„Este o monstruozitate ceea ce încearcă Premierul Bolojan prin intermediul parlamentarilor PNL. Pe ascuns, din senin, fără dezbatere, vor să promoveze o lege de închidere a PNRR. Vor ca, prin votul Parlamentului, să cauționeze toate deciziile proaste luate. Vor ca, în felul acesta, să nu-i mai putem lua la întrebări pe ceea ce s-a făcut pe PNRR și, eventual, să nu mai fie trași la răspundere nici pe modul în care s-au cheltuit banii.

Avem de-a face cu o socializare a pierderilor câtă vreme aumele cheltuite pe proiecte eliminate din PNRR, suspendate sau ale căror contracte au fost denunțate devin definitiv cheltuieli ale bugetului de stat. Mai mult, mecanismul ”minusului de venituri” inventat prin această lege obligă ministerele de resort care pierd bani de la Comisia Europeană să își acopere găurile prin tăieri din propriul buget sectorial. Ori, acest lucru este imposibil și ilegal fără o rectificare bugetară în prealabil”, a declarat Niculina Stelea, secretar al Senatului României.

Senatorul AUR atrage atenția că inclusiv Consiliul Economic și Social a avizat proiectul spunând că vina pentru dezastrul PNRR aparține factorului de decizie politică guvernamental și că acest act normativ nu trebuie să stea la baza unor noi politici de creștere a fiscalității sau de austeritate.

„Această lege, dacă este adoptată, creează un cadru legal prin care o eventuală majorare fiscală sectorială ar putea fi justificată tehnic ca „măsură de acoperire a minusului de venituri din PNRR”. Adică ei nu au făcut reformele și nici investițiile, iar populația este chemată să suporte costurile faptului că nu au luat ei banii. Sunt aceleași partide care au guvernat România din 2021 încoace și care poartă responsabilitatea acestui dezastru.

Mecanismul de compensare a minusului de venituri (articolele 19 și 24 din Lege) legitimează pe cale ocolită creșteri de fiscalitate sectorială, fără o ierarhizare explicită față de măsurile de reducere a cheltuielilor și fără transparență privind natura exactă a actelor normative viitoare.

Dacă adoptăm această lege, nu mai putem trage pe nimeni la răspundere legal pentru un PNRR catastrofal. Categoric, AUR votează împotriva unei descărcări de gestiune care vrea să ascundă birocratic și neputința implementării reformelor, dar și sifonarea banilor din Mecanismul de Redresare și Reziliență”, a afirmat senatorul AUR Niculina Stelea.

The post Niculina Stelea (senator AUR): „Legea PNL privind închiderea PNRR este o aberație juridică. Se încearcă ascunderea dezastrului, se derobează de responsabilitate legală și creează prextetul unor noi măriri de taxe și impozite” appeared first on AUR.

Victor Cațavei, coordonatorul comisiei AUR „Investiții și Programe de Finanțare”, critică incapacitatea guvernului de a finaliza zeci de kilometri de autostradă în termenul limită din PNRR. Potrivit acestuia, decontarea autostrăzilor se va face exclusiv din bugetul statului, deoarece guvernul a greșit prin asumarea unor termene nerealiste și a unui volum uriaș de proiecte și reforme imposibil de finalizat în fereastra foarte restrânsă a PNRR.

„Guvernul ratează termenul-limită din PNRR – 31 august 2026 – pentru zeci de kilometri de autostradă, inclusiv pentru tronsoane de pe A7 (Autostrada Moldovei), la nord de Bacău, și Autostrada A1 (ramificația Margina–Holdea), care nu vor fi finalizate la timp și vor fi decontate exclusiv din bugetul de stat.

Principalele proiecte și segmente afectate sunt următoarele:

– Autostrada Moldovei (A7): segmente (precum părți din tronsonul Ploiești–Focșani sau loturi cu întârzieri majore) au pierdut finanțarea europeană din cauza problemelor la procedurile de achiziție și a lipsei progresului fizic la timp.

– Autostrada Unirii (A8): capetele și secțiunile dificile de pe traseul Târgu Mureș–Târgu Neamț au fost scoase parțial sau total din jaloanele PNRR.

– Autostrada Transilvania (A3): loturi cu probleme contractuale sau blocaje birocratice au fost eliminate din schema de finanțare nerambursabilă.

– Autostrada A1: lucrările pe secțiunea Margina–Holdea (Autostrada A1 Lugoj–Deva) au atins un stadiu fizic general de doar 72%, conform celor mai recente raportări ale CNAIR.

Din cei 132,4 kilometri de autostradă rămași în execuție, doar 45,9 kilometri ar urma să fie finalizați până la 31 august, în timp ce alți 86,5 kilometri sunt programați pentru finalizare până la sfârșitul anului, din fonduri de la bugetul de stat.

