Demersul Camerei Deputaților a fost inițiat în urma sesizării înaintate de deputatul Petru-Gabriel Negrea către Biroul Permanent al Camerei Deputaților, fiind solicitat un răspuns oficial din partea autorităților ucrainene în legătură cu incidentele grave prin care acesta a trecut.

„Vă anunț că astăzi, în Biroul Permanent, fost avizată solicitarea AUR, care a cerut o reacție oficială a Parlamentului României asupra incidentului prin care a trecut domnul Petrică Negrea, deputatul nostru de Suceava. Mai exact, Biroul Permanent a mandatat Comisa de Politică externă din Camera Deputaților pentru a solicita autorităților ucrainiene explicații oficiale în legătură cu incidentele grave prin care dumnealui a trecut” a declarat Bogdan Velcescu.

Deputatul AUR afirmă că reacția Parlamentului a fost întârziată și obținută cu presiune constantă, într-un context în care răspunsul instituțional ar fi trebuit să fie imediat și ferm.

„Nu vreau să intru în detalii în ceea ce s-a întâmplat acolo, dar vreau să știți că, ușor, cu greu, se mișcă și Parlamentul și are o reacție la adresa autorităților din Ucraina, când nimeni nu s-ar fi așteptat” a susținut Bogdan Velcescu.

Acesta avertizează că astfel de situații nu pot fi tratate cu pasivitate și că instituțiile statului au obligația să își asume responsabilitatea și să adopte o poziție clară.

„Rămâne de văzut care este forma finală în care acesta va fi prezentat, dar am cumva încredere că nu vor rămâne lucrurile așa” a declarat Bogdan Velcescu.

Bogdan Velcescu afirmă că Parlamentul are obligația să apere demnitatea și statutul unui deputat român și să transmită un semnal clar atunci când un reprezentant ales al României este implicat într-un incident grav în afara țării.

The post Bogdan Velcescu (deputat AUR): „Parlamentul României solicită oficial explicații autorităților ucrainene în cazul incidentelor grave împotriva deputatului AUR Petrică Negrea” appeared first on AUR.

Domnului Alexandru NAZARE, Ministrul Finanțelor

Domnului Alexandru PETRESCU, Președinte al Autorității de Supraveghere Financiară

De către: Deputat Petru-Gabriel NEGREA

Circumscripția electorală: nr. 35 Suceava

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 30.10.2025

Obiectul întrebării: Întârzieri în soluționarea cererilor de despăgubire formulate de cetățenii păgubiți de falimentele Euroins și City Insurance

Stimate domnule ministru,

Domnule Președinte,

Am fost sesizat de un cetățean din județul Suceava cu privire la întârzierile majore în soluționarea cererilor de despăgubire adresate Fondului de Garantare a Asiguraților (FGA), instituție aflată sub autoritatea Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), în urma falimentelor societăților Euroins România AsigurareReasigurare S.A. și City Insurance S.A.

Pe de o parte, FGA afirmă în corespondența oficială că până la finalul anului 2025 vor fi soluționate 90% dintre cererile primite până la 31 decembrie 2024, însă, pe de altă parte, există numeroase cazuri în care cererile depuse încă din decembrie 2023 nu au fost încă soluționate.

Această contradicție ridică semne serioase de întrebare privind eficiența, transparența și coordonarea instituțională dintre ASF, FGA și Ministerul Finanțelor în gestionarea acestor dosare.

Deși FGA raportează o capacitate de procesare de peste 12.000 de cereri lunar, realitatea arată că mii de persoane care au depus cereri de restituire a primei de asigurare așteaptă de aproape un an fără niciun răspuns concret și fără un termen estimat pentru soluționare.

Această lipsă de predictibilitate afectează încrederea publică în instituțiile statului și contravine principiului protecției consumatorului, esențial în piața de asigurări.

