Practic, astăzi sunt aproape la fel de mulți români fără un loc de muncă precum în primul an al pandemiei, când firmele intrau în insolvență și faliment pe bandă rulantă, angajații erau trimiși acasă, iar economia națională și europeană erau scurtcircuitate. Acum revedem căderea pieții muncii, doar că de această dată din cauza măsurilor guvernamentale: înăsprirea regimului fiscal prin noi taxe și impozite, eliminarea facilităților, lipsa de predictibilitate și disprețul față de mediul privat.

Iar pentru tinerii noștri situația este mult mai gravă. 27% dintre tinerii cu vârste între 15 și 24 de ani sunt șomeri, față de aproximativ 17% în anul 2020. Asta înseamnă că tinerii României își găsesc mai greu un loc de muncă decât într-o perioadă cu restricții la tot pasul.

Românii încep să vadă că PSD, PNL, USR, UDMR nu oferă nicio perspectivă și garanție pentru relansarea economică a României: nu sprijină angajarea, nu stimulează producția, nu susțin firmele românești. În schimb, instituie biruri peste biruri și împing antreprenorii români spre faliment.

Guvernul Bolojan continuă politicile fostelor guvernări care au promis marea cu sarea, reforme și ajustări fiscale pentru ieșirea din crize, dar au lăsat dezastrul în urma lor.

Șomajul este o problemă socială reală care cere soluții urgente, mai ales în comunitățile rurale unde rata este mult mai ridicată iar tinerii sunt forțați să-și părăsească familiile pentru un viitor în străinătate.

Nu pandemia a adus România în criza economică. România a ajuns în criză din cauza impostorilor și oportuniștilor politici care au girat măsuri fiscale otrăvitoare. Iar nota de plată va fi plătită, ca de fiecare dată, de românii care vor să muncească, dar care nu vor mai avea unde”, a declarat liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.

The post Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): „Economia românească retrăiește vremurile pandemiei, fără pandemie: șomajul atinge același valori ca în 2020!” appeared first on AUR.

Doamnei Simona BUCURA-OPRESCU, Ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale,

Domnului Eleodor PÎRVU, Inspector general, Inspectoratul General pentru Imigrări

De către: Deputat Dan TANASĂ

Circumscripția electorală: nr. 8 Brașov

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 27.03.2025

Obiectul întrebării: Situația muncitorilor străni din România

Stimată doamnă ministru,

Domnule Inspector general,

În Monitorul Oficial, Partea I, nr. 37, din 16 ianuarie 2025, a fost publicată Hotărârea nr. 10/2025 privind stabilirea contingentului de lucrători străini nou-admiși pe piața forței de muncă în anul 2025, 100.000 de oameni vor invada piața muncii din România, creând noi și majore dezechilibre.

Decizia a fost luată ca urmare a deficitului de forță de muncă semnalat de angajatori în dialogul cu instituțiile guvernamentale, precum și a numărului mare de cereri de eliberare a avizelor de angajare în cursul anului trecut, cu mențiune că acest nou contingent nu se referă la lucrători români sau cetățeni ai statelor membre ale Uniunii Europene, ai statelor membre ale Spațiului Economic European sau Elveției.

În plus, de când țara noastră a intrat, oficial, în Spațiul Schengen, cu frontierele aeriene și maritime, muncitorii de angajatorii români aleg să plece spre alte țări din Uniunea Europeană, în special în cele din Vest și în Polonia.

Stimată doamnă ministru, domnule Inspector general, având în vedere lipsa de responsabilitate a Guvernului în ceea ce privește asumarea unor politici sociale care să favorizeze cetățenii români pe piața muncii, vă rog să îmi transmiteți următoarele:

1. Având în vedere că piața muncii are nevoie de predictibilitate, ce îmbunătățiri veți aduce cadrului legislativ, astfel încât antreprenorii români să beneficieze de protecție, în cazul în care angajații vor să părăsească teritoriul țării?

