„Am cerut completarea ordinii de zi cu punctul 5, prin care să dezbatem și să analizăm ceea ce s-a întâmplat în ultimele zile pe teritoriul României, în cazul dronei ucrainene.

Nu poți să fii indiferent la o asemenea situație, să o constați și să o dezbați doar din perspectiva unor păreri, fără argumente științifice, fără argumente și probe tehnice, fără să consulți și să asculți întocmai pe cei care sunt direct implicați în această foarte periculoasă sarabandă și să iei decizii politice corecte.

Ca atare, am propus completarea ordinii de zi cu solicitarea audierii principalilor responsabili ai instituțiilor implicate în acest domeniu.

Așadar, am solicitat audierea acestora, a celor care sunt în subordinea și responsabilitatea Comisiei de Apărare, respectiv Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, inclusiv Consilierul Prezidențial pentru Probleme de Securitate din cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Am adăugat ulterior, lucru cu care întreaga comisie a fost de acord, să fie reprezentat aici și Ministerul Afacerilor Externe.

Pentru că, dincolo de aparențe, suspiciuni și teorii conspiraționiste, credem că această nefericită întâmplare are implicații mult mai grave în adâncime, care țin de vigilența statului român, de capabilitățile acestuia, de coordonarea instituțională, de asumarea responsabilităților și de deficiențele pe care eu personal le-am constatat și pe care le pun în discuție, respectiv lipsa unei unități de comandă și control într-un mediu geopolitic cu un grad ridicat de periculozitate, față de care statul român nu a luat măsurile corespunzătoare pentru evitarea unor asemenea evenimente.

Pe mine, personal, așa cum am spus și în comisie și o repet, nu mă interesează de unde a venit drona. Putea să vină de pe Marte, de pe fundul mării, din Agartha, putea să fie născută de rechini sau de delfini. Mă interesează de ce această dronă, acest obiect periculos, nu a fost identificat, oprit și lovit.

În consecință, de luni încolo, după ce vom prelua documentele pe care le-am solicitat instituțiilor și care au fost cerute chiar de doamna președintă în cursul zilei de astăzi, mă interesează în ce măsură putem avea o concluzie clară din punctul de vedere al controlului parlamentar, pentru că Parlamentul reprezintă forța unei națiuni și modul în care instituțiile care, în opinia mea, nu și-au făcut corect treaba trebuie trase la răspundere”, a declarat senatorul AUR Mircia Chelaru, membru al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Senat.

The post AUR a cerut azi anchetă în Comisia de Apărare din Senat privind situația gravă din portul Constanța appeared first on AUR.

„O dronă maritimă explodează în Portul Constanța, la aproximativ 50 de metri de infrastructură energetică strategică, iar ministrul Apărării, Radu Miruță, și ministrul de Externe, Oana Țoiu, aleg să dispară exact în momentul în care românii așteaptă explicații.

Ministerul de Externe al Ucrainei afirmă că drona care a explodat astăzi în Portul Constanța aparținea forțelor navale ucrainene, că și-a pierdut controlul în urma bruiajului și că autoritățile române au fost informate în timp util. Dacă lucrurile stau așa, atunci întrebările sunt cu atât mai grave.

Cum este posibil ca explicațiile oficiale să vină din Ucraina, în timp ce Radu Miruță și Oana Țoiu nu găsesc de cuviință să se adreseze propriilor cetățeni?

Vorbim despre o dronă care a explodat la câteva zeci de metri de terminalul petrolier al Portului Constanța. Vorbim despre infrastructură strategică, despre securitatea României. Nu despre un incident minor care poate fi ascuns într-un raport tehnic.

În loc să iasă în fața românilor, Radu Miruță stă ascuns prin birouri și informează pe toată lumea mai puțin pe cei care îi plătesc salariul. În loc să explice ce s-a întâmplat, ce informații au existat și ce măsuri au fost luate, ministrul Apărării a ales tăcerea.

La fel de absentă este și Oana Țoiu. În fața unui incident care implică o dronă ucraineană explodată pe teritoriul României, ministrul de Externe nu a fost în stare nici măcar să convoace ambasadorul Ucrainei pentru explicații oficiale. Un gest elementar într-un stat care își respectă instituțiile și cetățenii.

În schimb, avem imaginea unui guvern care pare complet dezorientat. Un stat în care nimeni nu știe cine trebuie să vorbească, cine trebuie să decidă și cine trebuie să își asume răspunderea.

De fiecare dată când apare o situație serioasă, autoritățile intră în blocaj. De fiecare dată când apare o criză reală, cei care pozează în oameni de stat și mari experți în securitate dispar din peisaj.

Pe rețelele sociale sunt curajoși. În studiouri sunt plini de certitudini. În conferințe vorbesc despre strategie, securitate și responsabilitate. Când însă o dronă explodează lângă cel mai important port al României, aleg să tacă și să aștepte ca scandalul să treacă de la sine.

Cu fiecare oră care trece fără explicații din partea lui Radu Miruță și a Oanei Țoiu, situația devine mai gravă. Nu doar din cauza incidentului în sine, ci pentru că lasă impresia unui stat care reacționează după ce lucrurile se întâmplă și a unor miniștri care evită să își asume responsabilitatea atunci când apar întrebări incomode.

Dacă autoritățile române au fost informate din timp, cineva trebuie să explice ce s-a făcut cu acele informații. Iar dacă nu au fost informate, atunci avem o problemă și mai serioasă. În ambele situații, tăcerea nu este o soluție, iar fuga de răspunsuri nu va face ca întrebările să dispară”, a declarat Călin Matieș, deputat AUR.