În condițiile în care Legea nr. 213/2015 nu prevede un termen fix pentru procesarea cererilor, dar impune respectarea unui „termen rezonabil”, consider necesare clarificări ferme privind modul în care ASF supraveghează activitatea FGA și ce măsuri concrete sunt adoptate pentru reducerea întârzierilor.

În acest context, vă solicit următoarele informații și explicații:

1. Câte cereri de plată au fost soluționate până în prezent de către Fondul de Garantare a Asiguraților (FGA), defalcat pe cazurile aferente societăților Euroins România Asigurare-Reasigurare S.A. și City Insurance S.A.?

2. De asemenea, având în vedere că termenul maxim de depunere a cererilor de plată pentru creditorii Euroins a fost 13 mai 2025, iar pentru City Insurance termenul de depunere a fost 20 iulie 2022, solicit transmiterea unui grafic estimativ de soluționare a tuturor cererilor, până la atingerea unui nivel de 100% al plăților, care să prezinte:

– numărul de cereri rămase în analiză la zi;

– calendarul lunar estimat de finalizare;

– sumele totale planificate pentru plată pe fiecare etapă;

– termenul final estimat pentru închiderea completă a procesului de despăgubire.

3. Ce măsuri concrete au fost adoptate pentru accelerarea procesării cererilor restante și reducerea perioadei de așteptare pentru cetățenii care au depus documentațiile complete?

4. Cum este asigurată transparența publică a procesului de soluționare, astfel încât petenții să poată urmări clar stadiul propriilor cereri și să existe o comunicare predictibilă din partea FGA?

5. Ce buget total a fost aprobat sau pus la dispoziția Fondului de Garantare a Asiguraților (FGA) pentru plata despăgubirilor aferente falimentelor Euroins și City Insurance, și care este gradul de execuție bugetară până în prezent?

6. Ce măsuri administrative sau financiare are în vedere Ministerul Finanțelor pentru a sprijini FGA în acoperirea tuturor obligațiilor de plată până la finalul anului 2025, în condițiile unui volum foarte mare de cereri restante?

7. Există o analiză oficială a impactului bugetar și macroeconomic al falimentelor din piața asigurărilor (City Insurance și Euroins) asupra sistemului financiar, și care sunt concluziile acesteia privind sustenabilitatea pe termen mediu a Fondului de Garantare a Asiguraților?

Vă rugăm să transmiteți răspunsul dumneavoastră în scris.

The post Petru Negrea – Întrebare parlamentară – Întârzieri în soluționarea cererilor de despăgubire formulate de cetățenii păgubiți de falimentele Euroins și City Insurance appeared first on AUR.

În ambele cazuri, oameni și-au pierdut viața, alții au fost răniți, iar zeci de familii au rămas fără locuințe. În ambele cazuri, statul a reacționat cu aceeași lentoare dureroasă.

În dimineața zilei de 5 decembrie 2022, blocul nr. 139 de pe Strada Rarău, din cartierul Burdujeni, Suceava, a fost zguduit de o explozie cauzată de o acumulare de gaze. Patru persoane au fost rănite, iar una dintre ele a decedat ulterior la spital. Explozia a dus la prăbușirea planșeelor și la evacuarea a aproximativ 30 de familii.

Pentru reconsolidarea blocului, Ministerul Dezvoltării a alocat, în februarie 2025, suma de 12 milioane de lei, iar Primăria Suceava a contribuit cu 6 milioane de lei din bugetul local. În urma acestui sprijin financiar, au fost lansate licitații pentru execuția lucrărilor, la care șase firme au depus oferte. Licitația s-a încheiat pe 31 iulie 2025, iar durata estimată a lucrărilor era de 18 luni de la emiterea ordinului de începere. Lucrările urmau să fie finanțate prin Programul Național de Consolidare a Clădirilor cu Risc Seismic, cu o contribuție suplimentară din partea Consiliului Local.

