt dezvoltate și integrate în sistemul național de monitorizare soluții radar „mobile”, locale. Numărul acestora este limitat și sunt concentrate acolo unde riscurile sunt mai mari. Nu se poate face mai mult?

Aceste știri nu pot decât să provoace îngrijorări legitime cu privire la siguranța românilor.

Se pune, în mod firesc, întrebarea: România are capacitatea de a se apăra în cazul în care drone cu încărcătură explozivă vor mai cădea pe teritoriul său? De această dată nu au fost victime, dar ce garanții avem că nu vor exista în viitor?Față de această situație vă adresez următoarea interpelare:

La ce dată românii vor fi în siguranță în țara lor?

La ce dată România nu se va mai implica în războiul altora ?   

The post Vlăescu Virgiliu George – Interpelare – Este România o țară sigură ? Ce soluții aveți ca cele 2 incidente cu drone rusești deasupra României să nu se mai repete ? appeared first on AUR.

În atenția, Secretarului general al Guvernului, cu rang de ministru, domnul Dan Reșitnec

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul: Situația mandatelor provizorii în întreprinderile publice și stadiul reformei guvernanței corporative

Stimate domnule Secretar general al Guvernului,

Potrivit art. 1 pct. 2 lit. a) și b) din OUG nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, regimul guvernanței corporative se aplică regiilor autonome, companiilor naționale, societăților naționale și societăților la care statul ori o unitate administrativ-teritorială este acționar unic, majoritar sau deține controlul. Art. 3 pct. 2 definește autoritatea publică tutelară, iar art. 4^1 reglementează Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice – AMEPIP, cu atribuții în monitorizarea și evaluarea aplicării regulilor de guvernanță corporativă.

Potrivit art. 1 alin. (1) din HG nr. 617/2023, AMEPIP funcționează ca organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului și în coordonarea prim-ministrului, prin Secretariatul General al Guvernului. Prin urmare, Secretariatul General al Guvernului este instituția prin care se realizează coordonarea administrativă a agenției responsabile de monitorizarea reformei guvernanței corporative.

Conform prezentării instituționale publicate de AMEPIP, agenția are rolul de a stabili politica de guvernanță corporativă, de a coordona implementarea regulilor în domeniu la nivelul autorităților publice tutelare, de a monitoriza și evalua aplicarea acestora și de a aplica sancțiuni pentru abaterile identificate.

Un raport publicat de AMEPIP în anul 2024 menționează 1.320 de întreprinderi publice monitorizate, dintre care 146 la nivel central și 1.174 la nivel local. La nivelul întreprinderilor publice centrale, se indică 663 de posturi de administratori ocupate, dintre care 312 prin mandate definitive și 351 prin mandate provizorii. Rezultă că, la finalul anului 2024, mandatele provizorii erau majoritare la nivelul administratorilor întreprinderilor publice centrale.

În același raport, pentru cele 146 de întreprinderi publice centrale, AMEPIP semnalează următoarea situație a procedurilor de selecție: 44 proceduri finalizate, 78 proceduri declanșate, 14 proceduri nedeclanșate, iar 10 întreprinderi aflate în insolvență, întrerupere de activitate, suspendare temporară sau sub legislație specială.

Reforma guvernanței corporative are și relevanță bugetară europeană, fiind inclusă printre jaloanele asumate prin PNRR. Întârzierea procedurilor de selecție, menținerea mandatelor provizorii și raportarea incompletă sau neconformă a datelor pot afecta credibilitatea statului în îndeplinirea obiectivelor și pot genera riscuri financiare pentru bugetul național.

Având în vedere atribuțiile Secretariatului General al Guvernului în coordonarea AMEPIP și necesitatea unei evidențe clare asupra stadiului reformei guvernanței corporative, vă rog să precizați:

1. Care este lista completă a întreprinderilor publice aflate sub incidența OUG nr. 109/2011, la data răspunsului, defalcată pe autoritate publică tutelară centrală sau locală, formă juridică, domeniu de activitate, statut activ/inactiv/insolvență și data includerii în evidențele AMEPIP?
2. Câte posturi de administratori, membri ai consiliilor de supraveghere, directori, directori generali și membri ai directoratelor sunt ocupate prin mandate provizorii, la data răspunsului, defalcat pe întreprindere publică, autoritate publică tutelară, funcție, dată a numirii, durată, număr de prelungiri, temei juridic și persoana sau autoritatea care a făcut numirea?
3. Care sunt întreprinderile publice unde procedura de selecție potrivit OUG nr. 109/2011 nu este declanșată, este suspendată, este reluată ori depășește termenele legale, cu indicarea cauzei blocajului, autorității publice tutelare responsabile, etapei procedurale și termenului estimat pentru finalizare?
4. Care este situația îndeplinirii angajamentelor PNRR privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, inclusiv reducerea mandatelor provizorii la nivel central și local, jaloanele aflate în risc, sumele suspendate sau susceptibile de pierdere, cauzele neîndeplinirii și instituțiile responsabile?

Solicit răspuns scris și detaliat, cu transmiterea datelor în format tabelar, defalcat pe întreprindere publică, autoritate publică tutelară, funcție de conducere, tip de mandat, stadiu al procedurii de selecție și măsuri dispuse de AMEPIP.

The post Silegeanu Cătălin – Interpelare – Situația mandatelor provizorii în întreprinderile publice și stadiul reformei guvernanței corporative appeared first on AUR.