Pierderea finanțării europene prin PNRR pentru aceste tronsoane de autostradă atrage după sine o serie de dezavantaje majore pentru bugetul național și ritmul de dezvoltare a infrastructurii, respectiv:

1. Presiune pe bugetul de stat: Proiectele scoase din PNRR trebuie finanțate integral din fonduri naționale (din fonduri proprii de la buget sau din împrumuturi scumpe ale statului), generând un deficit suplimentar de miliarde de euro.

2. Întârzieri în execuție: Trecerea de la o finanțare europeană nerambursabilă la fonduri naționale sau alternative blochează sau încetinește șantierele din cauza birocrației și a lipsei cronice de lichidități imediate.

3. Creșterea costurilor finale: Prelungirea termenelor de execuție din cauza problemelor de finanțare duce la scumpirea lucrărilor, provocată de inflație și de creșterea costului materialelor de construcții.

4. Compromiterea conectivității regionale: Rămân nefinalizate la timp coridoare rutiere strategice care ar fi trebuit să lege regiuni istorice importante (de exemplu, legătura cu Moldova sau traversarea Carpaților), afectând economia locală.

5. Presiune pe deficit: Pierderea finanțării din PNRR pentru autostrăzi și mutarea costurilor pe bugetul de stat adâncesc deficitul public, forțează împrumuturi scumpe și taxe mai mari, blochează alte investiții esențiale și întârzie dezvoltarea economică regională.

Guvernul a greșit prin asumarea unor termene nerealiste, prin birocrație greoaie și prin probleme în derularea achizițiilor publice.

În fapt, guvernul și-a asumat un volum uriaș de proiecte și de reforme imposibil de finalizat în fereastra foarte restrânsă a PNRR. Licitațiile au fost lansate târziu, iar contestațiile și blocajele administrative au întârziat deschiderea șantierelor.

În plus, a existat o lipsă de coordonare între autoritățile statului (inclusiv CNAIR) și regulile europene stricte de raportare și decontare.

În acest context, Alianța pentru Unirea Românilor atrage atenția asupra eșecului accesării acestor fonduri comunitare, ceea ce demonstrează falimentul administrativ al coaliției de guvernare, românii fiind cei care vor suporta nota de plată uriașă, din taxe și impozite, pentru a termina proiectele compromise.

Alianța pentru Unirea Românilor propune o serie de măsuri concrete pentru evitarea unor situații similare, respectiv:

1. Reducerea birocrației: Alianța pentru Unirea Românilor propune o reformă profundă și o redimensionare a personalului din instituțiile de control și companiile de stat din subordinea Ministerului Transporturilor (inclusiv CNAIR), pentru a elimina clientelismul politic și blocajele birocratice care întârzie marile șantiere.

2. Negocieri ferme și adaptate interesului național: Alianța pentru Unirea Românilor consideră că atragerea fondurilor europene trebuie făcută prin negocieri mult mai ferme cu Comisia Europeană, fără asumarea nerealistă a unor jaloane sau reforme toxice ori imposibil de îndeplinit în termene scurte.

3. Prioritizarea proiectelor realiste: Alianța pentru Unirea Românilor solicită concentrarea eforturilor pe obiective cu șanse reale de finalizare, evitând risipa sau supracontractarea unor angajamente pe care administrația publică centrală s-a dovedit incapabilă să le coordoneze.

4. Stoparea companiilor paralele și a clientelismului: Alianța pentru Unirea Românilor solicită evitarea creării de structuri birocratice suplimentare sau companii de stat paralele pe lângă ministere, care sunt exclusiv generatoare de sinecuri politice și sunt total ineficiente în gestionarea banului public.

5. Management integrat al proiectelor investiționale: Alianța pentru Unirea Românilor solicită introducerea unui sistem de management integrat pentru proiectele majore de infrastructură și reorganizarea procedurilor care blochează licitațiile și execuția pe șantiere”, a declarat Victor Cațavei.

The post Victor Cațavei (AUR): „Guvernul compromite finanțarea din PNRR pentru 86,5 kilometri de autostrăzi. Oare chiar nu este nimeni responsabil?” appeared first on AUR.

Aceasta avertizează că România riscă să piardă 770 de milioane de euro din PNRR și susține că o nouă lege a salarizării trebuie construită în urma unor discuții serioase, astfel încât cadrele medicale, profesorii și angajații din sistemul de ordine publică să fie remunerați corespunzător.

„Găsesc absolut execrabil modul în care a ales să se comporte ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, în povestea Legii salarizării unitare. A dat pe surse faptul că a trimis o nouă variantă de lege (nediscutată cu nimeni și cu Guvernul neavând drept de inițiativă legislativă) la Comisia Europeană, iar bruxellezii au respins-o. S-a asigurat că propaganda diseminează și informația (neverificată?!) că noua formă presupunea o anvelopă salarială mai mare cu 12 miliarde de lei.

Ce a făcut, de fapt, Dragoș Pîslaru?

S-a spălat pe mâini. Nu o dată, ci de trei ori.

