„Energia este, din punctul nostru de vedere, călcâiul lui Ahile al competitivității economiei românești. De aici pleacă cea mai mare povară care stă pe companiile din România. Prețul energiei este ceea ce ne deranjează foarte tare, iar acest preț are legătură cu disponibilitatea mărfii pe piață”, a declarat liderul senatorilor AUR.

Petrișor Peiu susține că România se confruntă în acest moment cu trei probleme majore simultan: indisponibilitatea producției nucleare de la Cernavodă, lipsa unei perspective clare pentru Complexul Energetic Oltenia și întârzierile investițiilor în capacitățile pe gaz.

„Avem, cu alte cuvinte, trei crize importante suprapuse în energie. Pe de o parte, nu mai avem energie nucleară și, oricum, vom rămâne la jumătate din capacitate când va intra în modernizare, anul viitor, reactorul numărul 1.

A doua provocare importantă este legată de faptul că nu avem clar definit statutul Complexului Energetic Oltenia și nici nu știm până când va lucra și în ce condiții.

Și a treia chestiune importantă este legată de incapacitatea de a finaliza investițiile în centrale pe gaz. Mintia este în întârziere, Iernut este în foarte mare întârziere, Turceni și Ișalnița nici măcar nu au plecat”, a afirmat Petrișor Peiu.

Liderul senatorilor AUR arată că problemele din sectorul energetic nu se opresc la capacitățile insuficiente de producție. Petrișor Peiu atrage atenția și asupra lipsei capacităților de stocare, pe care o indică drept una dintre cauzele insuficienței energiei disponibile în orele de după-amiază și ale prețurilor ridicate suportate de consumatori.

„Pe acest fond al lipsei capacităților de producție apare și lipsa capacității de stocare, care este cealaltă cauză a insuficienței mărfii în orele de după-amiază și o cauză a prețului foarte ridicat pe care îl are energia către consumatori.

Deci, după ce că n-am rezolvat producția, n-avem nici stocare. Am evitat până acum rezolvarea celor două soluții mari de stocare: în hidrocentrale cu pompare inversă, respectiv în baterii”, a declarat Peiu.

Petrișor Peiu avertizează că problemele nu se opresc la producția de energie. România rămâne vulnerabilă și la nivelul infrastructurii de transport a energiei.

„Ultima piesă pe care aș menționa-o în acest tablou complex este faptul că nu s-a închis încă inelul de 400 de kilovolți. Și atunci, cu toate aceste vulnerabilități, suntem într-o piață în care avem nevoie de inteligență, de planificare, de știință, de carte și de conlucrarea mediului de afaceri, a Guvernului și a specialiștilor.”, a concluzionat Petrișor Peiu.

The post Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): „România plătește astăzi prețul anilor în care statul a abandonat investițiile în energie. Nu avem suficientă producție, nu avem stocare, iar marile centrale pe gaz întârzie” appeared first on AUR.

Petrișor Peiu a criticat lista miniștrilor depusă de Siegfried Mureșan, precizând că mulți dintre ei au făcut parte din executivele precedente, unde și-au dovedit nepriceperea și au luat decizii greșite pentru România.

„De ce nu putem să votăm Guvernul Mureșan? În primul rând, din cauza miniștrilor care au făcut parte din vechile cabinete și care se regăsesc pe această listă. Apoi, din cauza faptului că Siegfried Mureșan vrea să păstreze direcția economică a Guvernului Bolojan, pe care noi l-am demis prin moțiune de cenzură. Pentru faptul că acest program este o listă de promisiuni, nu este un program în adevăratul sens al cuvântului, și pentru faptul că nu conține termene sau valori precise.

Exemple de miniștri pe care îi credem incompatibili cu viitorul acestei țări: în primul rând, Alexandru Nazare, autorul creșterilor de taxe din iulie – august 2025.

Sebastian Burduja la Energie, unul dintre miniștrii vinovați de faptul că nu s-au finalizat investițiile pentru care am avut finanțare în totalitate și nu s-a mișcat un deget.

Oana Țoiu, cea care este responsabilă de renunțarea dreptului la veto din partea României în Consiliul European. Diana Buzoianu la Mediu, cea care a fost sancționată cu o moțiune simplă votată de către Senat. Radu Miruță la Apărare, numai vorbim de scandalul încredințării directe a 10 miliarde de euro prin contracte în domeniul înzestrării către diverse firme.

Cseke Attila la Dezvoltare este cel care a patronat dezastrul de azi din programul Anghel Saligny, înghețul și lipsa plăților către furnizori.

