„În conformitate cu datele publicate de către Eurostat, datoria publică a României a ajuns la o pondere de 60,1% din PIB la finalul primului trimestru din 2026, în creștere de la 59,3% din PIB la sfârșitul anului trecut și de la 55,8% din PIB în primul trimestru din anul 2025. Ca sumă efectivă, datoria României a ajuns la 1.169,9 miliarde de lei, față de 1.137,3 miliarde de lei la finalul trimestrului IV 2025 și față de 998,2 miliarde de lei în urmă cu un an”, a explicat Victor Cațavei.

În ultimii ani, datoria publică s-a dublat comparativ cu anul 2019, iar menținerea acestui ritm riscă să împingă datoria României la 90% din PIB. Toate aceste costuri vor fi suportate de cetățeni, iar numai în anul 2026 costul noilor împrumuturi echivalează cu aproximativ 2.126 de euro pentru fiecare român.

„Doar în primele trei luni din anul 2026, datoria României a crescut cu 3,06 miliarde de euro. Această creștere a datoriei României este extrem de rapidă. Astfel, comparativ cu anul 2019, nivelul datoriei s-a dublat, iar dacă tendința continuă, datoria va depăși 90% din PIB până în anul 2036. Fiecare cetățean român – indiferent de vârsta sa – va plăti 2.126 de euro, doar anul acesta, în contul datoriei făcute de statul român”, a declarat reprezentantul AUR.

În opinia lui Victor Cațavei, această situație este rezultatul lipsei unor strategii economice coerente. Pentru a corecta aceste greșeli, Alianța pentru Unirea Românilor propune un program bazat pe optimizarea aparatului de stat, protecționism economic și relaxare fiscală pentru companii și muncă.

„Pentru stimularea economică și reducerea datoriei publice (și a deficitului bugetar), Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a propus un program bazat pe optimizarea aparatului de stat, protecționism economic și relaxare fiscală pentru companii și muncă.

Măsurile concrete propuse vizează următoarele acțiuni principale:

• Reducerea cheltuielilor statului cu 1% din PIB anual în următorii patru ani;
• Limitarea executivului la maximum 10 ministere și 50 de secretari de stat (față de structurile extinse din prezent);
• Desființarea și fuzionarea instituțiilor redundante pentru a rămâne cel mult 20 de agenții naționale;
• Eliminarea finanțărilor pentru anumite ajutoare externe și redirecționarea acestor fonduri către economia internă;
• Trecerea la un Parlament bicameral cu maximum 300 de aleși, reducerea numărului de secretari de stat și a instituțiilor deconcentrate inutile;
• Combaterea evaziunii și a optimizării fiscale prin introducerea taxării inverse pentru TVA și prin limitarea optimizărilor fiscale practicate de companiile multinaționale;
• Accelerarea procesului de atragere a fondurilor europene, punând accent pe utilizarea integrală a sumelor nerambursabile și pe modificarea abordării actuale a negocierilor cu Comisia Europeană”, a declarat Victor Cațavei, președintele Comisiei AUR pentru Investiții și Programe de Finanțare.

The post Victor Cațavei (AUR): „Statul român folosește banii împrumutați în special pentru a acoperi cheltuieli curente (salarii, pensii și refinanțări), ceea ce generează dezechilibre majore în economie” appeared first on AUR.

Începând cu luna martie a acestui an, datoria guvernamentală a depășit pragul de 60% din PIB, ajungând la aproximativ 1.170 de miliarde de lei, iar acest nivel s-a menținut și în luna aprilie, atunci când pragul datoriei a fost de 60,2% din PIB. Doar în ultimul an, statul român s-a împrumutat cu peste 158 de miliarde de lei, ceea ce înseamnă aproape 5.000 de lei în fiecare secundă.