În primul rând, Pîslaru a încercat să arate că, vezi, Doamne, culpa nu e la Guvern, ci mai nou e împărțită între Parlament și Comisia Europeană. Este un comportament tipic de ploconire în fața Înaltei Porți, care devine instanță supremă și niciun argument, oricât de valid, nu mai poate fi luat în calcul.

În al doilea rând, discutăm de o tentativă prin care proaspătul vicepreședinte PNL, sărăcuțul de el, a încercat să mărească salariile, dar nu l-a lăsat Ursula cea rea. În realitate, Bruxelles-ul nu avea cum să respingă legea, ci doar să atragă atenția că se abandonează ținta de deficit asumată fix de Guvernul Bolojan. Ceea ce ar presupune ajustări din altă parte. AUR, spre exemplu, a propus reducerea cu 1% a cheltuielilor cu achizițiile de bunuri și servicii ale statului. În primele șase luni ale anului, s-au cheltuit 50 de miliarde de lei pe papetărie, mașini și combustibili, internet, telefoane scumpe sau mai știu eu ce consideră ei că e necesar ca instituțiile să funcționeze. Din această zonă, se poate tăia masiv.

În al treilea rând, asistăm la un nou meci de tenis cu o pisică moartă. Așa cum am spus încă din mai, obiectivul Guvernului demis și a alianței PNL – USR nu pare să fi fost adoptarea Legii salarizării unitare. Toate eforturile lor au fost în ideea aruncării responsabilității pe Parlament și, îndeosebi, pe PSD. Pîslaru nu e, totuși, prost. Știa că Legea nu va fi votată și atunci a făcut tot posibilul să mute măgăreața în altă parte.

Repet ce am spus și în alte rânduri. Avem nevoie de o astfel de lege, dar ea trebuie discutată înainte serios și trebuie făcut în așa fel încât oamenii care țin România în picioare (cadre medicale, profesori, angajați din sistemul de ordine publică) să fie recompensați așa cum trebuie pentru munca în detrimentul politrucilor de tot felul care s-au pus în vârful sistemului”, a declarat Niculina Stelea, senator AUR.

The post Niculina Stelea (senator AUR): „Adio, 770 de milioane de euro din PNRR” appeared first on AUR.

„Cine vă credeți? Nu sunteți stăpânii României. O lege care schimbă salariile a peste un milion de bugetari a fost trimisă la Comisia Europeană. La sindicate nu a ajuns, la Parlament nu a ajuns, nici măcar la liderii politici chemați la Cotroceni, se pare că nu ar fi ajuns.

A ajuns însă direct la Bruxelles, trimisă de un ministru interimar dintr-un guvern demis. Se vorbește despre o anvelopă salarială cu 12 miliarde de lei mai mare, adică cu 4 miliarde peste prima variantă. Dar de unde vin cele 4 miliarde? Nu se știe. Ce grile primesc profesorii, medici, ceilalți salariați din sectorul public? Nu se știe, deși li s-au promis tuturor grile de nerefuzat.

Deci, ce am acceptat noi, românii, la Bruxelles și ce ați acceptat în numele nostru? Surpriză! Nu spune nimeni, nu se știe. Se știe doar termenul: 31 august. Ni l-au spus de n ori. Și prețul ratării lui: 770 de milioane de euro din PNRR. Tot asta ne-au spus de când au început discuțiile în spațiul public.

Dar nu ne spun, la fel, și cât ne costă în plus dacă implementăm această lege. Iar dacă mai e și o lege proastă, nu ne spun că am arunca banii pe fereastră, plătind pentru neliniște și tensiune socială.

Asta nu este reformă, stimați domni! Asta este o negociere făcută pe ascuns de un guvern fără legitimitate, sub presiunea unui calendar, cu munca oamenilor pe masă și cu veniturile lor.

Legea salarizării nu se semnează la Bruxelles. Ea se comunică aici, se agrează și se votează în Parlamentul României. Iar Parlamentul ar fi normal să citească textul înainte, nu? Nu după.

Nu vom vota o lege pe care nu am avut posibilitatea să o citim înainte și care, în loc să corecteze nedreptățile existente, riscă să creeze noi inechități pentru salariații din România. Bătaia de joc la adresa oamenilor care muncesc și trag după ei România zi de zi trebuie să înceteze. Nu vom permite continuarea minciunii, a lipsei de transparență și a lipsei de respect față de români. O lege care stabilește veniturile a peste un milion de oameni nu poate fi negociată pe ascuns și prezentată apoi Parlamentului ca un fapt împlinit. România nu este proprietatea unui guvern interimar, iar românii nu sunt o cifră într-un tabel trimis la Bruxelles.

Așadar, cine vă credeți? Pentru că nu sunteți stăpânii României”, a declarat deputatul AUR, Ramona Ioana Bruynseels.

The post Ramona Ioana Bruynseels (deputat AUR): „Nu vom vota o lege a salarizării pe care Parlamentul nu a avut voie nici măcar să o citească” appeared first on AUR.

