Înainte de a ne lăsa impresionați de promisiunile sale de viitor, să ne întoarcem în 1997, când Geoană, în calitatea sa de ambasador al României la Washington, a semnat un împrumut de la Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD), care a dus la distrugerea sectorului agricol românesc și a industriei alimentare.

Acest împrumut, aprobat prin Ordonanța de Guvern nr. 13/1997, a avut ca obiectiv aparent “ajustarea sectorului agricol”. Însă, detaliile acordului – în special prevederile din Anexa 3 – sunt de-a dreptul înfiorătoare. În loc să sprijine agricultura, măsurile impuse au accelerat declinul acestui sector esențial pentru economia României. Geoană, omul care astăzi se visează președinte, a semnat practic începutul sfârșitului pentru agricultura românească.

Ce prevedeau condițiile împrumutului semnat de Geoană?

Printre măsurile devastatoare impuse României în cadrul acestui acord se numără:

1. Eliminarea subvențiilor pentru îngrășăminte și semințe, inclusiv reducerea subvențiilor pentru semințe cu cel puțin 25% în 1998. Aceasta a dus la scăderea producției agricole interne, forțând fermierii români să se descurce fără sprijinul statului, pe o piață tot mai competitivă.

2. Privatizarea sau lichidarea principalelor societăți agricole, precum Unisem și Semrom, lăsând agricultura românească fără infrastructura necesară dezvoltării și modernizării. De asemenea, au fost lichidate sau privatizate un număr uriaș de ferme și societăți agricole, în timp ce producția internă a fost limitată.

3. Restricții la importuri și reducerea tarifelor de import pentru produsele agricole – o măsură care a favorizat importurile, în detrimentul producției interne. A fost distrusă producția românească de alimente, deschizând calea importurilor masive, care, astăzi, acoperă 80% din necesarul de consum.

4. Reducerea rezervei naționale de grâu la un minim istoric. Într-o țară cu o tradiție agricolă de secole, rezerva națională a fost plafonată la 350 de mii de tone metrice, insuficientă pentru a asigura securitatea alimentară în caz de criză.

Implicațiile pe termen lung ale acestor măsuri

Consecințele devastatoare ale acestor politici sunt evidente astăzi, într-un moment în care România este vulnerabilă din punct de vedere al securității alimentare. Distrugerea sistemului de irigații, dispariția fermelor de stat și a fermelor de animale au lăsat România dependentă de importuri, în timp ce terenurile agricole sunt neutilizate sau exploatate ineficient.

Politicile impuse în acordul semnat de Geoană în 1997 sunt acum privite ca un atentat la siguranța națională. În contextul actual, când securitatea alimentară devine o preocupare majoră la nivel global, iar politicile Uniunii Europene, cum ar fi Green Deal-ul, ridică noi provocări, este clar că măsurile de distrugere a agriculturii românești, adoptate cu decenii în urmă, au fost o eroare fatală.

Mai mult, aceste măsuri nu au fost doar semnate, ci respectate cu o sfințenie nefirească de toate guvernele care au urmat, din teama de a nu rezilia acordul și de a nu rambursa împrumutul luat de Geoană și echipa sa. Împrumutul de 200 de milioane de dolari, pentru care România și-a sacrificat agricultura, a fost rambursat integral abia în 2017, la aproape două decenii de la semnare.

Cum poate Mircea Geoană să mai aspire la președinția României?

Având în vedere distrugerea pe care a semnat-o, este cinic ca Mircea Geoană să își prezinte candidatura la alegerile prezidențiale din 2024. În loc să își asume răspunderea pentru efectele pe termen lung ale politicilor sale, Geoană își continuă cariera politică, sperând să fie ales președinte. Aceasta, într-un moment în care România se confruntă cu riscuri majore la adresa securității alimentare și a stabilității economice.

Românii trebuie să își amintească de acele “grăunțe” pe care țara noastră le-a primit în 1997 și de prețul imens pe care l-am plătit pentru ele. Iar cei care astăzi susțin continuitatea acestui sistem trebuie să fie trași la răspundere pentru distrugerea țării.

Votul de anul acesta: o ultimă șansă pentru schimbare

În 2024, avem poate ultima șansă de a opri acest sistem corupt care, timp de 34 de ani, a distrus România. Mircea Geoană și ceilalți actori politici care au semnat distrugerea agriculturii românești trebuie să fie trași la răspundere. Având în vedere dezastrele naturale din județele Galați și Vaslui, unde sistemele de irigații și protecție împotriva catastrofelor au fost complet distruse, devine clar că acest sistem politic nu mai poate continua.

Nămolul din politică este la fel de periculos precum cel adus de inundații. A sosit timpul să curățăm România de cei care ne-au trădat și să construim o nouă direcție, bazată pe responsabilitate, transparență și dezvoltare”.

The post Av. Gheorghe Piperea (AUR): ”Tupeul nemărginit al lui Mircea Geoană, cel care a semnat distrugerea agriculturii românești” appeared first on AUR.

Mișcarea politică „România Mare în Europa” trage un semnal de alarmă cu privire la Ordonanța de Urgență (64/2019) adoptată de Guvernul României, care îi exclude pe candidații independenți la alegerile prezidențiale din campania electorală televizată. De asemenea, mișcarea politică solicită CNA, în contextul în care decizia se află în dezbatere publică până pe 24 septembrie, să refuze transpunerea ei, deoarece discriminează candidații independenți. În același timp, „România Mare în Europa” solicită Curții Constituționale să se sesize pe marginea neconstituționalității noii forme a Legii, aplicată cu complicitatea CNA.

Potrivit deciziei adoptate prin Ordonanță de Urgență, de modificare a Legii privind alegerea Președintelui României (370/2004), partidele politice, alianțele politice, cele electorale și organizațiile cetățenilor care aparțin minorităților naționale participante la alegeri vor avea apariții televizate, dar și la radio contra cost. Noua normă îi lasă în afara jocului politic pe candidații independenți. Candidații independenți vor avea timpi de antenă doar gratuit, însă nu se precizează cât va fi spațiul acordat, ci doar că trebuie să fie „echilibrat”. Așadar, candidații partidelor vor beneficia și de apariții la radio și tv gratis, dar și contra cost, iar cei independenți, numai gratuit, dar în condiții incerte. În această situație, nu se asigură condiții egale pentru toți candidații, indiferent de resursele financiare de care dispun.

Mișcarea „România Mare în Europa” consideră că independenților le este blocat accesul la competițiile politice, amintind și că pentru înscrierea în alegerile prezidențiale sunt nevoiți să strângă 200.000 de semnături, la fel ca partidele, care au o infrastructură net superioară și bani de la bugetul de stat. În acest sens, „România Mare în Europa” îi îndeamnă pe toți cei care vor șanse egale pentru independenți să semneze pentru susținerea candidaturii acestora la alegerile prezidențiale, lucru care mai este posibil numai până sâmbătă, 21 septembrie.

18 septembrie 2019

The post COMUNICAT DE PRESĂ appeared first on AUR.