Cu toate acestea, la scurt timp după încheierea licitației, procedura de achiziție a fost anulată. Decizia a fost luată cu o zi înainte de explozia din București, din 16 octombrie 2025, care a dus la moartea a trei persoane.

Astfel, procesul de reconstrucție a blocului din Burdujeni a fost din nou blocat, iar oamenii continuă să trăiască în incertitudine. Anul acesta, celor 19 familii evacuate nu li s-au mai decontat nici chiriile, 14 pe o scară, 5 pe cealaltă. După aproape trei ani, nu s-a făcut niciun pas concret pentru ca acești oameni să se întoarcă acasă.

Dacă într-un oraș ca Bucureștiul, unde tragedia din Rahova s-a petrecut sub ochii tuturor instituțiilor centrale, lucrurile se mișcă greu și reacțiile întârzie, ce așteptări mai pot avea sucevenii? Promisiuni s-au făcut, bani s-au alocat pe hârtie. Pentru că hârtia suportă orice.

În realitate însă, tragedia oamenilor din Burdujeni a rămas la fel de vie, iar statul la fel de absent. Blocul din Burdujeni devine simbolul unei Românii care promite mult, dar face puțin. O țară în care tragediile se repetă, iar autoritățile par incapabile să învețe ceva din ele”, a declarat deputatul AUR, Petru Negrea.

VIDEO >>>  https://www.facebook.com/reel/4321569994740659

The post Petru Negrea (deputat AUR): „Rahova și Burdujeni, povești identice despre suferință și batjocură administrativă” appeared first on AUR.

Domnului Ilie BOLOJAN, Prim-ministru al României

Domnului Ciprian-Constantin ȘERBAN, Ministrul Transporturilor șiInfrastructurii

Domnului Alexandru NAZARE, Ministrul Finanțelor

Domnului Florin-Ionuț BARBU, Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

De către: Deputat Petru-Gabriel NEGREA

Circumscripția electorală: nr. 35 Suceava

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 15.10.2025

Obiectul întrebării: Situația procedurilor de infringement deschise de Comisia Europeană împotriva României

Stimate domnule prim-ministru, stimați domni miniștri

Conform informațiilor oficiale comunicate recent de Comisia Europeană, România face obiectul a trei noi proceduri de infringement, în domeniile mobilității și transporturilor, stabilității financiare și sănătății și siguranței alimentare.

Aceste proceduri vizează:

1. Neîndeplinirea obligațiilor privind transpunerea Directivei (UE) 2019/1936 referitoare la gestionarea siguranței infrastructurii rutiere, în special în privința protecției utilizatorilor vulnerabili ai drumurilor.

2. Întârzierea implementării prevederilor europene privind plățile instantanee și decontările financiare, cu impact asupra sistemului bancar și a mediului economic.

3. Acordarea repetată de autorizații de urgență pentru utilizarea substanțelor neonicotinoide în agricultură, contrar Regulamentului (CE) nr. 1107/2009, cu posibile consecințe asupra mediului și sănătății publice.

Comisia Europeană a transmis Guvernului României scrisori de punere în întârziere, acordând un termen de două luni pentru remedierea acestor neconformități. În lipsa unor măsuri concrete, țara noastră riscă sancțiuni financiare semnificative și o deteriorare suplimentară a credibilității în fața partenerilor europeni.

Având în vedere gravitatea situației și impactul potențial asupra economiei, infrastructurii și agriculturii românești, vă solicit următoarele clarificări:

1. Care sunt motivele concrete pentru care România nu a transpus încă integral Directiva (UE) 2019/1936 privind siguranța infrastructurii rutiere?

2. Ce măsuri legislative sau administrative au fost adoptate până în prezent pentru implementarea Regulamentului (UE) 2024/886 privind plățile instantanee?

3. În ce condiții și pe ce bază științifică au fost acordate autorizațiile de urgență pentru utilizarea substanțelor neonicotinoide în agricultură, interzise la nivel european?