„Dacă este adevărat că președinta CCR, Elena-Simina Tănăsescu, s-a întâlnit cu Ilie Bolojan în biroul președintelui Senatului, atunci există o problemă care nu poate fi ascunsă sub tăcere: problema aparenței de imparțialitate.

Nu vorbim despre orice instituție. Vorbim despre Curtea Constituțională care a anulat alegerile prezidențiale din 2024 o decizie cu consecințe uriașe asupra democrației și încrederii publice.
În acest context, întrebările sunt absolut legitime:
Cine a cerut întâlnirea? De ce în acel birou? Cine a participat? Ce s-a discutat? Au fost abordate cauze aflate pe rolul CCR?
Cu atât mai mult cu cât, în 2018, aceeași Elena-Simina Tănăsescu și-a dat demisia după controversa unei întâlniri cu un judecător CCR, tocmai pentru că exista suspiciunea unei posibile imixtiuni în activitatea Curții.

Atunci era inadmisibil ca asupra unei asemenea întâlniri să planeze suspiciunea.
Astăzi de ce ar fi altfel?
Nu spun că o întâlnire înseamnă presiune. Spun că, pentru o Curte care a decis anularea alegerilor prezidențiale, transparența nu este opțională. Este obligatorie.
O instituție care are puterea de a anula votul românilor trebuie să fie mai presus de orice suspiciune rezonabilă.
Nu este suficient să fii imparțial. Trebuie să și arăți că ești imparțial.
Dacă nu este nimic de ascuns, atunci să ni se spună clar: cine, de ce, unde și despre ce a discutat. Pentru că după 2024, încrederea în CCR nu mai este o chestiune de imagine.
Este o chestiune de democrație”, a declarat senatorul AUR, Paul Gheorghe.

The post Paul Gheorghe (senator AUR): „CCR trebuie să fie mai presus de orice suspiciune. Transparența nu este opțională” appeared first on AUR.

„Românilor li s-a spus ani de zile că PNRR este marea „reformă” a USR și că Cristian Ghinea este unul dintre principalii săi arhitecți. Astăzi aflăm însă ce NU a fost pus în PNRR.

PNRR trebuia să prevadă și să finanțeze o platformă informatică integrată a ANRE, prin care investițiile și costurile declarate de operatorii energetici să poată fi urmărite și verificate eficient.

Întrebarea pentru Cristian Ghinea este simplă:

DE CE A LIPSIT ACEASTĂ PREVEDERE DIN PNRR?

Vorbim despre o piață de miliarde și despre costuri care pot ajunge, prin tarife, în facturile românilor. În același timp, USR ne-a ținut ani întregi lecții despre sinecuri, privilegii și bani publici. Dar Cristian Ghinea însuși declara că primea de la USR 5.250 de euro brut pe lună, iar societatea sa, Thinking Ahead Research and Consultancy SRL, a beneficiat de plăți pentru consultanță politică.

Pentru aparatul politic și consultanță s-au găsit bani. Dar pentru un mecanism despre care specialiștii spun că putea întări capacitatea ANRE de a controla piața energiei, de ce nu s-a găsit loc în PNRR?

Iar situația ANRE ridică alte întrebări. Bugetul instituției pentru 2026 prevede aproximativ 95,5 milioane lei pentru cheltuieli de personal, iar anumite salarii de bază din grilă pot ajunge la 22.333 lei lunar, înaintea mecanismelor distincte aplicabile conducerii.

Nu spun că specialiștii ANRE trebuie plătiți prost. Dimpotrivă! România are nevoie de profesioniști foarte bine pregătiți. Dar avem nevoie și de instrumente reale de control! Iulian Iancu afirmă inclusiv că ar exista un singur om care se ocupă de ENGIE.

Cum poate un singur om să verifice un volum uriaș de investiții, branșamente, documente și costuri? Cristian Ghinea și USR trebuie să răspundă public! De ce nu a fost inclusă și finanțată această platformă integrată prin PNRR? A fost o eroare? Incompetență? O alegere greșită de priorități? Românii merită explicații. Când scrii PNRR-ul, răspunzi și pentru ceea ce ai pus în el, și pentru ceea ce ai lăsat pe dinafară. În energie vorbim despre securitatea României și despre banii fiecărei familii. Iar când statul este slab, factura ajunge, de prea multe ori, în același loc: ÎN BUZUNARUL ROMÂNULUI!”, a declarat deputatul AUR, Sorin Muncaciu.

The post Sorin Muncaciu (deputat AUR): „ Ghinea și USR au scris PNRR-UL, românii plătesc factura! Reforma lor: stat slab, privilegii puternice!” appeared first on AUR.

„Conform ultimelor date oficiale publicate de Institutul Național de Statistică (INS), economia României a scăzut cu 0,8% în primul semestru din 2026 față de aceeași perioadă din 2025.

Produsul Intern Brut s-a contractat cu 1,2% în T1 și cu 0,4% în T2, marcând trimestre consecutive de declin.

