În atenția, Domnului Adrian-Nicușor Nica, Președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală

De către Domnul senator: Petre Cezar

Circumscripția electorală: Nr. 30

Grupul Parlamentar:  A.U.R.

Obiectul Întrebării – Transparența încasărilor prin mecanismul IOSS și implicațiile asupra taxei logistice aplicate coletelor extracomunitare

Stimate Domnule Ministru,

Prezenta interpelare are ca obiect clarificarea situației încasărilor realizate de statul român prin mecanismul IOSS (Import One-Stop Shop), precum și nivelul de transparență al acestor date, în contextul aplicării taxei logistice pentru coletele extracomunitare.

Mecanismul IOSS a fost instituit la nivelul Uniunii Europene cu scopul de a facilita colectarea TVA pentru bunurile importate cu valoare redusă, în special în contextul dezvoltării accelerate a comerțului electronic. În acest sens, eficiența colectării prin acest instrument reprezintă un element esențial în evaluarea politicilor fiscale aplicabile acestui segment.

Cu toate acestea, în prezent, datele publice privind nivelul efectiv al încasărilor prin mecanismul IOSS în România sunt limitate, iar informațiile aferente perioadelor recente nu sunt disponibile într-o formă detaliată și actualizată. Această situație ridică necesitatea unei clarificări privind performanța mecanismelor existente de colectare și utilizarea acestor date în procesul de fundamentare a măsurilor fiscale aplicate coletelor extracomunitare.

În acest context, vă rog să aveți amabilitatea de a răspunde la următoarele întrebări:

1. Care este valoarea totală a veniturilor colectate de statul român prin mecanismul IOSS în primul trimestru al anului 2025, respectiv în primul trimestru al anului 2026?

2. Care este evoluția lunară a acestor încasări (ianuarie, februarie, martie) pentru fiecare dintre cele două perioade menționate?

3. Care este numărul total de colete pentru care s-a aplicat mecanismul IOSS în cele două perioade și care este valoarea medie a TVA colectat per colet?

4. Care sunt principalele țări de origine ale bunurilor pentru care s-a colectat TVA prin IOSS în România, în primul trimestru al anului 2026?

5. Ce estimări inițiale au fost realizate de către Ministerul Finanțelor și ANAF cu privire la nivelul de colectare prin mecanismul IOSS și în ce măsură acestea au fost atinse în anul 2025 și începutul anului 2026?

6. Din ce motive datele aferente primului trimestru al anului 2026 nu au fost publicate până în prezent și dacă există un calendar pentru publicarea acestora?

7. În ce măsură datele colectate prin mecanismul IOSS au fost utilizate în analiza și fundamentarea taxei logistice aplicate coletelor extracomunitare?

Clarificări privind aplicarea taxei logistice pentru colete extracomunitare

8. Cine poartă responsabilitatea finală pentru veridicitatea datelor declarate în legătură cu aplicarea taxei logistice (expeditor, furnizor, platformă digitală, operator poștal)?

9. Există în vedere dezvoltarea unui mecanism standardizat de transmitere a datelor (ex. API) între expeditori/platforme și furnizorii de servicii poștale pentru identificarea coletelor supuse taxei?

10. Cum este tratată situația coletelor pentru care formalitățile vamale sunt efectuate pe teritoriul României și dacă există în vedere exceptarea acestora de la plata taxei logistice, având în vedere veniturile deja generate la buget?

11. Care este momentul exact al exigibilității taxei logistice și cum se corelează acesta cu situațiile în care livrarea nu este finalizată?

12. Există în vedere instituirea unui mecanism de reconciliere între sumele colectate și cele datorate către bugetul de stat?

13. În ce măsură este avută în vedere posibilitatea acoperirii costurilor operaționale aferente colectării taxei (infrastructură IT, personal, comisioane bancare)?

14. Cum este reglementată răspunderea în situația în care sunt implicați mai mulți furnizori de servicii poștale în lanțul de livrare?