4. Ce plan de acțiune concret are Guvernul României pentru a evita escaladarea acestor proceduri și aplicarea sancțiunilor financiare?

5. În ce termen estimați că România va putea remedia integral aceste neconformități, astfel încât să fie evitată sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene?

Consider că transparența în această chestiune este esențială, întrucât fiecare astfel de procedură de infringement reprezintă nu doar un eșec administrativ, ci și o povară suplimentară pentru contribuabilii români.

Vă rugăm să transmiteți răspunsul dumneavoastră în scris.

The post Petru Negrea – Întrebare parlamentară – Situația procedurilor de infringement deschise de Comisia Europeană împotriva României appeared first on AUR.

Domnului Alexandru NAZARE, Ministrul Finanțelor

Domnului Radu-Dinel MIRUȚĂ, Ministrul Economiei

De către: Deputat Petru-Gabriel NEGREA

Circumscripția electorală: nr. 35 Suceava

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 07.10.2025

Obiectul interpelării: Care sunt măsurile Guvernului pentru stoparea dezechilibrului între investițiile străine și retragerea profiturilor din România

Stimate domnule ministru,

Conform datelor publicate de Banca Națională a României și preluate de presa economică, în anul 2024 capitalul nou adus de investitorii străini în România a fost de doar 0,6 miliarde euro, în timp ce retragerea de profituri s-a ridicat la 11,8 miliarde euro.

Această tendință s-a accentuat în ultimii ani și reflectă un dezechilibru grav între ceea ce investitorii străini aduc și ceea ce retrag din economia românească cu efecte asupra stabilității economice, a cursului valutar și a pieței muncii din România.

Datele oficiale ale Băncii Naționale a României arată că în ultimii ani, investitorii străini au retras mai mulți bani din România decât au adus.

Mai exact:

• În 2024, au adus doar 0,6 miliarde euro capital nou, dar au retras 11,8 miliarde euro din profituri.
• În ultimii 3 ani, au ieșit din România peste 36 miliarde euro prin dividende, dobânzi și alte instrumente financiare.

Această hemoragie de capital nu trebuie privită doar ca o problemă contabilă. Este un factor major care contribuie la deprecierea leului, la presiuni inflaționiste și la adâncirea deficitului de cont curent.

Potrivit rapoartelor BNR, deficitul de cont curent s-a adâncit semnificativ în ultimii ani, iar ieșirile masive de profituri și dividende sunt o componentă esențială a acestui dezechilibru.

Având în vedere aceste date, vă solicit următoarele:

1. Care este explicația oficială a Guvernului pentru această diferență tot mai mare între subscrierea de capital nou și retragerea profiturilor de către investitorii străini?

2. Ce măsuri concrete ați luat sau intenționați să luați pentru a încuraja reinvestirea profiturilor în economia națională?

3. Cum intenționează Guvernul să reducă dependența de investiții speculative și să atragă capital în industrii productive cu valoare adăugată ridicată?

4. Ce instrumente aveți la dispoziție pentru a preveni transferurile artificiale de profituri către alte jurisdicții sau paradisuri fiscale?

Vă rugăm să transmiteți răspunsul dumneavoastră în scris.

The post Petru Negrea – Interpelare – Care sunt măsurile Guvernului pentru stoparea dezechilibrului între investițiile străine și retragerea profiturilor din România appeared first on AUR.

Domnului Ilie BOLOJAN, Prim-ministru al României

Domnului Liviu Ionuț MOȘTEANU, Ministrul Apărării Naționale

Domnului Ciprian-Constantin ȘERBAN, Ministrul Transporturilor și Infrastructurii

De către: Deputat Petru-Gabriel NEGREA

Circumscripția electorală: nr. 35 Suceava

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 07.10.2025

Obiectul interpelării: Clarificări privind participarea României la programul european SAFE (Security Action for Europe) și implicațiile financiare și strategice aferente

Stimate domnule prim-ministru, stimați domnilor miniștri,

Guvernul României a anunțat recent participarea țării noastre la programul european Security Action for Europe – SAFE, în cadrul căruia România ar urma să contracteze împrumuturi în valoare de 16,68 miliarde de euro.

