În atenția: Președintelui Autorității Naționale Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, Domnului Alexandru-Nicolae Bociu

De către doamna senator: Luminița PĂUCEAN-FERNANDES

Circumscripția electorală: nr. 34, Sibiu

Grupul parlamentar: ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR

Obiectul întrebării: Clarificarea responsabilității și a obiectivului strategic în combaterea pestei porcine africane

               Stimate Domnule Președinte,

În răspunsul transmis la interpelarea anterioară către dumneavoastră (Răspuns nr. SG 544 din 9.2.2026) ați enumerat un număr considerabil de ordine, restricții, controale și măsuri administrative adoptate pentru combaterea pestei porcine africane.

Totodată, ați precizat că pentru această boală nu există profilaxie medicală specifică și că responsabilitatea combaterii este distribuită între mai multe instituții – ANSVSA, Ministerul Agriculturii, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Mediului și autoritățile administrației publice locale.

După opt ani de la apariția primelor focare majore în România, boala continuă să afecteze exploatațiile comerciale și să genereze pierderi economice semnificative pentru  fermieri. În absența unui vaccin, eficiența depinde exclusiv de organizarea administrativă și de coerența coordonării instituționale.

În acest context, vă solicit să precizați:

1. Care este instituția care exercită comanda operațională unică și își asumă responsabilitatea finală pentru rezultatul combaterii pestei porcine africane la nivel național?
2. Care este obiectivul strategic al statului român în această materie: eradicare, reducere progresivă a incidenței sau gestionare permanentă a focarelor?
3. Dacă obiectivul este eradicarea sau reducerea structurală, care este termenul asumat și care sunt indicatorii prin care se măsoară atingerea acestuia?
4. Care este analiza oficială a ANSVSA privind motivele pentru care, după opt ani de aplicare a măsurilor invocate, situația nu este închisă?
5. Care este impactul economic cumulat asupra fermierilor români în perioada 2017–2024 și câte exploatații comerciale și-au încetat activitatea în acest interval?

Domnule Președinte, după opt ani, este legitim să se clarifice dacă statul urmărește o strategie de închidere a crizei sau doar un model de gestionare prelungită.

În lipsa unui obiectiv clar și a unei asumări instituționale explicite, consecințele rămân în sarcina fermierilor români.

The post Păucean-Fernandes Luminița – Întrebare – Clarificarea responsabilității și a obiectivului strategic în combaterea pestei porcine africane appeared first on AUR.

De către doamna senator: Niculina Stelea

Circumscripţia electorală: Nr. 42 București

Grupul Parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor – A.U.R.

Obiectul întrebării: Controlul sanitar-veterinar al produselor alimentare și agroalimentare provenite din țări terțe (non-UE)

Stimate domnule președinte,

În contextul creșterii semnificative a importurilor de produse alimentare și agroalimentare din țări terțe și al riscurilor asociate pentru siguranța alimentară, sănătatea publică și protecția consumatorilor, este necesară o evaluare clară a activității de control desfășurate de ANSVSA. România reprezintă o poartă importantă de intrare în Uniunea Europeană pentru astfel de produse, iar lipsa unor analize suficiente sau a unei monitorizări riguroase poate genera probleme grave de sănătate publică și poate afecta încrederea populației în instituțiile statului.

Având în vedere aceste aspecte, vă rog să îmi comunicați, pentru perioada 1 ianuarie 2023 – 31 decembrie 2024, următoarele:

1. Analize de laborator: Câte analize pentru depistarea pesticidelor, micotoxinelor și metalelor grele au fost efectuate la nivelul fiecărui punct de trecere a frontierei? Vă rog să detaliați separat pentru fiecare categorie de contaminant.
2. Volumul importurilor: Care a fost cantitatea totală (în tone) de produse alimentare și agroalimentare provenite din țări non-UE importate în România, defalcată pe fiecare punct de frontieră?
3. Procentul de produse analizate: Care este raportul dintre produsele efectiv analizate și volumul total importat, pentru fiecare punct de frontieră și la nivel național?
4. Riscuri pe țări de origine: Care este gradul de risc aferent principalelor țări de origine non-UE (ex.: Republica Moldova, Ucraina, Turcia, Serbia etc.), în funcție de rezultatele analizelor (număr probe neconforme/total probe)?
5. Neconformități și măsuri dispuse: Câte neconformități au fost depistate în perioada analizată și ce măsuri au fost dispuse (respingerea loturilor, notificări în sistemul RASFF, alerte rapide, sancțiuni)? Pentru fiecare caz, vă rog să precizați tipul contaminanților depistați și țara de origine a produselor neconforme.
6. Resurse și capacitate operațională: Considerați că nivelul actual al controalelor și capacitatea laboratoarelor ANSVSA sunt suficiente pentru a asigura protecția consumatorilor? Dacă nu, ce măsuri suplimentare intenționați să propuneți pentru creșterea eficienței controalelor?

The post Stelea Niculina – Întrebare – Controlul sanitar-veterinar al produselor alimentare și agroalimentare provenite din țări terțe (non-UE) appeared first on AUR.