Scăderea economică de 0,8% din prima jumătate a anului 2026 este puternic influențată de pachetele de măsuri fiscale adoptate de guvernul Bolojan pentru reducerea deficitului bugetar. Conform analizelor OCDE și specialiștilor financiari, aceste reglementări au acționat însă ca o frână asupra consumului privat și business-urilor. De fapt, au avut exact efectul opus celui clamat public de guvernanți.

Principalele măsuri fiscale cu impact negativ asupra creșterii economice sunt următoarele:

1.Majorarea TVA standard la 21%. Creșterea cotei standard de TVA de la 19% la 21% (intrată în vigoare anul trecut) a scumpit direct bunurile și serviciile, descurajând consumul gospodăriilor
2.Creșterea impozitului pe dividende la 16%. Majorarea masivă de la 10% la 16%, aplicată de la 1 ianuarie 2026, a determinat firmele să își decapitalizeze parțial rezervele la sfârșitul anului trecut, reducând investițiile private din acest an
3.Impredictibilitatea regimului microîntreprinderilor. Restricțiile dure introduse succesiv au forțat mii de mici afaceri să treacă la impozit pe profit sau să se închidă, afectând dinamica sectorului IMM
4.Scăderea facilităților salariale. Reducerea sumei neimpozitabile din salariul minim (de la 300 lei la 200 lei) a crescut costurile cu forța de muncă pentru angajatori.

Efectele concrete negative ale măsurilor luate de guvernul Bolojan au fost:

Ajustările fiscale au temperat creșterea produsului intern brut, afectând dinamica economică generală.
Taxarea mai dură a capitalului și a consumului a extras lichiditate din piață
În timp ce investițiile publice (fonduri europene/PNRR) susțin doar parțial economia (fiind întârzieri masive la toate programele de finanțare), consumul privat, istoric cel mai mare motor al PIB-ului României, a rămas complet blocat
Majorarea taxelor, a TVA-ului și a accizelor (inclusiv pentru carburanți, tutun și alcool) a alimentat inflația, scumpind coșul zilnic și utilitățile.
Pachetul de măsuri prociclice (creșteri de taxe pe fondul unei economii fragile) a pus o presiune suplimentară pe mediul de afaceri privat, limitând investițiile și generând riscuri de insolvență pentru IMM-uri (de altfel, prin comparație cu luna iulie 2025, numărul dosarelor de insolvență a înregistrat o creștere masivă în iulie 2026, fiind mai mare cu aproximativ 26%).

În acest context, pentru a combate declinul economic accentuat în care a fost adusă România prin măsurile haotice ale guvernului Bolojan, Alianța pentru Unirea Românilor propune o serie de măsuri concrete, respectiv:

1.Majorarea pragului de impozitare pentru microîntreprinderi, întreprinderi mici și mijlocii (IMM) la 250.000 de euro și corectarea modului de taxare pentru contractele de muncă part-time
2.Implementarea taxării inverse pentru sectoare vulnerabile la fraudă fiscală, în scopul recuperării veniturilor la bugetul de stat
3.Susținerea companiilor românești și oprirea înstrăinării sau privatizării activelor strategice și a resurselor naturale ale României
4.Adoptarea unui nou Cod fiscal predictibil, menținut nemodificat pe o perioadă de cel puțin 5 ani
5.Reechilibrare structurală între tăierea cheltuielilor statului și atragerea de noi venituri prin combaterea fraudelor
6.Limitarea numărului de ministere, agenții și autorități de stat, precum și reducerea numărului de parlamentari
7.Creșterea rapidă a procentului de absorbție a fondurilor europene, prin simplificarea birocrației pentru accesarea banilor, prin deschiderea cât mai urgentă a sesiunilor de apeluri de proiecte (fiind sesiuni de apeluri de proiecte amânate și de peste doi ani), prin digitalizarea completă a procedurilor de evaluare pentru a elimina factorul uman și suspiciunile de corupție”, a declarat Victor Cațavei.

The post Victor Cațavei (AUR): „Economia României a scăzut cu 0,8% în primul semestru din 2026 față de aceeași perioadă a anului trecut. Un imens semnal de alarmă” appeared first on AUR.

„Săptămâna aceasta, ar trebui să existe un vot pe proiectul Legii salarizării unitare elaborat de Guvernul Bolojan și promovat de ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru.

Toată lumea, cu excepția PNL, susține că legea e proastă: sindicate, ONG-uri, PSD, mai nou și UDMR, ba chiar și USR. Ilie Bolojan și Dragoș Pîslaru îi dau înainte că e bună și ne amenință că pierdem altfel 770 de milioane de euro. Până de curând, ne spuneau că sunt 1,6 miliarde de euro (cine să mai înțeleagă?!)

Este clar că miza reală nu mai ține de PNRR, ci de dorința partidelor din fosta coaliție de a arunca răspunderea de la unii la alții. Bolojan&Co ar vrea să dea vina pe Grindeanu și PSD. De partea cealaltă, pseudo-socialiștii vor să îi pună eșecul PNRR în spate Premierului demis al României.

