De către: Senator Costache CHERTIF

Circumscripția electorală: nr. 26 Maramureș

Grupul Parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul întrebării: Respectarea normelor ortografice consacrate și validate de Academia Română pentru dialectul istoric aromân al limbii române în cadrul subredacției dialectale aromâne a postului public Radio România Internațional.

Stimate domnule Președinte-Director General,

Radio România Internațional, în calitatea sa de serviciu public de interes național, are misiunea de a promova și proteja patrimoniul cultural și lingvistic românesc, inclusiv varietățile istorice ale limbii române, între care dialectul aromân ocupă un loc aparte prin vechimea, specificitatea și contribuția sa la cultura românească.

Potrivit lucrării „Manual de aromână – Cărți trâ învițari armâneaști”, elaborată de academicienii de origine aromână Matilda Caragiu Marioțeanu și Nicolae Saramandu, publicată în anul 2007 de Editura Academiei Române, cu sprijinul Societății de Cultură Macedo-Română și al Departamentului pentru Relațiile cu Românii de Pretutindeni, scrierea dialectului aromân se realizează pe baza alfabetului limbii române, completat cu trei grafeme specifice: Ḑ/ḑ, Ľ/ľ și Ń/ń. Această normă ortografică reprezintă forma consacrată și recunoscută în mediul academic românesc.

Astfel, alfabetul dialectal aromân cuprinde următoarele 34 de litere: A/a, Ă/ă, Â/â, B/b, C/c, D/d, Ḑ/ḑ, E/e, F/f, G/g, H/h, I/i, Î/î, J/j, K/k, L/l, Ľ/ľ, M/m, N/n, Ń/ń, O/o, P/p, Q/q, R/r, S/s, Ș/ș, T/t, Ț/ț, U/u, V/v, W/w, X/x, Y/y, Z/z. Aceste litere au fost și sunt utilizate în scrierea aromână consacrată de marii scriitori și învățați români de origine aromână.

Cu toate acestea, analiza materialelor publicate pe pagina oficială a subredacției dialectale aromâne a Radio România Internațional relevă utilizarea frecventă a unor grafeme care nu aparțin ortografiei aromâne consacrate, precum ã (în locul literelor ă sau â) și ll (în locul grafemului Ľ/ľ), precum și numeroase inconsecvențe ortografice și lexicale, cum ar fi: folosirea literei k în locul combinației ch, în condițiile în care litera k se folosește, ca și în limba română standard sau literară, doar pentru redarea unor nume sau cuvinte străine, folosirea literei â în poziție inițială în locul literei î.

Astfel, pot fi identificate exemple precum: „cathi dzuuã”, „bãgarea unãllei moţiuni di cenzură”, „dauă dekenii”, „Nu di multu kiro”, „Consiliului di Emburlâki di Nafoarâ”, „Comisarllii europeañi”, „Uniuni Ivropeanâ”, „Uniunea Evropeanâ”, „La scarâ ivropeanâ”, „Ripublica Moldova”, respectiv „Republica Moldova”, precum și alte numeroase situații în care același termen este redat prin forme diferite în cadrul aceleiași publicații.

Exprim opinia că aceste practici generează riscuri serioase pentru conservarea și transmiterea patrimoniului lingvistic aromân. În lipsa respectării unei norme ortografice unitare, publicul poate fi indus în eroare cu privire la forma corectă a cuvintelor, procesul de învățare și alfabetizare în dialectul aromân este îngreunat, iar autoritatea normelor elaborate de Academia Română este diminuată.

Mai mult, promovarea unor soluții grafice improvizate sau nevalidate științific poate contribui la fragmentarea artificială a comunității aromâne și la apariția unor practici concurente de scriere, incompatibile cu obiectivul conservării și dezvoltării coerente a patrimoniului dialectal aromân ca parte inseparabilă a limbii române istorice comune.

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rog respectuos să îmi comunicați:

1.Care sunt normele ortografice și lingvistice oficiale pe care subredacția dialectală aromână a postului public Radio România Internațional le utilizează în redactarea și publicarea materialelor sale.

2.Dacă există o decizie editorială sau un document intern prin care a fost aprobată utilizarea grafemelor ã și ll ori a altor soluții grafice diferite de cele consacrate de Academia Română pentru dialectul aromân. În caz afirmativ, vă rog să precizați temeiul acestei decizii și să ne prezentați o copie a acesteia.

3.Care sunt specialiștii, lingviștii sau consultanții care avizează conținutul lingvistic și ortografic al materialelor publicate de subredacția dialectală aromână a postului public a Radio România Internațional.

4.Cum explică Societatea Română de Radiodifuziune folosirea simultană, în cadrul aceleiași publicații, a unor forme diferite pentru aceleași cuvinte, precum „ivropean”, „evropean”, „european”, respectiv „ripublica” și „republica”.

5.Dacă conducerea Societății Române de Radiodifuziune consideră că utilizarea unor grafii neconsacrate și a unor practici ortografice neunitare este compatibilă cu misiunea serviciului public de radio de promovare a limbii și culturii române.

6.Dacă Societatea Română de Radiodifuziune intenționează să efectueze o evaluare științifică și editorială a conținutului publicat de subredacția dialectală aromână, în colaborare cu specialiști ai Academiei Române și ai instituțiilor de profil.

7.Ce măsuri concrete are în vedere conducerea Societății Române de Radiodifuziune pentru asigurarea respectării normelor ortografice consacrate și pentru eliminarea inconsecvențelor care apar în prezent în materialele publicate de subredacția dialectală aromână a redacției în limba română a postului public a Radio România Internațional.

The post Costache Chertif – Întrebare – Respectarea normelor ortografice consacrate și validate de Academia Română pentru dialectul istoric aromân al limbii române în cadrul subredacției dialectale aromâne a postului public Radio România Internațional appeared first on AUR.