Adresată de către: Senator Andrei BUSUIOC 

Circumscripția electorală: nr. 39, Vaslui

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Data: 21/11/2023

Titlul declarației politice: De ce evită Guvernul rectificarea bugetară?

Stimați colegi și cetățeni,

Guvernul Ciolacu preferă să evite rectificarea bugetară și să utilizeze resursele financiare din cadrul Fondului de rezervă, redistribuindu-le prin Hotărâri de Guvern, pentru plata salariilor, asigurărilor sociale și de șomaj, deși „Fondul de rezervă bugetară (…) se repartizează (…) pentru finanţarea unor cheltuieli urgente sau neprevăzute apărute în timpul exerciţiului bugetar.” De ce resurse financiare mai dispune Guvernul prin Fondul de rezervă nu ne este, totuși, clar. Și nici de ce este folosit, de fapt, în detrimentul unei rectificări bugetare, ținând seama, aici, de avertizările Consiliul Fiscal asupra faptului că utilizarea Fondului de rezervă, înlocuind rectificarea bugetară, „creează un precedent ce implică riscuri majore, de la lipsa de transparență în execuția bugetară, până la utilizarea discreționară (…)”.

„În mod normal, pe parcursul anului erau făcute una-două rectificări bugetare. (…) Rectificarea era, totodată, verificată de instituții și autorități independente, precum Banca Națională sau Consiliul Fiscal.” Guvernul a decis, însă, ca anul 2023 să fie anul în care ne abatem de la normalitate, pentru motive, în continuare, nedescoperite.

Deși s-ar fi putut realiza o rectificare bugetară în mod transparent, prezentând categoriile de cheltuieli specifice, procedură, de altfel, standard unei execuții bugetare și dorită de către cetățeni și instituții prin prisma transparenței și a predictibilității, Guvernul preferă să preia resursele financiare necheltuite de la nivelul ministerelor și de la nivelul instituțiilor și să realizeze o redistribuire netransparentă a acestor fonduri după solicitare.

Anca Dragu, fost Ministru de Finanțe, afirmă faptul că toate ministerele, ce încă dispun de resurse financiare necheltuite, sunt obligate să le transfere pe acestea în Fondul de rezervă, de unde, prin HG și destul de discreționar, sunt împărțite pentru salarii. „Această practică de a împuternici Ministerul Finanțelor să umble în conturile Ministerelor (…) nu există în Uniunea Europeană.”

Analistul economic Constantin Rudnițchi susține faptul că „Din Fondul de rezervă banii se dau netransparent și mai simplu, dai un HG și gata. Pe când la rectificare trebuie să calculezi, să ai un buget, să te încadrezi în el, să ai o bază legală. La Fondul de rezervă, baza legală e HG pe care îl dau de pe o zi pe alta. (…) nu există un precedent în care guvernul să nu fi făcut rectificări bugetare, înlocuindu-le cu distribuirea banilor prin Fondul de rezervă.”

Chestionăm, care este motivul ce stă la baza acestei alegeri „inedite”, nemaiîntâlnite de la 1989? Care sunt aceste cheltuielile urgente sau neprevăzute apărute în timpul exerciţiului bugetar ce permit utilizarea Fondului de rezervă, în detrimentul realizării unei rectificări bugetare? Să fie, oare, situația „urgentă sau neprevăzută” rezultatul unei guvernări deficitare?

Analistul economic Bogdan Glăvan afirmă faptul că „Rectificarea bugetară presupune un proces transparent, iar această transparență va fi un deserviciu pentru Guvern, deoarece va fi o rectificare negativă (…). La rectificare trebuie să vină cu noi cifre, să le publice, dar nu au curaj să vină acum cu aceste cifre pe care ar trebui să și le asume pe final de an”.

Anul 2024 reprezintă, într-un final, un an electoral, iar publicarea transparentă a anumitor date, cheltuieli și rezultate concrete ar putea fi însoțită efecte nedorite pentru aleși.