Consecvenți cu pozițiile noastre, AUR NU va vota acest proiect de lege în varianta actuală, care este în mod veritabil prost construit, DAR:

1. Noi credem că este nevoie de o nouă Lege pentru demantelarea sistemului de „speciali” construit de vechile partide. Fără excepții, fără derogări, fără cazuri speciale.
2. Această lege nu trebuie grăbită, ci serios discutată și cântărită. Trebuie să existe un consens la nivelul societății pentru această Lege a salarizării unitare. Ce nu a înțeles Bolojan este că dezastrul din România de azi este rezultatul tuturor deciziilor luate împotriva propriului popor. Nu merge să guvernezi împotriva cetățenilor și să te aștepți la lucruri bune.
3. Legea salarizării unitare trebuie cuplată cu un alt pachet legislativ care să reducă numărul de instituții în care se taie frunze la câini. AUR a propus comasarea sau desființarea unor structuri cu atribuții similare. Eu am dat câteva exemple: BNR cu ASF, ANRE cu ANRSC, Consiliul Concurenței cu Protecția Consumatorului etc.
4. Noua legislație privind salarizarea unitară trebuie să își reconfigureze axa de priorități: centralitatea sistemului nu mai poate fi confiscată de decidenții politici sau de aparatul birocratic (o paradigmă asumată de binomul Bolojan-Pîslaru), ci trebuie dedicată pilonilor fundamentali care garantează funcționalitatea statului: corpul profesoral, personalul medical, structurile de ordine publică și specialiștii care gestionează infrastructurile critice ale țării.

Mă aștept, deci, la un circ toată săptămâna pe aceeași falie guvernamentală și la pierderea banilor promiși din PNRR.

Asta sub tăcerea înțeleaptă a unui Președinte decorativ care nu reacționează la nimic din ceea ce se întâmplă în societatea românească”, a declarat senatorul AUR, Niculina Stelea.

The post Niculina Stelea (senator AUR): „Legea salarizării unitare s-a transformat într-un joc de tenis cu o pisică moartă” appeared first on AUR.

„Contextul energetic actual este marcat de o stare de alertă pe piața de energie din România, generată de un deficit major de electricitate estimat între 2.500 MW și peste 3.000 MW în intervalul serii.

Investițiile insuficiente joacă rolul de „cauză rădăcină” a vulnerabilității actuale transformând fenomenele meteo extreme în crize severe de aprovizionare. Specialiștii din domeniu fac referire la un „deceniu lipsă” al investițiilor strategice în infrastructura energetică românească.

Efectele directe și majore ale acestui deficit de finanțare se manifestă pe patru paliere critice:

1. Întârzierea capacităților de producție „ferme”
Proiecte majore blocate: Investiții cheie în centrale moderne pe gaze (cum este cea de la Iernut) au acumulat amânări de ordinul anilor.
Lipsa alternativelor la cărbune: S-au închis capacități fără a pune la timp altceva în loc, lăsând un gol masiv în producția de bază.

2. Absența infrastructurii de stocare (Baterii)
Paradoxul energiei verzi: România produce multă energie solară la prânz, însă lipsa capacităților de stocare face ca această energie să fie irosită.
Deficitul de seară: Fără baterii mari care să descarce energia acumulată ziua, rețeaua intră în colaps parțial în momentul în care soarele apune.

3. Degradarea rețelelor de transport și distribuție
Linii învechite: Rețeaua administrată de Transelectrica și distribuitorii regionali nu a fost modernizată în ritmul creșterii numărului de prosumatori.
Blocaje tehnice: Rețeaua nu poate prelua eficient energia acolo unde este produsă și nici nu o poate transporta optim în zonele cu consum mare.

4. Impactul economic direct (Stagflație)
Facturi uriașe: Pentru că nu s-a investit în producție proprie, se achizitionează energie de avarie extrem de scumpă din import.
Frânarea industriei: Prețurile mari forțează marii consumatori industriali (fabrici, combinate) să își reducă activitatea, generând un impact negativ direct asupra creșterii economice

In teorie, fondurile europene sunt principalul colac de salvare pentru rețeaua națională, putând rezolva direct cele două mari vulnerabilități: absența stocării și rețelele învechite.

PNRR și Fondul de Modernizare ar trebui să asigure miliarde de euro în sistem pentru a transforma o infrastructură fragilă într-una stabilă și digitalizată.

In realitate, situatia este exact opusă.

Întârzierile și blocajele parțiale în deschiderea sau derularea Fondului pentru Modernizare sunt cauzate direct de ritmul lent de lucru al aparatului guvernamental, de birocrația excesivă și de lipsa de personal tehnic din ministere.