Această „performanță” nu a fost deloc greu de obținut. Coaliția PSD–PNL–USR–UDMR a ales cea mai comodă soluție: să împrumute România la cele mai mari dobânzi din Uniunea Europeană. În timp ce alte state se finanțează la costuri mult mai reduse, România continuă să plătească aproximativ 7% pentru obligațiunile pe termen lung, ceea ce înseamnă miliarde de lei risipiți anual doar pentru plata dobânzilor.

Dar cea mai mare vulnerabilitate este alta și aproape nimeni din actuala putere nu vorbește despre ea.

O mare parte a datoriei publice este în monedă străină, în principal în euro și dolari. Acest lucru înseamnă că România este mult mai expusă șocurilor externe. O depreciere a leului sau o nouă criză financiară internațională ar majora instantaneu costul datoriei publice și ar pune o presiune suplimentară asupra bugetului de stat și asupra contribuabililor români.

În loc să reducă risipa, să elimine privilegiile și să reformeze aparatul bugetar, Guvernul a ales să împovăreze românii cu taxe mai mari și să împrumute țara la costuri record. Astăzi, nu doar că datoria publică a depășit pragul de 60% din PIB, dar fiecare nou împrumut înseamnă dobânzi mai mari, mai puțini bani pentru investiții și o povară tot mai grea pentru generațiile viitoare.

România nu poate continua pe această traiectorie. Avem nevoie de o schimbare radicală de politică economică prin care să fie reduse cheltuielile inutile ale statului, eliminarea sinecurilor, prioritizarea investițiilor productive și oprirea împrumuturilor făcute doar pentru a acoperi găurile provocate de o guvernare incompetentă.

Guvernul Bolojan susținut de PSD–PNL–USR–UDMR nu lasă în urmă doar o datorie uriașă, ci o Românie mai vulnerabilă economic, mai dependentă de creditori și cu un viitor financiar tot mai nesigur”, a declarat Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR.

The post Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): „Guvernarea Bolojan, adică PSD-PNL-USR-UDMR, împinge România în cea mai gravă criză a datoriei publice din ultimele decenii” appeared first on AUR.

Parlamentarul atrage atenția că deficitul bugetar real a ajuns la 7,9% din PIB, peste cifra anunțată public, iar cheltuielile statului au rămas la 43,3% din PIB.

„Evoluția finanțelor statului în ultimii patru ani indică un stat extrem de cheltuitor, care a început să extragă din ce în ce mai mulți bani de la populație și de la firme. Pentru ce? Pentru a-și hrăni imensul aparat bugetar, dar și extravagantele cheltuieli fără niciun efect.”

Petrișor Peiu arată că statul nu a făcut nicio reformă reală, ci a ales să își crească veniturile prin presiune fiscală, în timp ce cheltuielile au rămas la același nivel.

„Execuția bugetară pe anul trecut, venită de la Eurostat, ne arată ridicolul propagandei guvernamentale:
• deficitul bugetar real s-a dovedit a fi 7,9% din PIB, nu 7,65% așa cum se laudă guvernul;
• cheltuielile statului anul trecut sunt fix la fel de mari precum în 2024, 43,3% din PIB, spulberând mitul marelui reformator Ilie Bolojan;
• au crescut veniturile statului cu 1,4% din PIB, ca urmare a creșterilor uriașe de taxe datorate în egală măsură lui Ciolacu (înjumătățirea pragului pentru microîntreprinderi, eliminarea facilităților fiscale pentru IT, construcții, agricultură și industria alimentară, creșterea impozitului pe dividende) și lui Bolojan (creșterea TVA, a accizelor etc.)”, a precizat senatorul AUR.

Petrișor Peiu subliniază că aceste măsuri au fost aplicate în paralel cu decizii care au afectat direct populația, fără impact asupra dimensiunii aparatului de stat.

„De notat că avem același nivel de cheltuieli în 2025 ca și în 2024, deși au fost înghețate pensiile și reduse salariile bugetarilor”, a declarat liderul AUR.

Petrișor Peiu sintetizează rezultatul acestor politici și arată direcția în care a fost împinsă economia.

