Propunerea a fost transmisă Senatului cu solicitarea de a fi dezbătută în procedură de urgență, iar Guvernului i-a fost cerut punctul de vedere, alături de avizele Consiliului Legislativ și ale Consiliului Economic și Social. România are nevoie de reguli clare, simple și aplicabile, nu de norme depășite care îngreunează activitatea celor care muncesc și produc.

„Prezenta propunere legislativă are ca obiect modificarea Legii nr. 70/2015 privind disciplina financiară în operațiunile de încasări și plăți în numerar, prin instituirea unui plafon unic zilnic de 50.000 lei pentru operațiunile de încasări și plăți efectuate în numerar între persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1), precum și în relațiile acestora cu persoanele fizice. Scopul este actualizarea cadrului intern la realitățile economice actuale și armonizarea cu standardele europene privind limitele numerarului. În forma în vigoare, actul prevede plafoane diferențiate de 5.000 lei și 10.000 lei, precum și reguli specifice pentru magazinele cash and carry, reguli care generează practici neunitare și costuri administrative suplimentare pentru contribuabili”, apare în proiectul de lege depus.

Proiectul aliniază legislația românească la normele europene privind limitele plăților în numerar, oferind stabilitate și coerență mediului de afaceri. „Regulamentul (UE) 2024/1624 instituie o limită maximă la nivelul Uniunii pentru plățile în numerar în cuantum de 10.000 euro, aplicabilă operațiunilor unice și operațiunilor legate, cu aplicare de la data de 10 iulie 2027, statele membre având posibilitatea de a stabili praguri mai mici”, mai apare scris în conținutul propunerii legislative.

Schimbarea este esențială mai ales pentru IMM-uri și pentru comercianții din mediul rural, care se confruntă zilnic cu rigidități legislative ce nu mai reflectă realitatea economică actuală.

Sancțiunile rămân ferme: amenda de 25% din suma care depășește plafonul, dar nu mai puțin de 5.000 lei, pentru a menține disciplina financiară și pentru a evita abuzurile.

„Legislația trebuie să lucreze pentru oameni, nu împotriva lor. Plafoanele stabilite acum zece ani sunt depășite și nu mai corespund economiei actuale. Prin această propunere legislativă simplificăm regulile, reducem birocrația și aducem disciplina financiară la nivelul realităților din România”, a declarat deputatul AUR Gabriel Florea.

Proiectul de lege depus poate fi consultat AICI.

The post Gabriel Florea (deputat AUR): „Am depus un proiect de lege pentru instituirea unui plafon unic zilnic de 50.000 lei pentru încasări și plăți în numerar” appeared first on AUR.

Concluziile sunt clare: peste jumătate dintre cetățenii europeni se tem că numerarul va dispărea, odată cu introducerea euro digital. Această teamă este constantă în toate grupele de vârstă și în toate țările analizate, ceea ce arată o îngrijorare reală, nu una izolată.

În același timp, 85% dintre respondenți cer explicit ca banii cash să rămână acceptați peste tot, fără excepții. Pentru milioane de europeni, mai ales vârstnici, persoane vulnerabile, familii cu venituri mici sau cetățeni fără acces constant la internet, numerarul rămâne cea mai sigură, cea mai simplă și cea mai accesibilă formă de plată.

Participanții și-au exprimat temeri clare privind confidențialitatea, urmărirea tranzacțiilor, reducerea acceptării numerarului și riscul ca plățile digitale să devină, în practică, singura opțiune reală, chiar dacă numerarul rămâne legal. În unele state deja apar dificultăți în găsirea bancomatelor sau a comercianților care acceptă cash, semn al presiunilor indirecte asupra numerarului.

În acest context, practicile prin care Comisia Europeană impune politici peste capul cetățenilor și al statelor membre trebuie să înceteze.

Trebuie să se țină cont de opinia cetățenilor, nu de ambițiile birocratice ale Comisiei Europene și ale conducerii acesteia. Europa nu poate fi condusă ca o structură centralizată în care totul depinde de voința Ursulei von der Leyen și a camarilei ei. Această atitudine autoritară, care seamănă mai mult cu o dictatură birocratică decât cu o democrație reală, nu mai poate continua.

Statele membre nu sunt colonii, iar popoarele Europei nu sunt obligate să accepte politici care le afectează direct libertatea, intimitatea financiară și modul de viață. Numerarul este un drept fundamental și nu poate fi înlocuit prin proiecte tehnocrate decise în spatele ușilor închise.

Susțin păstrarea numerarului ca opțiune esențială pentru toți cetățenii. Tehnologia poate aduce beneficii, dar nu trebuie să devină un instrument de control. Libertatea, intimitatea și demnitatea financiară nu sunt negociabile”, a declarat Ramona Lovin, deputat AUR.

The post Ramona Lovin (deputat AUR): „Practicile prin care Comisia Europeană impune politici peste capul cetățenilor și al statelor membre trebuie să înceteze” appeared first on AUR.