Întrebat de ce a renunțat la rectificarea bugetară, Marcel Boloş susține faptul că „Am renunţat la rectificarea bugetară pentru că nu avem control pe cheltuieli astfel încât să ne atingem ţinta de 5,5% din PIB, aşa cum am menţionat-o (…).” Premierul Ciolacu susține, de asemenea, faptul că încearcă, în continuare, să se încadreze într-un deficit bugetar de 4,4%, ținta asumată de către România, afirmând, totodată, faptul că există o posibilitate de a depăși acest deficit. „Sub nicio formă nu vom avea un deficit mai mare de 6%”, afirmă Premierul Ciolacu.

Motivul pentru care nu este realizată rectificarea bugetară să fie, de fapt, dat de situațiile conflictuale ce se vor dezlănțui odată cu afirmarea, în mod public, a unui deficit mai mare de 6% și decât ținta asumată de către România? O ipoteză posibilă, am putea afirma, ținând seama de faptul că prin Ordonanţa de urgenţă nr. 74/2023 a fost afirmat un „nivelul prognozat al deficitului bugetar (…) de aproximativ 6,84% din PIB”.

În conformitate cu declarațiile Ministrului Finanțelor „(…) Încercăm ca prin acest mecanism, poate este pentru prima dată după Revoluţie când nu avem rectificări bugetare în cursul anului, prin intermediul Fondului de rezervă bugetară ţinem foarte bine sub control aceste cheltuieli. (…)” Viziunea analiștilor economici tinde, totuși, să susțină faptul că Fondul de rezervă al unei țări reprezintă un instrument ce necesită a fi utilizat în situația în care țara este afectată, într-adevăr, de probleme economice serioase (Analist economic Lidia Moise). Ținând seama, cu precădere, de situația globală conflictuală curentă și de incertitudinea ce gravitează în jurul inflației, tindem să chestionăm decizia de utilizare a Fondului de rezervă bugetară.

 Ne întrebăm, de ce resurse financiare va mai dispune Guvernul, repartizând, acum, din fondurile de rezervă bugetară, în caz de cheltuieli cu adevărat urgente sau neprevăzute, generate de circumstanțele globale actuale, sau în caz de calamități?

Adițional, primarii U.A.T.-urilor se arată profund nemulțumiți de plafonarea cheltuielilor, de blocarea proiectelor de investiții locale și de imposibilitatea de afinaliza aceste investiții, acuzând faptul că „primăriile sunt forțate să aibă excedent bugetar, prin plafonarea cheltuielilor, iar excedentul ar urma să fie transferat la fondul de rezervă, în următorul pas.”

Primarul Sectorului 2, Radu Mihaiu, declară faptul că „Proiectul de Ordonanță (…)  nu ține cont de felul în care își planifică ordonatorii principali de credite execuția bugetară. Acest proiect de ordonanță îi lovește cu precădere pe cei care au pus foarte mulți bani pentru investiții. (…) ciclul investițional este de așa natură încât în primele luni ale anului, până se aprobă bugetul, până se fac licitațiile, în primele luni ale anului nu se cheltuiesc bani pe investiții, ci în ultima parte a anului. Ori Guvernul spune că se pot face investiții în limita mediei lunare din primele zece luni. Asta înseamnă că practic nu vom mai putea finaliza investițiile, înseamnă șantiere abandonate, faptul că nu se mai pot plăti contractările. Facturile se pot emite abia după ce se face recepția. Lucrările de investiții se încep de regulă după aprobarea bugetului, se muncește vara, majoritatea investițiilor se încheie toamna-iarna. Acest lucru este foarte bine cunoscut de către cei care au de a face cu bugetarea și execuția bugetară.” Numai pentru Sectorul 2 înseamnă circa 100-200 de milioane ce ar putea fi luați în Fondul de rezervă al Guvernului, în cazul în care Guvernul decide să preia excedentul bugetar de la nivelul administrațiilor locale.