„Concluzia este simplă: marea ,,performanță” a lui Ilie Bolojan este creșterea impozitelor, cheltuielile statului nefiind reduse nici măcar cu un bob de grâu!”, a afirmat liderul senatorilor AUR.

The post Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): „Guvernul crește taxele, dar nu reduce cheltuielile. Deficitul real ajunge la 7,9% din PIB” appeared first on AUR.

Consumul final este compus din consumul gospodăriilor și din cel al guvernului. iată cifrele pentru consumul guvernamental: 2019 43,91 miliarde dolari, 2020 47,3 miliarde de dolari, 2021 50,76 miliarde dolari, 2022 49, 9 miliarde dolari, 2023 59,81 miliarde dolari, 2024 70,83 miliarde dolari!

Consumul populației a crescut și el , dar mult mai modest: de la 370 de miliarde de dolari în 2019 la 436,38 miliarde dolari în 2024.

Să fie foarte clar: consumul populației a crescut cu 17,9%, iar consumul guvernamental a crescut cu 61,35!”, a declarat Petrișor Peiu.

The post Petrișor Peiu (liderul senatorulor AUR): „Minciuna coaliției PSD-PNL-UDMR-USR are picioare scurte: ni s-a spus că ei reduc consumul și cresc investițiile” appeared first on AUR.

„În 2023, produsul intern brut pe locuitor al Uniunii Europene, la standardul puterii de cumpărare, a fost de 38.100 euro. Regiunile irlandeze Dublin (139.500 euro/locuitor) și Sud-Vest (137.300 euro/locuitor) au înregistrat cele mai ridicate valori. Cel mai scăzut nivel s-a consemnat în regiunea franceză de peste mări Mayotte, 10.500 euro/locuitor, urmată de Haskovo (11.000 euro/locuitor) și Silistra (11.100 euro/locuitor) în Bulgaria.

În România, Bucureștiul conduce clasamentul, cu 87.400 euro/locuitor, urmat de județul Cluj, 43.500 euro/locuitor, Timiș 38.000 euro/locuitor, Gorj 36.000 euro/locuitor (efect al activității miniere), Constanța 34.900 euro/locuitor, Brașov 33.300 euro/locuitor și Prahova 32.300 euro/locuitor. La polul opus se situează Vaslui, 12.200 euro/locuitor, precedat de Botoșani 13.000 euro/locuitor, Călărași 15.300 euro/locuitor, Suceava 15.800 euro/locuitor și Vrancea 16.000 euro/locuitor.

Comparativ, capitale din regiune au următoarele valori: Varșovia 74.700 euro/locuitor, Praga 73.500 euro/locuitor, Bratislava 57.500 euro/locuitor, Budapesta 64.100 euro/locuitor, Atena 40.700 euro/locuitor și Sofia 52.400 euro/locuitor. Alte capitale importante: Paris 111.800 euro/locuitor, Madrid 43.100 euro/locuitor, Roma 47.000 euro/locuitor, Berlin 44.300 euro/locuitor.

Priviți aceste date în lumină practică. Bucureștiul generează multă bogăție, dar starea transportului public, calitatea clădirilor publice și organizarea urbană rămân în urma unor capitale precum Madrid, Roma, Berlin, Budapesta sau Praga. Resursele nu sunt folosite corect.

Ce înseamnă perspectiva pe termen lung și gândirea strategică? Câteva exemple concrete. Când Viktor Orbán a decis să investească în județele din România cu populație maghiară majoritară, Covasna și Harghita se aflau printre ultimele cinci județe ca performanță economică. La zece ani distanță, Covasna are un PIB/locuitor de 20.100 euro, iar Harghita 21.000 euro. Sub aceste niveluri s-au situat județe din Moldova: Suceava, Neamț, Bacău, Vrancea, Galați, și județe din Muntenia: Buzău, Ialomița, Călărași, Giurgiu, Teleorman, Dâmbovița, precum și Olt din Oltenia. Mehedinți se situează sub Harghita și la nivel cu Covasna. De asemenea, Satu Mare, Maramureș și Bistrița au rămas sub aceste valori.