Aceste fonduri sunt prezentate ca o oportunitate pentru modernizarea apărării și dezvoltarea infrastructurii strategice, însă lipsa de transparență privind condițiile de finanțare, criteriile de eligibilitate și impactul asupra datoriei publice ridică întrebări serioase.

Având în vedere dimensiunea acestui angajament financiar și importanța lui pentru securitatea și stabilitatea economică a României, vă rog să răspundeți punctual la următoarele întrebări:

1. Care sunt condițiile financiare exacte ale împrumutului contractat prin programul SAFE – nivelul dobânzii, perioada de grație, termenul de rambursare și costul total estimat pentru România până la maturitate?

2. Ce proiecte concrete a inclus Guvernul României în planul național transmis Comisiei Europene, cu ce valoare estimată fiecare, și ce parte din suma de 16,68 miliarde de euro este destinată apărării, respectiv infrastructurii de transport?

3. Sunt incluse autostrăzile A7 și A8 – proiecte de infrastructură civilă – în programul european destinat înzestrării militare? Ce criterii de eligibilitate au fost aplicate pentru a demonstra caracterul strategic al acestor investiții?

4. Care este poziția Guvernului față de restricțiile impuse de programul SAFE privind achizițiile comune și furnizorii din afara Uniunii Europene, în condițiile în care acestea pot limita cooperarea României cu parteneri strategici precum Statele Unite și Israelul?

5. Cum intenționează Guvernul să asigure controlul democratic și transparența utilizării fondurilor SAFE, având în vedere că programul este criticat chiar la nivelul Uniunii Europene pentru excluderea Parlamentului European din procesul decizional?

6. Ce impact bugetar și macroeconomic estimează Guvernul că va avea acest împrumut asupra datoriei publice și a deficitului bugetar în următorii ani, având în vedere nivelul actual ridicat al costurilor de împrumut ale României?

Dat fiind caracterul excepțional al sumei și implicațiile directe asupra independenței financiare și strategice a României, consider necesar ca Executivul să ofere răspunsuri clare, documentate și complete, astfel încât Parlamentul să poată evalua în cunoștință de cauză consecințele acestei decizii.

Vă rugăm să transmiteți răspunsul dumneavoastră oral și în scris.

The post Petru Negrea – Interpelare – Clarificări privind participarea României la programul european SAFE (Security Action for Europe) și implicațiile financiare și strategice aferente appeared first on AUR.

Domnului Florin MANOLE, Ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale

De către: Deputat Petru-Gabriel NEGREA

Circumscripția electorală: nr. 35 Suceava

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 01.07.2025

Obiectul întrebării: Plafonarea sporurilor pentru condiții vătămătoare – risc major pentru funcționarea sistemului de asistență socială

Stimate domnule ministru,

În secțiunea Transparență decizională a site-ului ministerului pe care îl conduceți, a fost publicat recent un proiect de Ordonanță de Urgență prin care se propune plafonarea sporurilor pentru condiții vătămătoare la suma de 300 lei brut lunar. Această măsură ar urma să se aplice unitar pentru toate categoriile de bugetari, inclusiv angajaților din unitățile de asistență socială – direcțiile generale (DGASPC) și centrele rezidențiale din subordinea acestora.

În prezent, sporurile pentru condiții grele sau periculoase ajung, în unele cazuri, până la 75% din salariul de bază. Aceste sporuri reflectă realitatea muncii din teren: contact direct cu beneficiari cu dizabilități neuropsihice, suprasolicitare emoțională, condiții de igienă dificile, lipsa personalului suficient și ture epuizante. Salariile de bază din sistem sunt deja extrem de reduse iar sporurile reprezintă un element esențial pentru menținerea personalului calificat.