2. Care este numărul total și real al cetățenilor străini (non-UE) cu drept de angajare valabil în România?

3. Câți dintre lucrătorii aduși în România, în ultimii trei ani, nu și-au încheiat termenele contractelor înainte de a pleca în Europa de Vest, defalcat, pentru fiecare an în parte.

4. Câte avize de angajare/detașare au fost eliberate în decursul anului 2024, câte sunt în curs de soluționare, în prezent, și câte se preconizează că vor fi eliberate în anul 2025?

5. Ce soluții aveți pentru a crește atractivitatea din piața muncii din România, astfel încât să nu mai fim nevoiți să importăm muncitori străini?

6. Care este rata cumulată de respingere a vizelor de lungă ședere pentru muncitorii străini care vor să se angajeze în România pentru ultimii trei ani, defalcat, pentru fiecare an în parte?

Solicit răspuns scris.

The post Dan Tanasă – Întrebare parlamentară – Situația muncitorilor străni din România appeared first on AUR.

Domnului Daniel DAVID, Ministerul Educației și Cercetării

De către: Deputat Laura GHERASIM

Circumscripția electorală: nr. 39 Vaslui

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 11.03.2025

Obiectul întrebării: Necesitatea creşterii numărului de studenţi cu aptitudini reale pentru piaţa muncii din România

Stimate Domnule Ministru,

Dacă după 1989, România era considerată una dintre țările cele mai performante ca nivel de educație, iar fenomenul exodului de specialiști a ajuns să afecteze foarte grav populația țării, astăzi ne aflăm printre țările care au un deficit de educație la nivel universitar, conform unui studiu realizat la nivelul Uniunii Europene.

În acest moment, doar 25% din populația țării are studii universitare, din care 1,6 milioane de femei și 1,3 milioane de bărbați. Un exemplu aparte este Regiunea București – Ilfov, cu cei mai mulți locuitori cu studii superioare – 54% din totalul populației rezidente.

Alături de România, în cadrul Uniunii Europene se situează Italia cu 28% din populație, urmată de Bulgaria și Ungaria cu câte 34%. La polul opus se află Lituania cu 73,6%, Franța și Irlanda cu câte 60%. Practic, din ce în ce mai mulți tineri nu doresc să mai urmeze o facultate, preferând întâi să-și caute un loc de muncă pentru a obține experiență și mai apoi să se îndrepte către o facultate.

Acest lucru este îngrijorător pentru că pe de o parte ne arată faptul că învățământul universitar nu se află în corelație cu piața muncii, în ciuda politicilor prin intermediul cărora s-a încercat adaptarea cursurilor la cerințele angajatorilor. Din acest motiv, mai mulți tineri preferă să plece să studieze în afară decât să rămână în România.

Cei care rămân în țară sunt fie obligați să se reprofileze imediat după terminarea facultății, dacă nu reușesc să-și găsească un loc de muncă în domeniul în care au terminat, fie pleacă din țară pe locuri de muncă foarte prost plătite, în cadrul țărilor membre UE.

Continuarea acestor probleme, cu care se confruntă sistemul universitar românesc, va duce nu doar la scăderea nivelului de școlarizare, dar și la faptul că românii vor deveni din ce în ce mai necompetitivi pe piața forței de muncă din cadrul Uniunii Europene.

Lipsa unor programe de integrare profesională pentru absolvenții de studii superioare va continua să afecteze atât sistemul universitar cât și piața forței de muncă de la noi din țară, în următorii 10 ani. O soluție ar fi o nouă adaptare a programelor universitare la cerințele pieței muncii, nu la cerinţe de diplome contra cost, și creșterea numărului de ore de practică pe domeniul în care studenții ar urma
să profeseze.

În același fel, se poate implementa un sistem de școlarizare universitară care să ofere diplome de specializare prin intermediul locului de muncă, idee promovată de câțiva ani de unele instituții de învățământ superior din România.