Treisprezece județe au rămas, astfel, în urma Harghitei și Covasnei. Printre ele se numără zone la care puțini s-ar fi gândit: Bacău, Galați – port la Dunăre cu un important producător de oțel – Maramureș, Satu Mare, Suceava, Buzău, Olt, Bistrița și Dâmbovița. Aceasta este consecința unei politici active de investiții venite din exterior.

Am propus în Parlament o politică similară pentru Republica Moldova, prin înființarea Fondului Moldova, cu participare publică și privată. Coaliția PSD-PNL-USR-UDMR a respins proiectul fără să îl analizeze. Ce a funcționat pentru județele populate de secui nu este măcar testat în zonele populate de români din Basarabia. Guvernul Bolojan și regimul Dan preferă să acorde ajutoare netransparente Republicii Moldova, în loc să investească acolo pe termen lung.

În concluzie, investițiile strategice, planificate și transparente schimbă traiectorii economice. Putem reproduce astfel de politici pentru regiuni defavorizate și pentru Republica Moldova. Între timp, resursele concentrate în București nu sunt folosite eficient, iar decalajele regionale persistă”, a declarat senatorul AUR, Petrișor Peiu.

The post Petrișor Peiu (senator AUR): „În timp ce Guvernul Bolojan toacă bani în haosul din București, județele românești sunt lăsate să moară” appeared first on AUR.

Prin investiții , spun ei. Pentru a face aceste investiții au împrumutat din stânga și din dreapta cu zece mâini. De la bănci, de la fonduri, de la persoane fizice, ba chiar și de la Comisia Europeană.

Iată ce au realizat, poate vor pricepe și ei cam la ce nivel este înțelegerea realităților la ei în partide:

-în 2019 investiții de 4,1% din PIB
-în 2020 investiții de 5% din PIB
– în 2021 investiții de 5% din PIB
-în 2022 investiții de 5,1% din PIB
-în 2023 investiții de 6,3% din PIB
-în 2024 investiții de 6,7% din PIB
-în 2025 se prognozează investiții de 8% din PIB.

Cum arată creșterea economică adusă de „investițiile” coaliției PSD -PNL- USR- UDMR:

-în 2019 creștere de 4,2% din PIB
-în 2020 scădere de 3,9% din PIB
– în 2021 creștere de 5,7% din PIB
-în 2022 creștere de 4,1% din PIB
-în 2023 creștere de 2,1% din PIB
-în 2024 creștere de 0,8% din PIB
-în 2025 se prognozează o creștere de sub 0,5% din PIB, dacă nu chiar stagnare.

Concluzia: deși coaliția a dublat ponderea investițiilor în PIB, creșterea economică nu numai că n-a crescut , dar s-a redus de 4 ori față de 2019! În tot acest timp, datoria publică s-a triplat, ajungând la 1100 de miliarde de lei (probabil la sfârșitul anului 2025), iar ca pondere în PIB a crescut de la 35% la (probabil) 59% din PIB!

Experimentele nepricepuților pe economie ne costă! Și ne costă dureros de scump!”, a declarat Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR.

The post Petrișor Peiu (senator AUR): „Cum arată creșterea economică adusă de „investițiile” coaliției PSD -PNL- USR- UDMR.Experimentele nepricepuților pe economie ne costă! Și ne costă dureros de scump!” appeared first on AUR.

Senatorul a prezentat cifrele care erau prevăzute inițial în bugetul pentru anul 2025 și care sunt cifrele realizate de coaliția de guvernare în momentul de față.

„Trebuia să avem un impozit pe profit cu 15% mai mare decât cel de anul trecut. Doar 11,1% realizat. Trebuia să avem un impozit pe venit cu 15% mai mare și a crescut cu 21%, mă refer la veniturile din impozitele pe profit și pe venituri. Veniturile din impozite pe proprietate trebuiau să crească cu 20%, au crescut cu 24%. Veniturile din TVA trebuiau să crească cu 12,5%, au crescut cu 5,7%, accizele trebuiau să crească ca venituri cu 5%, creșterea e cu 13,2%.