În contextul actual, în care România se confruntă cu o inflație persistentă și o nouă rundă de majorări anunțate la utilități și produse de bază în toamna acestui an, adoptarea unei astfel de măsuri ar conduce la o scădere directă a veniturilor nete, cu efecte dramatice asupra funcționării sistemului: plecări masive din centre, imposibilitatea asigurării turelor și creșterea riscului pentru beneficiarii vulnerabili.

În acest context, vă rog să-mi răspundeți, punctual, la următoarele întrebări:

1. Care este fundamentul economic și social al plafonării sporurilor la valoarea de 300 lei brut/172 lei net pentru angajații din domeniul asistenței sociale?

2. A fost elaborat un studiu de impact care să evalueze pierderea netă lunară în veniturile personalului DGASPC, diferențiat pe categorii de funcții (infirmieri, asistenți sociali, coordonatori, personal medical etc.)?

3. În ce mod intenționează Ministerul să asigure continuitatea serviciilor sociale în cazul în care această plafonare va conduce la un exod de personal calificat din centrele de îngrijire și protecție?

4. Este Ministerul Muncii dispus să introducă excepții explicite pentru personalul din unitățile de asistență socială care lucrează în condiții grele, risc biologic sau interacțiune cu beneficiari neuropsihici?

5. Ce mecanisme de compensare sau etapizare a măsurii sunt avute în vedere, astfel încât tranziția să nu provoace dezechilibre majore în sistemul public de protecție socială?

Consider că reforma fiscal-bugetară a statului trebuie să se bazeze pe principii de echitate, dialog și protecția sectoarelor esențiale. Personalul din asistența socială nu poate fi tratat la fel ca funcționarii din birouri administrative sau din structuri cu condiții standard de muncă. Altfel, riscăm nu doar o criză socială, ci și un regres grav în protecția celor mai vulnerabili români.

Vă rugăm să transmiteți răspunsul dumneavoastră în scris.

The post Petru Negrea – Întrebare parlamentară – Plafonarea sporurilor pentru condiții vătămătoare – risc major pentru funcționarea sistemului de asistență socială appeared first on AUR.

Domnului Florin-Ionuț BARBU, ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale

De către: Deputat Petru-Gabriel NEGREA

Circumscripția electorală: nr. 35 Suceava

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 11.06.2025

Obiectul întrebării: Sprijinirea absorbției fondurilor europene în agricultură și dezvoltare rurală în județul Suceava

Stimate domnule ministru,

Județul Suceava dispune de un potențial agricol semnificativ, cu o pondere importantă a populației active în domeniul agricol și o diversitate de resurse naturale și tradiții productive. Cu toate acestea, realitatea din teren ne arată că agricultura din Suceava se confruntă cu probleme structurale grave, iar rata de absorbție a fondurilor europene rămâne mult sub necesarul real.

În zona montană și submontană (Dorna, Humor, Câmpulung), zootehnia și oieritul tradițional se confruntă cu lipsa capacităților locale de procesare, în timp ce în zona colinară și de câmpie (Fălticeni, Rădăuți, Dolhasca), exploatațiile agricole sunt fragmentate, slab capitalizate și izolate administrativ. Pomicultura este în declin, iar lipsa centrelor de colectare și de sprijin consultativ face ca mulți fermieri să abandoneze producția. În plus, foarte mulți tineri agricultori nu reușesc să acceseze fonduri europene, din cauza birocrației excesive și a lipsei sprijinului tehnic local.

Având în vedere toate aceste aspecte, vă rog să îmi răspundeți punctual la următoarele întrebări:

1. Ce măsuri concrete are în vedere Ministerul Agriculturii pentru a crește rata de absorbție a fondurilor europene în județul Suceava, în special în zonele montane și submontane unde zootehnia tradițională are un potențial ridicat, dar este slab susținută?