Principalele eșecuri administrative concrete sunt următoarele:

1. Lansarea unor ghiduri imature și modificări repetate:
Guvernul lansează frecvent ghiduri ale solicitantului prost redactate, pline de erori juridice sau tehnice, care sunt apoi retrase sau modificate de mai multe ori. Aceste amânări succesive (cum sunt cele de la stocarea în baterii sau proiectele fotovoltaice pentru autoconsum) decalează calendarele cu jumătăți de an, lăsând investitorii în așteptare.
2. Evaluarea proiectelor durează excesiv:
Ministerul Energiei nu are capacitatea administrativă de a evalua rapid miile de proiecte depuse de firme, primării și companii de stat. Dosarele depuse în cadrul apelurilor anterioare rămân „în analiză” luni sau chiar ani de zile. Din cauza blocajului, ministerul a fost forțat să apeleze la proceduri de audit extern și consultanță privată pentru a putea debloca evaluarea proiectelor, o recunoaștere directă a neputinței instituționale.

3. Management defectuos la marile companii de stat
Fondul pentru Modernizare este destinat și marilor proiecte energetice de stat (centrale noi pe gaz, modernizări de rețele). Guvernul eșuează în a asigura un management performant: de exemplu, licitațiile pentru marile proiecte strategice sunt lansate cu ani de întârziere și sunt adesea anulate din lipsă de oferte conforme sau documentații neconforme. Un caz recent arată cum România a pierdut oportunitatea de a accesa un grant de 600 de milioane de euro din acest fond pentru retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă din cauza neîndeplinirii unor criterii tehnice.

4. Birocrația severă impusă beneficiarilor
Chiar și după ce un proiect este aprobat, Guvernul blochează fluxul banilor prin regulamente de decontare extrem de rigide și stufoase. Ghidurile metodologice pentru achiziții și monitorizare sunt modificate din mers, blocând efectiv firmele private sau primăriile în hățișuri birocratice, de teamă de a nu pierde finanțarea ulterior.

În acest context, Alianța pentru Unirea Românilor consideră ca fiind total deficitar modul actual de gestionare a Fondului pentru Modernizare și propune o redirecționare radicală a acestor fonduri către proiecte semnificative, capacități tradiționale de producție și, prioritar, propune o debirocratizare agresivă.

Alianța pentru Unirea Românilor consideră faptul că finanțările din Fondul pentru Modernizare nu ar trebui fragmentate doar în mici proiecte fotovoltaice, ci ar trebui concentrați pe infrastructură critică de stat. Poziția oficială a partidului cere finanțarea prioritară a hidrocentralei cu pompaj invers Tarnița-Lăpuștești și finalizarea tuturor hidrocentralelor de pe râurile interioare (cum sunt cele de pe Jiu sau Siret), blocate în prezent de avize de mediu.

În plus, Alianța pentru Unirea Românilor se opune calendarului de decarbonizare impus de Comisia Europeană și propune ca Fondul pentru Modernizare să fie utilizat pentru retehnologizarea și ecologizarea instalațiilor de ardere a cărbunelui la standarde europene (BAT – Best Available Techniques), deoarece România nu poate renunța la energia în bandă fără a risca un colaps al rețelei.

De asemenea, Alianța pentru Unirea Românilor solicită măsuri urgente pentru creșterea absorbției prin Fondul pentru Modernizare prin:

Deschiderea cât mai urgentă a sesiunilor de apeluri de proiecte (sunt sesiuni de apeluri de proiecte amânate de peste doi ani);
Limitarea avizelor redundante din Ghidurile Solicitantului;
Digitalizarea completă a procedurilor de evaluare pentru a elimina factorul uman și suspiciunile de corupție.
Simplificarea deconturilor pentru ca primăriile și IMM-urile să poată accesa banii fără a intra în blocaj financiar”, a declarat Victor Cațavei.

The post Victor Cațavei (AUR): „Operaționalizarea finanțărilor pentru energie prin Fondul pentru Modernizare, o obligativitate în contextul energetic actual” appeared first on AUR.

”Sub presiunea unui termen din PNRR și pe procedură de urgență, coaliția a transformat astăzi în lege un document care pică la trei capitole diferite: cum se adoptă, cine l-a scris și cât costă economia românească. Miza este un jalon de aproape un miliard de euro, care trebuie publicat în Monitorul Oficial până la 31 august. Un miliard de euro este un argument serios. Din păcate, nu este și un argument juridic, științific sau economic.

Să începem cu procedura, fiindcă aici povestea devine aproape comică. Strategiile de ramură se aprobă prin hotărâre de Guvern, nu prin lege. Consiliul Legislativ a avertizat că Parlamentul nu se poate substitui Executivului și că riscă să încalce separația puterilor, scoțând strategia de sub controlul contenciosului administrativ. Traseul documentului spune tot: a fost adoptat mai întâi prin hotărâre de Guvern, pe 23 iulie, de un Executiv aflat în mandat restrâns după demiterea prin moțiune de cenzură, apoi și-a blocat singur publicarea, iar acum este „salvat” în Parlament tocmai ca să scape de propria ilegalitate. O strategie care trebuie salvată de la proprii autori nu inspiră, prin definiție, foarte multă încredere.