Contribuțiile de asigurări trebuiau să fie cu aproape 9% mai mari, au fost cu aproape 11% mai mari. Veniturile nefiscale trebuiau să crească cu 7,5%, au crescut cu 8,9%. Cheltuielile cu personalul trebuiau să crească cu 3%, au crescut cu 8%. Cheltuielile cu bunurile și serviciile trebuiau să crească cu 1,1%, au crescut cu 0,5%. Cheltuiala cu dobânzile trebuia să crească cu 15%, a crescut cu 45%. Asistența socială trebuia să aibă o creștere de 8,2% și avem o creștere de 14,7%”, a declarat senatorul Petrișor Peiu.

Prin prisma acestor date, senatorul a declarat că activitatea economică a scăzut, firmele având probleme atât cu veniturile din impozitul pe profit, cât și veniturile din TVA care sunt mult mai mici decât cele prevăzute în legea bugetului.

Referitor la cheltuielile statului, liderul senatorilor AUR a prezentat datele care relevă trei plusuri mari de cheltuieli: „Cheltuielile cu personalul, în loc să crească cu 3%, au crescut cu 8%, deci de două ori și jumătate. Cheltuielile cu dobânzile au crescut de trei ori mai rapid decât era în proiectul de buget, în loc de 15%, cu 45%, iar cheltuielile cu asistența socială au crescut de două ori mai repede decât trebuiau să fie. Trebuiau să crească cu 8,2%, au crescut cu 14,7%. Deci, încă o dată, avem veniturile provenite din afaceri mai mici decât cele prevăzute și cheltuieli mai mari la personal, la dobânzi și la asistență socială”, a adăugat senatorul.

Acesta a subliniat că diferențele privind deficitul bugetar de anul trecut, 8,65% din PIB comparativ cu 9,3% sunt date de metodologia de calcul distinctă utilizată de Guvernul României și Comisia Europeană.

„Guvernul l-a anunțat ca fiind 8,65% din PIB, 152 de miliarde de lei, dar Comisia Europeană l-a calculat la 9,3% din PIB, adică 164 de miliarde de lei.

Guvernul a anunțat deficitul bugetar pe metodologia cash sau numerar, Comisia Europeană pe standardul european de contabilitate, care include și datoriile neplătite ale statului. Practic, statul nu a plătit facturi în valoare de 12 miliarde de lei anul trecut, le-a lăsat pentru anul ăsta. De aici vine și diferența între ce a anunțat Guvernul ca deficit bugetar 152 de miliarde de lei și ce a anunțat Comisia Europeană. Comisia Europeană include și datoriile neplătite”, a spus liderul senatorilor AUR.

Petrișor Peiu a a atenționat că deficitul bugetar de 8,4% anunțat de premierul Ilie Bolojan pentru anul 2025 se bazează pe aceeași metodologie de calcul pe numerar, ceea ce va însemna un nou deficit de peste 9% din PIB pentru raportat de Comisia Europeană.

„Cât va fi deficitul bugetar anul ăsta că și asta e important. Ilie Bolojan a anunțat 8,4% din PIB, dar tot pe cash. El va zice că cei 8,4% sunt 159 de miliarde de lei. În realitate, Comisia Europeană, o să vedeți la sfârșitul anului, va calcula și de această dată un deficit bugetar de peste 9% în metodologia ESA și va fi undeva la 172-173 de miliarde de lei.

Diferența va fi și anul acesta, ca și anul trecut, niște facturi neplătite care au o sumă totală de vreo 15 miliarde de lei. De aici vine diferența între ce anunță Guvernul și ce anunță Comisia Europeană”, a declarat senatorul Petrișor Peiu.