Se pare că Guvernul se află într-o situație de criză excepțională, nemaiștiind de unde să facă rost de noi resurse financiare sau cu ce preț. Va fi excedentul bugetar confiscat de la primarii unităților administrativ-teritoriale? De unde va mai încerca Guvernul să scoată bani?

Propunem ca rectificarea bugetară să fie făcută de două ori pe an. Astfel, acolo unde există o estimare de excedent bugetar, fondurile să fie folosite de U.A.T.-uri unde este nevoie și să nu ajungă forțat în Fondul de rezervă bugetară.

The post Andrei Busuioc – Declarație politică – De ce evită Guvernul rectificarea bugetară? appeared first on AUR.

• legitimarea protestatarilor la ora 07.00 dimineața, dar și la 24.00;
• intimidarea acestora prin intervenție rapidă și efective numeroase de forțe de ordine;
• tentativă de încălcare a proprietății private, prin încercarea de a urca în autocarul AUR, fără ca proprietarul să fie prezent;
• încercarea de golire a autocarului de protestatari, pentru a putea fi tractat fără probleme din piață de către macarale speciale pentru vehicule de mare tonaj. Trei astfel de utilaje, aparținând AutoMili (firma de casă a unor polițiști), erau parcate în rondul de la Arcul de Triumf și așteptau ordin de începere a operațiunii;
• amenințarea protestatarilor cu percheziții corporale;
• percheziționarea autocarului cu ajutorului unui câine, sub pretexte ridicole, precum existența unor infractori la bordul autocarului sau deținerea de substanțe interzise;
• percheziție domiciliară în miez de noapte, contrar prevederilor legale, având în vedere că autocarul nu mai este un mijloc de transport, ci reședința unor protestatari;
• ISU și pompierii au fost chemați de Jandarmerie pentru a constata nereguli inexistente, dorind să confiște generatorul autocarului sau boxele în care se auzeau melodii patriotice;
• efectuarea demersurilor preliminare pentru deschiderea unui dosar penal pe numele lui George Simion, invocând pretexte lipsite de fundament, precum falsificarea numerelor autocarului sau conducerea unui automobil fără permis;
• hărțuirea co-președintelui AUR prin oprirea automobilului de către mai multe filtre de poliție pe o distanță relativ scurtă, supunerea acestuia la teste pentru depistarea alcoolemiei sau consumului de substanțe interzise, și aducerea lui la secția de poliție pentru interogatorii interminabile.
• în seara zilei de 22 septembrie, reprezentanții poliției au obstrucționat desfășurarea unui marș de protest cu autoturisme pe traseul Piața Victoriei –  – Palatul Cotroceni – Palatul Parlamentului, prin blocarea tuturor străzilor unde coloana de autoturisme ar fi putut face dreapta. Motocicliștii polițiști depășeau convoiul cu peste 100 km/h pentru a forma bariere la intersecțiile următoare.

Considerăm inadmisibil ca în România anului 2020, la peste 30 de ani de la Revoluția din 1989, într-un stat membru al Uniunii Europene, într-o democrație și într-un presupus stat de drept, astfel de abuzuri să fie comise la adresa cetățenilor care își manifestă nemulțumirea în stradă și la adresa actorilor politici care solicită guvernanților să fie răspunzători pentru faptele lor.

Opinăm că forțele de ordine au acționat în baza unui ordin politic, venit, probabil de la vârful Ministerului Afacerilor Interne. Solicităm deschiderea unei anchete în acest sens pentru identificarea persoanei care a decis intervenția abuzivă a forțelor de ordine. Este inadmisibil pentru un stat de drept și periculos pentru încrederea cetățenilor în apărătorii legii ca oprobiul public să cadă asupra executanților și nu asupra principalilor responsabili.

Dle Președinte Klaus Johannis,

Dle Prim-ministru Ludovic Orban,

Cine a dat ordinul represiunii abuzive!

The post OPRIȚI POLIȚIA POLITICĂ! appeared first on AUR.