15. Obligația de colectare a taxei este una de rezultat sau una de diligență (mijloace), în situația în care taxa nu poate fi încasată efectiv de la destinatar?

16. Există în vedere o eventuală flexibilizare privind aplicarea sancțiunilor, în contextul implementării acestui mecanism?

17. Ce se va întâmpla de la 1 Iulie când va intra în vigoare taxa europeană de 3 euro/produs conform Regulamentului 382/2026?

18. Ce se va întâmpla dacă intra în vigoare la 1 Noiembrie taxa europeană de manipulare de 2 euro/produs și vom avea o triplă taxare pentru aceleași tipuri de colete?

19. Ați luat în calcul concedierile care au loc și vor mai avea în industria de curierat datorate scăderii volumelor non UE, datorate de aplicarea taxei logistice?

Consider că publicarea acestor informații este esențială pentru consolidarea încrederii cetățenilor în instituțiile statului și pentru respectarea principiilor de transparență și responsabilitate în cheltuirea banului public.

The post Petre George Cezar – Întrebare – Transparența încasărilor prin mecanismul IOSS și implicațiile asupra taxei logistice aplicate coletelor extracomunitare appeared first on AUR.

Domnului Alexandru Nazare, Ministrul Finanțelor

În atenția: Domnul ADRIAN NICUȘOR NICA, președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF)

De la: Cătălin Silegeanu, senator AUR – Circumscripția electorală nr. 7 Botoșani

Obiectul interpelării: Abuzuri în executarea silită și nerespectarea hotărârilor judecătorești definitive

Stimate domnule președinte,

Am primit o sesizare gravă din partea doamnei Elena Burlacu, cetățean al municipiului București, care reclamă un abuz flagrant din partea ANAF – Sectorul 1. În noiembrie 2016, fără notificare prealabilă, i-au fost blocate conturile și retrasă suma de 9.200 lei. Ulterior, în anul 2019, instanța de judecată i-a dat câștig de cauză printr-o hotărâre definitivă și irevocabilă, obligând ANAF la restituirea sumei, inclusiv dobânda fiscală.

Cu toate acestea, deși a depus personal sentința la registratura ANAF, a formulat reclamații anuale și a apelat la executor judecătoresc, nu a primit niciun răspuns și nici nu i-au fost restituiți banii. Executorul judecătoresc a constatat imposibilitatea recuperării sumelor de la stat, întrucât conturile ANAF figurează „pe zero” la trezorerie și bănci.

Această situație reprezintă un abuz intolerabil și o sfidare directă a autorității hotărârilor judecătorești definitive, ceea ce subminează grav încrederea cetățenilor în instituțiile statului și în principiul securității juridice.

Vă solicit următoarele explicații și măsuri:

1. Câți cetățeni se află în situații similare – câți contribuabili au obținut hotărâri judecătorești definitive împotriva ANAF, dar nu au primit sumele datorate?
2. Care este motivul pentru care ANAF refuză să execute hotărârile judecătorești și să restituie sumele încasate abuziv?
3. Ce măsuri urgente veți lua pentru a asigura respectarea hotărârilor judecătorești și pentru a restitui banii cetățenilor, inclusiv dobânzile fiscale aferente?
4. Cum justificați faptul că executorii judecătorești nu pot recupera sumele de la ANAF, invocând lipsa de fonduri în conturile instituției? Este aceasta o practică generalizată?
5. Ce mecanisme de control intern și extern există pentru a preveni asemenea abuzuri și pentru a sancționa funcționarii responsabili?

Consider inadmisibil ca o instituție a statului să ignore hotărâri judecătorești definitive și să mențină cetățenii într-o stare de abuz și incertitudine juridică.

The post Silegeanu Cătălin – Interpelare – Abuzuri în executarea silită și nerespectarea hotărârilor judecătorești definitive appeared first on AUR.