The post Petrișor Peiu (senator AUR): „Comisia Europeană va anunța la sfârșitul anului un deficit bugetar al României de peste 9% din PIB” appeared first on AUR.

Deficitul bugetar real pentru 2024, confirmat de Eurostat, este de 9,3% din PIB, în timp ce în discursurile oficiale se prezintă valori cosmetizate de 7% sau 8,65%. Cosmetizarea cifrelor nu e doar lipsă de transparență, e iresponsabilitate pură. Lovește în încrederea investitorilor, știrbește credibilitatea statului și scumpește fiecare leu împrumutat.

Mai mult, Ministerul și-a asumat reducerea deficitului la 2,5% din PIB până în 2031, însă proiecțiile oficiale nu includ factori majori care singuri depășesc 10% din PIB: ajustarea de 5,5% de la nivelul de 8% în 2025, cheltuielile militare suplimentare de 3% și, mai ales, impactul pensionării decrețeilor de 2%. Această ultimă componentă reprezintă adevărata bombă cu ceas a finanțelor publice: valul masiv de pensionări al celor născuți în perioada 1966–1970 va arunca presiune uriașă asupra sistemului public de pensii și va dezechilibra structural bugetul național pentru decenii. Și totuși, Ministerul alege să ignore această realitate, ca și cum nu ar exista, ascunzând sub preș ceea ce ar trebui să fie principala prioritate de politică fiscală a României.

România nu-și mai permite statistici cosmetizate și promisiuni goale. Avem nevoie de transparență și responsabilitate, nu de guverne care câștigă timp politic ascunzând problemele reale.

România are nevoie urgent de măsuri ferme:

• Control pe cheltuieli, curaj pe investiții. Risipa trebuie limitată, nu dezvoltarea.
• Transparență reală, nu rapoarte cosmetizate. Fiecare miliard împrumutat să fie justificat public, nu ascuns în rapoarte aranjate.
• Datoria publică trebuie orientată către modernizare și dezvoltare, nu risipită pe promisiuni de moment dictate de ciclul electoral.
• Un plan credibil de reducere a deficitului, ca să recâștigăm încrederea piețelor.
• Curaj politic, nu amânări. Fiecare lună pierdută acum se plătește cu ani de austeritate mai târziu.

Este nevoie de transparență totală, de onestitate instituțională și de o guvernare responsabilă, capabilă să recunoască gravitatea momentului și să gestioneze matur un context fiscal critic. Fără o schimbare radicală de abordare, orice discurs oficial va rămâne o simplă înșiruire de iluzii, iar povara reală, cea a datoriilor, a dezechilibrelor bugetare și a exploziei costurilor generate de pensionarea decrețeilor, va continua să fie transferată asupra cetățenilor și generațiilor viitoare.

România are nevoie de adevăr și asumare, nu de politici construite pe cosmetizarea realității și pe împingerea crizelor spre praguri istorice”, a declarat Claudiu Mitrache, specialist în cadrul Guvernului Alternativ AUR.

The post Claudiu Mitrache (Guvernul Alternativ AUR): „România nu-și mai permite statistici cosmetizate și promisiuni goale. Avem nevoie de transparență și responsabilitate, nu de guverne care câștigă timp politic ascunzând problemele reale” appeared first on AUR.

„Vreau să vă dau niște date care ar trebui să ne îngrijoreze. Economia României s-a prăbușit în ultimii 10 ani. Am ajuns să nu mai producem nimic și să importăm pe datorie aproape tot ceea ce consumăm. Deși avem un PIB undeva la peste 350 de miliarde de euro, în 2024 importurile au fost de peste, atenție, 120 de miliarde de euro. Asta înseamnă că 35% din ceea ce se vinde în economia României provine din afara țării.

Cel mai grav este că importăm bunuri și servicii care pot să fie realizate la noi în țară, iar unele, cum ar fi produsele agroalimentare, sunt realizate la noi în țară, însă producătorii nu apucă să le vândă și să facă valoare adăugată.