Domnului Tánczos BARNA, Ministerul Finanţelor

De către: Deputat Laura GHERASIM

Circumscripția electorală: nr. 39 Vaslui

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 11.03.2025

Obiectul întrebării: Problema limitării plăţilor ȋn numerar

Stimate domnule Ministru,

Începând cu 1 noiembrie 2023, au intrat în vigoare prevederile Legii nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung. Această lege a introdus schimbări majore în privința modalităților de plată, accentuând nevoia de digitalizare și reducere a utilizării numerarului în economie.

În contextul în care aproximativ 40% din populația României nu deține carduri bancare, iar în multe zone rurale accesul la infrastructura bancară este limitat sau inexistent, măsurile care forțează digitalizarea plăților ridică multiple probleme:

• Lipsa accesului la infrastructura bancară: În mediul rural, multe localități nu au sucursale bancare sau ATM-uri funcționale în proximitate, ceea ce face dificilă retragerea numerarului.

• Preferința pentru tranzacțiile în numerar: O mare parte a populației, în special persoanele în vârstă și cei care lucrează în agricultură, primesc veniturile în numerar și sunt obișnuiți cu plățile directe.

• Creșterea dependenței față de sistemul bancar: Pe fondul digitalizării accelerate și a noilor reglementări, populația este obligată să deschidă conturi bancare și să utilizeze carduri, ceea ce implică costuri suplimentare sub formă de comisioane bancare (administrare cont, retrageri de numerar, tranzacții online).

Se observă, tot mai frecvent, o politică a băncilor de a reduce numărul de ATM-uri și ghișee bancare disponibile pentru retrageri de numerar, ceea ce face și mai dificilă accesarea fondurilor pentru cei care nu folosesc metode digitale de plată.

Această strategie este parte a unui mişcări la nivel internațional de limitare a circulației numerarului și impunere a metodelor digitale, cu beneficii exclusive pentru sistemul bancar, respectiv:

• Creșterea numărului de conturi bancare deschise și a utilizării cardurilor, fără a exista însă o infrastructură echitabilă la nivel național.

• Perceperea de comisioane pentru administrarea conturilor și tranzacțiile efectuate, costuri suportate exclusiv de cetățeni și de întreprinderile mici și mijlocii.

• Costuri suplimentare pentru comercianți, care trebuie să implementeze POS-uri și să suporte taxe pentru plățile prin card.

În acest context, vă rog să ȋmi răspundeţi la urmatoarele ȋntrebari:

1. A purtat Ministerul Finanțelor negocieri cu sistemul bancar din România (BNR și băncile comerciale) pentru a elimina sau reduce comisioanele bancare asociate măsurilor impuse de noua legislație?

2. S-a discutat despre impunerea unui comision 0% pentru retragerile de numerar de la ATM-uri și pentru tranzacțiile online, până la un anumit plafon, astfel încât cetățenii să nu fie împovărați financiar de aceste modificări legislative?

3. Există intenția Ministerului Finanțelor de a reglementa prin lege eliminarea unor comisioane bancare abuzive pentru persoanele care sunt obligate să își încaseze veniturile prin conturi bancare?

4. Ce măsuri concrete va lua Ministerul Finanțelor pentru a sprijini populația din mediul rural, care nu dispune de acces la servicii bancare și riscă excluderea financiară?

5. Va impune statul băncilor comerciale obligația de a menține un anumit număr de ATM-uri și ghișee bancare în zonele rurale și defavorizate?

6. Există un plan pentru implementarea unor stimulente pentru utilizarea plăților digitale, astfel încât costurile să fie suportate de stat sau de bănci, nu de cetățeni?

7. Ce măsuri sunt prevăzute pentru protejarea comercianților mici și mijlocii de taxele bancare excesive asociate tranzacțiilor cu cardul?

8. Va propune Ministerul Finanțelor o reglementare care să stabilească un plafon maxim pentru comisioanele bancare aferente plăților electronice?

9. Ce măsuri sunt analizate pentru reducerea decalajului digital dintre mediul urban și mediul rural, astfel încât trecerea la plăți electronice să fie echitabilă și sustenabilă?

10.În cazul în care băncile refuză să elimine sau să reducă aceste comisioane, ce acțiuni poate întreprinde Guvernul pentru a interveni în favoarea consumatorilor?

11.Ce măsuri de educație financiară sunt luate în considerare pentru a sprijini persoanele care nu au folosit până acum servicii bancare?

12.A analizat Ministerul Finanțelor impactul acestor modificări legislative asupra seniorilor, care sunt printre cei mai afectați de tranziția forțată către plățile digitale?

Aștept un răspuns detaliat care să ofere garanții clare privind protecția consumatorilor și eliminarea comisioanelor nejustificate.

Solicit răspuns scris.

The post Laura Gherasim – Întrebare parlamentară – Problema limitării plăţilor ȋn numerar appeared first on AUR.