Urmează autorii. Partea tehnică a acestei strategii naționale nu a fost redactată de comunitatea academică, ci contractată în afara ei: două firme private și o asociație ornitologică (PRO BIODIVERSITAS SRL, M&S ECOPROJECT SRL și Societatea Ornitologică Română). Ca ordin de mărime, PRO BIODIVERSITAS SRL avea în 2025 șase angajați. Șase. Pentru o strategie care reglementează folosirea a peste douăzeci de milioane de hectare, adică aproximativ un angajat la fiecare patru milioane de hectare. În alte state, un asemenea document trece obligatoriu prin avizul comunității științifice: în Franța, prin Consiliul Național pentru Protecția Naturii, instanță de expertiză științifică prevăzută prin lege; în Germania, prin consilii științifice permanente formate din profesori și cercetători. La noi, universitățile de profil, de la ingineria mediului și îmbunătățiri funciare la hidrotehnică, agronomie și silvicultură, tocmai cele care formează specialiștii și produc datele, au fost ocolite. Astăzi, Parlamentul a făcut exact acest lucru: a votat drept lege un studiu de consultanță. O premieră pe care nu aveam niciun motiv să o sărbătorim.

Ajungem și la factură. Strategia prevede o extindere semnificativă a ariilor protejate, cu ținte reduse în Parlament de la 30% și 10% la 25% și 5% pentru ariile strict protejate. Chiar și reduse, aceste ținte ating direct utilizarea terenurilor, lucrările hidrotehnice și de îmbunătățiri funciare, agricultura, energia și infrastructura, fără ca proiectul să fie însoțit de o evaluare de impact economic pe măsură. Cel mai bun indiciu că riscul era real vine chiar din text: a fost nevoie de un amendament prin care aplicarea strategiei să nu poată bloca proiecte strategice în energie, transporturi, agricultură și infrastructură. Când trebuie să scrii negru pe alb că propria lege nu are voie să oprească dezvoltarea țării, ai recunoscut deja că, fără acea frază, exact asta ar fi făcut.

Există și un revers al acestei povești, care ține direct de siguranța oamenilor. În loc să îngreuneze intervențiile din teren, statul ar trebui să investească urgent în lucrări de îmbunătățiri funciare: regularizarea cursurilor de apă, corectarea torenților, decolmatarea albiilor și bazine de retenție. Sunt exact lucrările care ar fi putut preveni sau limita dezastre precum cele de la Pechea, lovită de viituri în 2013, 2016 și din nou catastrofal în 2024, de la Broșteni, unde în 2025 viitura a ucis trei oameni și a inundat peste două sute de gospodării, sau de la Bușteni, unde în iulie 2026 o rupere de nori a transformat străzile în râuri în câteva minute. La Pechea, banii publici au mers în drumuri și în asfalt, dar nu și în proiectele de prevenție care ar fi ținut apa departe de case. România nu are nevoie de mai puține lucrări în albii și pe versanți, ci de mai multe, făcute la timp.

Din fericire, nu toate veștile acestei sesiuni sunt proaste. Într-o lege separată privind decarbonizarea sectorului energetic, adoptată ieri, 5 august 2026, am susținut amendamentul care leagă calendarul închiderii capacităților de realitatea din rețea: nicio capacitate de producție a energiei electrice pe bază de cărbune nu poate fi închisă înainte ca noi capacități, inclusiv pe gaz, să fie puse în funcțiune. Fără această condiție elementară, am fi riscat să oprim centrale pe cărbune fără să avem cu ce le înlocui, adică, pe scurt, să ajungem să trăim la lumina lumânării. Securitatea energetică nu este un moft, ci condiția ca școlile, spitalele și fabricile să funcționeze iarna.

Legea biodiversității ajunge acum pe masa Președintelui României. Îi solicităm să o trimită înapoi în Parlament pentru reexaminare sau să sesizeze Curtea Constituțională, ținând cont de observațiile Consiliului Legislativ privind adoptarea unei strategii prin lege. Cerem, în egală măsură, consultarea formală a universităților și institutelor de cercetare de profil, o evaluare reală de impact economic și teritorial, făcută împreună cu sectoarele care îi vor suporta costurile, și garanții ferme că protejarea naturii nu se traduce în blocarea investițiilor, în scumpirea energiei sau în abandonarea lucrărilor de îmbunătățiri funciare de care depinde siguranța comunităților.

Susținem conservarea biodiversității. Nu susținem strecurarea unui studiu de firmă în Monitorul Oficial, sub acoperirea unei urgențe pe care tot inițiatorii au fabricat-o”, a declarat senatorul AUR, Mircea Ionuț Sandu.

The post Mircea Ionuț Sandu (senator AUR): „Strategia biodiversității 2026–2030 sau cum ajunge lege un studiu de firmă cu șase angajați” appeared first on AUR.