Am ajuns să importăm produse alimentare și agricole de peste 10 miliarde de euro.

Am ajuns să vindem cereale ieftine de 4-5 miliarde de euro în fiecare an și să importăm carne scumpă de porc de aproape 1 miliard de euro. Situația în România este una catastrofală.

Repet: importurile reprezintă în România la nivelul anului 2024 peste 35% din PIB.

În SUA, acest raport este de sub 10%. Asta înseamnă că America se bazează pe proprii fermieri, se bazează pe proprii producători și că nivelul importurilor este unul scăzut, de sub 10% din valoarea totală a bunurilor și serviciilor care se vând pe piața americană.

Situația este cu totul diferită în România, motiv pentru care am ajuns astăzi la o datorie externă colosală, de peste 200 de miliarde de euro, aceasta fiind o greutate foarte mare care va apăsa pe viitorul generațiilor următoare.

În loc să le lăsăm active de producție, fabrici, școli, spitale, autostrăzi, adică investiții publice, lăsăm generațiilor viitoare o datorie colosală de peste 200 de miliarde de euro, iar acest dezechilibru trebuie să fie oprit cât mai urgent. Trebuie să susținem antreprenorii să producă aici în România.

Fie că sunt ei investitori naționali, români, fie că dorim să aducem din afara țării investitori aici în țară”, a declarat Marius Lulea, prim-vicepreședintele AUR.

The post Marius Lulea (prim-vicepreședinte AUR): „Economia României s-a prăbușit în ultimii 10 ani. Importăm, pe datorie, aproape tot ce consumăm” appeared first on AUR.

România trăiește din datorii. Asta este realitatea. Suntem în colaps economic, în colaps controlat de creditorii internaționali, dar deja România nu își mai poate susține cheltuielile interne și externe, plata creditelor.

Fitch ne-a mai dat un răgaz, dar cu perspectivă negativă. În orice moment putem fi aruncați în zona „junk”, unde nimeni nu mai are încredere în noi ca țară.

Agenția Fitch prognozează că datoria publică a României va crește în continuare de la 55% din PIB la finalul lui 2024, la 63,4% în 2027, putând ajunge la 70% până în 2029, asta deși se situa la doar 35% din PIB în 2019, la 47,3% din PIB în 2020, 48% din PIB în 2021 și 2022, și la 49% din PIB în 2023.

Cum am ajuns aici? Cum am ajuns ca anul acesta fiecare român să fie îndatorat statului cu 12.000 de euro, față de 10.000 de euro cât era datoria anul trecut? Prin minciuna și nepăsarea guvernanților din ultimii ani, prin promisiuni fără acoperire și prin risipirea banilor publici pe sinecuri și contracte cu dedicație.

Ilie Bolojan continuă aceeași politică. Spune românilor povești cu „reforme”, dar în realitate nu taie niciun privilegiu și nu face nicio schimbare reală. În schimb, crește taxele, taie burse, lovește în pensionarii de rând, dar nu are curaj să atingă pensiile speciale.

Nicușor Dan, președintele ales al României, tace. Dispare din spațiul public exact când țara ar avea nevoie de un cuvânt clar. Asta este atitudinea corectă? Fuga de responsabilitate și dispreț față de popor?

România nu poate merge astfel înainte! Nu putem fi conduși de oameni care se tem să spună adevărul și care trăiesc din împrumuturi pe spinarea noastră. Fitch ne-a avertizat! Investitorii ne avertizează! Profesorii, medicii, agricultorii, antreprenorii, cu toții o spun: statul e în colaps!

Cât mai acceptăm? Trebuie să sprijinim producția internă, să aducem românii acasă, să reconstruim economia pe baze sănătoase.

Dacă nu schimbăm ceva acum, mâine va fi prea târziu….”, a declarat Ramona Ioana Bruynseels, deputat AUR.

The post Ramona Ioana Bruynseels (deputat AUR): „România e la un pas de prăpastie financiară” appeared first on AUR.