În acest context, vă rog să ȋmi răspundeţi la urmatoarele ȋntrebari:

Referitor la corelarea educației cu piața muncii

1) Ce măsuri concrete aveți în vedere pentru a adapta programele universitare la cerințele actuale ale pieței muncii?

2) Ce strategii există pentru a dezvolta parteneriate active între universități și angajatori, astfel încât studenții să dobândească competențe relevante?

3) În ce mod este implicat mediul de afaceri în elaborarea curriculelor universitare pentru a asigura alinierea acestora la cerințele economiei?

4) Aveți în vedere implementarea unui mecanism prin care universitățile să fie obligate să mențină un dialog constant cu angajatorii pentru a actualiza programele de studiu?

Referitor la creșterea atractivității învățământului superior în România

1) Ce măsuri intreprindeţi pentru a încuraja mai mulți tineri să urmeze studii universitare în România?

2) Există planuri pentru a oferi stimulente financiare (burse, subvenții, facilități fiscale) pentru studenții care aleg să studieze și să lucreze în România după absolvire?

3) Ce programe de consiliere și orientare profesională în licee, de îndrumare a elevilor spre facultăți cu cerere pe piața muncii, aveți în vedere?

Referitor la creșterea ponderii învățării prin practică

1) Ce strategii există pentru a crește numărul de ore de practică obligatorii pentru studenți?

2) Ce programe de tip „învățare duală” există care să permită studenților să obțină experiență de muncă direct în timpul studiilor?

3) Ce măsuri sunt prevăzute pentru a sprijini companiile care oferă stagii de practică plătite pentru studenți?

4) Există un plan pentru introducerea unui sistem prin care angajatorii să fie obligați să raporteze numărul de locuri de practică oferite și ocupate anual?

Referitor la reducerea exodului de tineri și integrarea pe piața muncii

1) Ce măsuri sunt analizate pentru a reduce exodul absolvenților către alte țări?

2) Ce sistem de subvenții sau deduceri fiscale există sau aveţi ȋn vedere pentru absolvenții care aleg să lucreze în România după terminarea studiilor?

3) Ce planuri derulaţi pentru îmbunătățirea condițiilor salariale și profesionale ale absolvenților, astfel încât aceștia să fie motivați să rămână în țară?

Referitor la un sistem de educație universitară bazat pe integrarea la locul de muncă

1) Ce inițiative există pentru dezvoltarea unui sistem universitar care să ofere diplome de specializare prin intermediul locului de muncă?

2) Ce universități din România au deja astfel de programe și cum intenționați să extindeți acest model la nivel național?

3) Ce măsuri aţi luat cu privire la colaborarea companii – mediu universitar pentru a permite angajaților să obțină o diplomă universitară printr-un program de studiu personalizat, bazat pe experiența profesională acumulată?

Referitor la monitorizarea și îmbunătățirea politicilor educaționale

1) Ce instrumente de monitorizare și evaluare sunt utilizate pentru a măsura eficiența programelor universitare în raport cu rata de angajare a absolvenților?

2) Există o strategie pentru realizarea unui raport anual privind gradul de angajabilitate a absolvenților, pe domenii de studiu?

3) În ce măsură Ministerul Educației și Ministerul Muncii colaborează pentru a asigura alinierea sistemului universitar la cerințele pieței muncii?

Solicit răspuns scris.

The post Laura Gherasim – Întrebare parlamentară – Necesitatea creşterii numărului de studenţi cu aptitudini reale pentru piaţa muncii din România appeared first on AUR.

Doamnei Simona BUCURA-OPRESCU, Ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale

De către: Deputat Cristina-Emanuela DASCĂLU

Circumscripția electorală: Nr. 24 Iași

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 14.02.2025

Obiectul întrebării: Situația critică a pieței muncii și protecției sociale în județul Iași

Stimată Doamnă Ministru,

Având în vedere activitatea mea de monitorizare a problemelor sociale și a pieței muncii din județul Iași, precum și numeroasele sesizări primite de la cetățeni, vă aduc la cunoștință situația îngrijorătoare cu care se confruntă regiunea noastră.