The post Călin Matieș (deputat AUR): „Cum este posibil ca explicațiile oficiale să vină din Ucraina, în timp ce Radu Miruță și Oana Țoiu nu găsesc de cuviință să se adreseze propriilor cetățeni?” appeared first on AUR.

Aceasta este imaginea reală a statului român în anul 2026: după patru ani în care ni s-a vorbit zilnic despre amenințările de securitate din regiune, în care ni s-a explicat de ce trebuie alocate miliarde pentru apărare și în care ni s-a promis că România este pregătită pentru orice scenariu, constatăm că autoritățile sunt luate prin surprindere de fiecare incident.

Mai întâi o dronă cade peste un bloc de locuințe din Galați. Acum aflăm despre o dronă maritimă descoperită în apropierea celui mai important port al României. De fiecare dată răspunsul este același: nimeni nu știe exact ce s-a întâmplat, nimeni nu își asumă responsabilitatea și nimeni nu oferă explicații convingătoare.

Problema nu este doar existența acestor incidente, ci incapacitatea statului de a le preveni, de a le detecta la timp și de a răspunde ferm atunci când apar.

Românii au dreptul să întrebe unde sunt rezultatele investițiilor uriașe făcute în ultimii ani în domeniul apărării. Au dreptul să întrebe de ce, după atâția ani de avertismente și după atâtea promisiuni, statul român pare nepregătit în fața unor situații care ar fi trebuit anticipate și gestionate fără ezitare.

Dacă anumite capabilități militare promise întârzie să ajungă în România, atunci Guvernul are obligația să explice ce măsuri provizorii au fost luate pentru protejarea cetățenilor și a infrastructurii strategice. Nu putem accepta ca România să rămână vulnerabilă și să funcționeze pe baza speranței că nu se va întâmpla nimic.

Responsabilitatea pentru această nouă criză de securitate aparține în totalitate celor aflați astăzi la putere. Este cu atât mai grav cu cât aceste incidente se petrec într-un moment în care România traversează o criză politică prelungită, nu are un guvern cu puteri depline, iar numirea unei noi conduceri executive este tergiversată din motive politicianiste și prin artificii care sfidează spiritul Constituției.

În loc să ofere stabilitate și să asigure funcționarea instituțiilor statului într-un context regional complicat, cei aflați la conducere par preocupați exclusiv de calcule politice și de împărțirea puterii. România nu își poate permite acest lux. Securitatea națională nu poate fi pusă în așteptare până când partidele aflate la putere își rezolvă disputele interne.

Un stat serios inspiră încredere prin competență și capacitate de reacție. Din păcate, ceea ce vedem astăzi este exact opusul: improvizație, lipsă de răspunsuri și o conducere care pare depășită de evenimente.

Securitatea națională nu se apără prin comunicate de presă și explicații sterile, ci prin competență, vigilență și capacitate reală de acțiune. Atunci când un regim ajunge să genereze simultan crize politice, economice și de securitate, românii au tot dreptul să se întrebe dacă nu cumva a devenit el însuși parte din problemă, nu din soluție.

The post După ani în care ni s-a spus că România este pregătită pentru orice scenariu, constatăm în fiecare săptămână că autoritățile sunt luate prin surprindere de fiecare incident appeared first on AUR.

De către senator: Sorin-Cristian Mateescu

Prezentată în şedinţa Plenului Senatului din: 9 iunie 2021               

Obiectul interpelării: Revenire – interpelare privind modul de schimbare a administratorilor Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime

Domnule ministru,

În răspunsul trimis de dumneavoastră pentru interpelarea anterioară, aţi menţionat că Adunarea Generală a Acționarilor Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime – Constanța este convocată de Consiliul de Administraţie şi poate revoca oricând din funcție pe administratori, înainte de expirarea contractelor de mandate valabile până în aprilie 2022. Vă repet, totuși, că dumneavoastră ca ministru nu aveți atribuții în guvernanță corporativă, care reglementează activitatea Portului Constanța.

În acest sens, dacă dumneavoastră doreați să convocați Adunarea Generală a Acționarilor trebuia să solicitați acest lucru Consiliului de Administrație, care de asemenea trebuia să convoace Adunarea Generală a Acționarilor unde să fie trecută pe ordinea de zi schimbarea administratorilor, precum şi faptul că raportul Corpului de Control al Ministerului Transporturilor trebuie să fie public şi să respecte legislaţia privind transparenţa decizională a măsurilor din instituţiile publice.

Ce este interesant este faptul că reprezentanţii Fondului Proprietatea s-au abținut la primele cinci puncte din convocatorul prin care aţi eliminat ce nu v-a convenit. Adică s-au abținut de la revocarea administratorilor, la numirea unor noi membri provizorii în CA, stabilirea indemnizației fixe, aprobarea formei și conținutul contractului de mandat și la mandatarea reprezentanților acționarului majoritar să semneze contractul de mandat cu membrii provizorii.

În acest sens, vă solicit, domnule ministru, să prezentanţi Plenului Senatului raportul Corpului de Control nr. 2080/2019 şi Raportul nr. 16833/2020. Care au constituit bazele pentru care invocaţi schimbarea respectivilor administratori ai Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime – Constanța ?

De asemenea, dacă tot vă asumaţi schimbările manageriale de la nivelul Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Constanţa, vă solicit să precizaţi planul de management şi activităţi strategice avut în vedere de către dumneavoastră pentru anul 2021.

Vă mulţumesc.

Solicit răspuns în scris şi verbal/oral.

The post Sorin-Cristian Mateescu – interpelare parlamentară către Ministerul Transporturilor și Infrastructurii – Revenire: interpelare privind modul de schimbare a administratorilor Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime appeared first on AUR.