2. Cum sprijiniți concret fermierii mici și mijlocii din județul Suceava în accesarea fondurilor europene prin instrumente de garantare și creditare, având în vedere că majoritatea exploatațiilor sunt sub 5 ha și nu pot oferi garanții bancabile?

3. Aveți în vedere măsuri pentru simplificarea și digitalizarea relației dintre fermieri și instituțiile gestionare ale fondurilor europene (AFIR, APIA), în special în județele cu infrastructură slabă și cu forță de muncă îmbătrânită, cum este Suceava?

4. Intenționați să operaționalizați, la nivel județean, centre de consultanță agricolă funcționale, care să sprijine elaborarea și implementarea proiectelor europene în agricultură, inclusiv în domeniul pomiculturii, zootehniei și agroturismului, acolo unde Suceava are tradiție și potențial?

Vă rugăm să transmiteți răspunsul dumneavoastră în scris.

The post Petru Negrea – Întrebare parlamentară – Sprijinirea absorbției fondurilor europene în agricultură și dezvoltare rurală în județul Suceava appeared first on AUR.

Domnului Cătălin PREDOIU, Prim-ministru interimar al României

De către: Deputat Petru-Gabriel NEGREA

Circumscripția electorală: nr. 35 Suceava

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 04.06.2025

Obiectul întrebării: Măsuri urgente pentru sprijinirea populației afectate de inundații și solicitarea de sprijin din fonduri europene

Domnule Prim-ministru,

Zeci de localități din România sunt în aceste zile grav afectate de inundații. Oameni disperați și-au văzut casele înghițite de ape, gospodăriile distruse, animalele luate de viituri și agoniseala de-o viață pierdută într-o clipă. Drumuri și poduri au fost avariate, accesul către multe comunități este îngreunat sau imposibil, iar unele zone nu mai au apă potabilă, electricitate sau asistență medicală de bază. Copii, bătrâni și familii întregi sunt nevoiți să se adăpostească la rude, fără să știe ce le rezervă ziua de mâine.

Un exemplu grăitor este cel din localitatea Praid, județul Harghita, unde autoritățile au evacuat 45 de gospodării din cauza riscului de prăbușire a planșeului vechii mine de sare, afectat grav de infiltrațiile provocate de inundații. Alte 27 de persoane s-au autoevacuat la rude, dar nu toți sinistrații au avut această posibilitate. Situația este gravă și urgentă, iar reacția statului trebuie să fie pe măsura suferinței oamenilor.

Este vorba despre o adevărată tragedie umană care nu poate fi tratată cu indiferență birocratică sau cu promisiuni generale. Este nevoie de acțiune rapidă, coordonată și substanțială din partea Guvernului României pentru a-i sprijini pe acești oameni aflați în suferință și nesiguranță.

În timp ce românii trec prin tragedii reale cauzate de inundații, iar Guvernul anunță măsuri de austeritate, se găsesc totuși 100 de milioane de lei în Fondul de Rezervă pentru Ucraina. În schimb, sinistrații din România așteaptă și azi un ajutor concret, rapid și suficient din partea statului care întârzie în mod nejustificat.

România are la dispoziție și instrumente europene create exact pentru astfel de situații. Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) permite accesarea de fonduri pentru dezastre naturale majore – fonduri care pot fi folosite pentru reconstrucție, intervenții de urgență și sprijin direct al populației afectate. Timpul este esențial, iar trimiterea unei solicitări către Comisia Europeană nu poate întârzia.

Având în vedere această situație dramatică, vă solicit să răspundeți punctual la următoarele întrebări:

1. Ce măsuri concrete și imediate a dispus Guvernul României pentru sprijinirea populației afectate de inundații? Precizați tipurile de ajutoare acordate (financiare, materiale, logistice), instituțiile implicate și termenele de implementare.

