În atenția:  Ministrului Interimar al  Sănătății, Domnului Cseke Attila Zoltan  Președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Domnului Horațiu-Remus Moldovan                                 

De către doamna senator: Luminița PĂUCEAN-FERNANDES

Circumscripția electorală: nr. 34, Sibiu

Grupul parlamentar: ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR

Obiectul întrebării:„Cardul național de sănătate: o soluție temporară transformată într-un eșec administrativ permanent?”

STIMATE DOMNULE PRIM-MINISTRU, INTERIMAR

În orice stat care își respectă cetățenii, documentele emise de autorități au o perioadă clară de valabilitate și sunt înlocuite la expirare prin proceduri previzibile și eficiente. În România, însă, milioane de cetățeni continuă să utilizeze carduri naționale de sănătate emise în urmă cu peste un deceniu, deși termenul de valabilitate înscris pe acestea este expirat de ani de zile. Ceea ce inițial a fost prezentat drept o măsură excepțională și temporară a devenit, în practică, o soluție permanentă prin care statul încearcă să acopere lipsa de planificare și incapacitatea de a gestiona un proces administrativ previzibil. Dacă autoritățile cunoșteau încă de la emiterea cardurilor perioada lor de valabilitate, este legitim să ne întrebăm de ce expirarea acestora a găsit sistemul nepregătit. Mai grav, efectele acestei situații se propagă în întregul sistem public de sănătate.

Cetățenii sunt puși în situația de a utiliza documente expirate, personalul medical și farmaciile sunt obligate să opereze într-un sistem menținut artificial în funcțiune, iar încrederea publicului în capacitatea statului de a implementa și administra proiecte de digitalizare este afectată. Astfel, o problemă care trebuia rezolvată printr-un proces administrativ normal s-a transformat într-un nou exemplu al modului în care statul român amână soluțiile și permanentizează provizoratul.

În acest context, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Cum explică Guvernul faptul că, după mai bine de zece ani de la emiterea primelor carduri naționale de sănătate, nu există nici astăzi un program complet de înlocuire a cardurilor ajunse la expirare?
2. Cine sunt persoanele și instituțiile care au avut responsabilitatea planificării ciclului de înlocuire a cardurilor și care este evaluarea Guvernului privind modul în care acestea și-au îndeplinit atribuțiile?
3. Câte carduri de sănătate utilizate în prezent au depășit termenul de valabilitate înscris pe suportul fizic și care este impactul financiar al menținerii acestora în funcțiune prin măsuri administrative succesive?
4. Ce costuri au fost generate pentru stat de amânarea repetată a procesului de înlocuire a cardurilor și de menținerea unor soluții temporare în locul unei soluții definitive?
5. Există o analiză care să evalueze efectele acestei situații asupra încrederii cetățenilor în sistemul public de sănătate și asupra credibilității proiectelor de digitalizare finanțate din fonduri publice?
6. Consideră Guvernul că prelungirea repetată a valabilității unor documente expirate reprezintă o practică administrativă compatibilă cu principiile unei administrații moderne sau recunoaște că această situație este consecința directă a lipsei de planificare și a eșecului instituțiilor responsabile de a anticipa o problemă cunoscută de peste un deceniu?
7. Cine își asumă responsabilitatea pentru transformarea unei măsuri temporare într-o practică permanentă și ce măsuri concrete au fost dispuse pentru identificarea și sancționarea persoanelor sau structurilor care au contribuit la perpetuarea acestei situații?

The post Păucean-Fernandes Luminița – Întrebare – ” Cardul național de sănătate: o soluție temporară transformată într-un eșec administrativ permanent?” appeared first on AUR.

                  Domnului Alexandru ROGOBETE, ministru al Sănătății

                  Domnului Horațiu-Remus MOLDOVAN, președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate

De către: Senator Costache CHERTIF

Circumscripția electorală: nr. 26, Maramureș

Obiectul întrebării:. Lipsa de transparență privind beneficiarii ucraineni ai CASS și sumele suportate de statul român. Refuzul Guvernului de a comunica date privind CASS acordat refugiaților ucraineni – între secretizare și responsabilitate publică.

Domnule prim-ministru,

Domnule ministru,

Domnule președinte,

Peste 3 milioane de refugiați au intrat în țara noastră începând cu data de 24 februarie 2022, când Federația Rusă a declanșat războiul de agresiune împotriva Ucrainei. O parte dintre ei au rămas pentru perioade diferite în România, iar alții s-au stabilit permanent în țara noastră, fără a-și continua calea către alte destinații din Europa sau din lume.

Statul român le-a acordat și le acordă sprijin acestor refugiați.

În acest context, având în vedere articolele publicate în spațiul public conform cărora jurnalistul Victor Ciutacu a solicitat informații referitoare la numărul cetățenilor ucraineni refugiați care au beneficiat sau vor beneficia de asigurare de sănătate (CASS) din partea statului român, precum și suma totală alocată în acest scop, dar a fost refuzat, vă rog respectuos să îmi comunicați:

1.Care este numărul exact al refugiaților ucraineni care, până la data curentă, au beneficiat de CASS din partea statului român?

2. Câți dintre refugiații ucraineni înregistrați/plătiți prin sistemul public de sănătate urmează să beneficieze de CASS în perioada următoare, conform planificărilor Guvernului?

3. Care este suma totală alocată până în prezent de statul român în bugetele instituțiilor responsabile (Ministerul Sănătății, CNAS etc.) pentru acordarea de CASS refugiaților ucraineni?

4. Ce estimări bugetare există în vederea alocării de fonduri suplimentare pentru CASS destinat refugiaților ucraineni pe termen scurt şi mediu (bunăoară pentru anul curent + următorii 1-2 ani)?

5. În baza căror acte normative a fost refuzată comunicarea acestor informații jurnalistului Victor Ciutacu? Vă rog să precizați temeiul legal invocat, instituția responsabilă de refuz, precum şi procedura urmată.

6. Considerați oportună adoptarea unor măsuri legislative sau administrative pentru sporirea transparenței în privința cheltuielilor statului cu refugiații, în special în domeniul sănătății? Dacă da, care ar fi acestea?

The post Costache Chertif – Întrebare – Lipsa de transparență privind beneficiarii ucraineni ai CASS și sumele suportate de statul român. Refuzul Guvernului de a comunica date privind CASS acordat refugiaților ucraineni – între secretizare și responsabilitate publică appeared first on AUR.