Datele oficiale furnizate de Direcția Județeană de Statistică Iași și AJOFM Iași confirmă existența unor dezechilibre majore pe piața muncii locale, iar lipsa unor măsuri concrete afectează direct peste 800.000 de locuitori ai județului.

Municipiul Iași, al doilea cel mai mare centru universitar al țării și pol de dezvoltare regional, se confruntă cu provocări semnificative în domeniul ocupării forței de muncă și al protecției sociale, evidențiate de:

• Rata șomajului în mediul rural care depășește 8.5% în anumite zone ale județului
• Discrepanța majoră dintre calificările absolvenților și cerințele angajatorilor locali
•  Exodul accelerat al forței de muncă calificate către alte regiuni sau în străinătate
• Creșterea alarmantă a numărului de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială

În acest context deosebit de preocupant, vă solicit următoarele informații concrete:

1. Care este strategia imediată și planul de acțiune pentru următoarele 6 luni privind reducerea șomajului în județul Iași, având în vedere că:

• Zonele rurale precum Valea Lupului, Miroslava și Lețcani înregistrează rate ale șomajului semnificativ mai mari decât media națională
• Tinerii absolvenți se confruntă cu dificultăți majore în găsirea unui loc de muncă
• Numărul locurilor de muncă disponibile în sectoarele productive a scăzut cu 15% în ultimul an. Care sunt măsurile concrete și bugetele alocate pentru stimularea creării de noi locuri de muncă?

2. Ce programe specifice veți implementa pentru:

• Reconversia profesională a persoanelor disponibilizate din industria textilă și sectorul IT
• Integrarea pe piața muncii a tinerilor NEET din județul Iași
• Sprijinirea angajatorilor locali în crearea de noi locuri de muncă. Care este calendarul exact de implementare și indicatorii de performanță urmăriți?

3. Prezentați planul detaliat pentru îmbunătățirea sistemului de asistență socială la nivelul județului, incluzând:

• Măsuri concrete pentru reducerea sărăciei în zonele defavorizate
• Programe de sprijin pentru familiile monoparentale
• Servicii sociale integrate pentru persoanele vârstnice. Care sunt fondurile alocate și termenele de implementare pentru fiecare componentă?

4. Care este strategia ministerului pentru:

• Creșterea nivelului salarial mediu în județul Iași
• Reducerea disparităților salariale între mediul urban și rural
• Stimularea angajării persoanelor cu dizabilități. Vă rog să prezentați măsurile concrete și modalitățile de monitorizare a rezultatelor.

5. Detaliați programul de investiții sociale pentru județul Iași, specificând:

• Valoarea totală a fondurilor alocate pentru următorii 2 ani
•  Proiectele prioritare în domeniul protecției sociale
• Măsurile pentru modernizarea serviciilor oferite de agențiile teritoriale. Care sunt indicatorii de performanță și mecanismele de evaluare propuse?

Având în vedere impactul direct asupra calității vieții cetățenilor și dezvoltării economice a regiunii, solicit răspunsuri concrete, cu termene și resurse specifice pentru fiecare măsură propusă. Comunitatea ieșeană așteaptă un plan clar de acțiune pentru îmbunătățirea situației sociale și a pieței muncii.

Aștept răspunsurile dumneavoastră detaliate, doamnă ministru, și subliniez necesitatea implementării rapide a măsurilor solicitate pentru rezolvarea acestor probleme critice.

Solicit răspuns în scris în termenul legal.

The post Cristina Dascălu – Întrebare parlamentară – Situația critică a pieței muncii și protecției sociale în județul Iași appeared first on AUR.