2. Ce sumă a fost alocată până în acest moment, din Fondul de Rezervă bugetară pentru sprijinul românilor sinistrați? De ce nu a fost emis un act normativ similar celui prin care s-au acordat 100 de milioane de lei pentru sprijinul extern?

3. Când intenționează Guvernul să transmită către Comisia Europeană cererea de activare a Fondului de Solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) pentru a acoperi daunele produse de inundațiile recente și a accelera reconstrucția în zonele calamitate?

4. Există un plan de intervenție integrat la nivel național, pentru sprijinirea comunităților afectate de calamități naturale, care să includă și componente de prevenție, nu doar reacție post-dezastru? Dacă da, vă rog să-l faceți public.

Domnule Prim-ministru, este inadmisibil ca în fața unei astfel de tragedii să nu existe o reacție fermă și vizibilă a Guvernului. Românii au nevoie nu doar de empatie verbală, ci de fapte. Este obligația dumneavoastră, ca șef al Executivului, să puneți imediat în mișcare toate mecanismele instituționale și financiare pentru salvarea și sprijinirea celor aflați în nevoie.

Vă rugăm să transmiteți răspunsul dumneavoastră în scris.

The post Petru Negrea – Întrebare parlamentară – Măsuri urgente pentru sprijinirea populației afectate de inundații și solicitarea de sprijin din fonduri europene appeared first on AUR.

Domnului Bogdan-Gruia IVAN, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului

De către: Deputat Petru-Gabriel NEGREA

Circumscripția electorală: nr. 35 Suceava

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 27.05.2025

Obiectul întrebării: Funcționalitatea Organizațiilor de Management al Destinațiilor (OMD) și poziția antreprenorilor din turism

Stimate domnule ministru,

În temeiul Legii Turismului nr. 275/2018 și al Hotărârii de Guvern nr. 20/2022 privind normele metodologice pentru înființarea și funcționarea Organizațiilor de Management al Destinațiilor (OMD), s-a creat cadrul legal necesar pentru dezvoltarea turismului românesc într-o formă modernă și sustenabilă, bazată pe parteneriat public-privat.

Cu toate acestea, din discuțiile avute cu reprezentanți ai industriei turistice și hoteliere din județul Suceava, dar și din alte zone turistice ale țării, reiese faptul că funcționalitatea acestor organizații este departe de a corespunde așteptărilor mediului de afaceri.

Antreprenorii din turism semnalează:

– Lipsa unui parteneriat real între autoritățile publice locale și sectorul privat;

– Dificultăți privind finanțarea OMD-urilor și lipsa unui cadru clar pentru contribuțiile voluntare sau cotizațiile din partea mediului privat;

– Birocrație excesivă în procesul de recunoaștere oficială a acestor organizații de către minister;

– Lipsa de transparență în procesul decizional și în utilizarea fondurilor;

– Absența unei implicări active din partea MEAT în sprijinirea dezvoltării acestor structuri la nivel local și regional.

În acest context, vă adresez următoarele întrebări:

1. Câte OMD-uri au fost recunoscute oficial de Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului până în prezent și câte dintre acestea sunt active și funcționale?

2. Ce măsuri concrete are în vedere ministerul pentru sprijinirea dezvoltării și eficientizării acestor structuri, în special pentru facilitarea implicării reale a mediului privat?

3. Există în analiză o eventuală revizuire a cadrului legislativ sau a normelor metodologice pentru a răspunde nevoilor semnalate de antreprenorii din turism?

4. Cum intenționați să monitorizați activitatea OMD-urilor și să asigurați transparența utilizării fondurilor și a procesului decizional în cadrul acestor organizații?

Vă rugăm să transmiteți răspunsul dumneavoastră în scris.

The post Petru Negrea – Întrebare parlamentară – Funcționalitatea Organizațiilor de Management al Destinațiilor (OMD) și poziția antreprenorilor din turism appeared first on AUR.