Cătălin Drulă la Transporturi, cel care a inițiat ordonanța de urgență din 2021 care a dus la condamnarea României la Curtea de Justiție a Uniunii Europene într-o cauză de 700 de milioane de euro.

Barna Tanczos la Agricultură, în mandatului domniei sale s-a obținut, între ghilimele, interdicția pentru exportul de rumegătoare mici din România, cel mai mare exportator european până atunci”, a explicat Petrișor Peiu.

Liderul senatorilor AUR a atenționat că programul de guvernare propus de Siegfried Mureșan presupune o continuare a aceluiași program de austeritate însușit de premierul demis Ilie Bolojan.

„Continuarea programului Bolojan, pe care noi o considerăm nocivă, se referă la menținerea cotelor de TVA, la menținerea cotei de impozitare pe dividende, la menținerea pragului pentru microîntreprinderi, la suprataxarea sau menținerea suprataxării prin CASS a contractelor cu timp redus de lucru, la imprecizia privind indexarea pensiilor și la păstrarea catastrofalei decarbonizări, atât a sectorului de producție, cât și a celui de încălzire”, a spus acesta.

În opinia lui Petrișor Pieu, niciun alt guvern post-decembrist nu a mai prezentat un program atât de abstract, lipsit de explicații și care nu răspunde actualei situații economice.

„Ce lipsește din acest program? Nicio dată precisă de implementare a vreunei măsuri. Că se dorește întoarcerea TVA la 19% cota standard, când? În ce condiții? Cât va fi creșterea economică? O chestiune esențială: cât va fi rata inflației? Cât va fi cursul mediu de schimb? Cât va fi deficitul bugetar? Cât vor fi salariul minim pe economie și salariul mediu pe economie? Cât va fi pensia minimă și cât va fi valoarea punctului de referință?

Eu vreau să vă atrag atenția că este primul program de guvernare care nu conține aceste date. Nu mai există în istoria României de după 1990 un program de guvernare fără aceste date precise”, a subliniat senatorul AUR.

Petrișor Peiu reclamă contradicțiile conținutului și abordarea reformelor administrative.

„Un program imprecis și ambiguu. Promisiuni de reducere a numărului de parlamentari cu 60, care de fapt sunt 54 în altă pagină, sau 53, deși poporul a votat să fie redus numărul de parlamentari cu 165. Comasări de agenții, care? Când? În ce condiții? Analiza companiilor de stat, păi de analize avem noi nevoie acuma, nu le-am făcut? Calculul corect al numărului de personal, de asta avem noi nevoie, nu le-au făcut până acuma?

Termene imprecise pentru centralele pe gaze Iernut și Mintia, că se vor finaliza, când? Iernut auzim din 2019 că se va finaliza.

Legea salarizării, în ce formă? Iarăși imprecisă. Evaluare, reașezare, reducere, sunt niște termeni impreciși, nu conțin exprimări cantitative. Zice ‘managementul spitalelor publice va fi consolidat’. Ce înțelegem din asta? Ce înseamnă că va fi consolidat? Îi bagă cu picioarele în beton, ce fac cu ei?

‘Pacienții oncologici și cei cu boli rare vor beneficia de trasee medicale integrate și predictibile’. Serios? Să le spună asta celor care n-au medicamente! Aici e problemă de lipsă de medicamente, nu de trasee medicale integrate și predictibile. Și pentru sistemele din apărare, la fel: cuantumul se recalculează la pensie după contribuție și vechime”, a adăugat liderul senatorilor AUR.

Acesta a tras un semnal de alarmă și în privința interzicerii cumulului pensiei cu salariul la stat, măsură ce ar putea adânci criza de personal din sănătate și educație.

„Sunt și câteva prevederi periculoase: interzicerea cumulului pensiei cu salariul la stat. Oameni buni, așa cum rezultă din programul ăsta de guvernare, vom distruge educația și sănătatea. În educație vă aduc aminte, astăzi avem o criză majoră de profesori la informatică, la fizică și la matematică. Avem suplinitori la matematică în București”, a spus acesta.

Parlamentarul a remarcat inclusiv omiterea din program a unor proiecte energetice majore, de importanță strategică națională.

„Au uitat de CEO în programul de guvernare, de Complexul Energetic Oltenia, care asigură de bine, de rău peste 12% din energia țării, astăzi cred că aproape 20%, că încă Cernavodă nu lucrează? Au uitat de centralele noi de la Turceni și Ișalnița, nu le mai facem, să ne spună cineva! Au uitat de finalizarea inelului de 400 de kilovolți. E prima oară în 20 de ani când aud că nu mai e o prioritate acest inel, nu se mai face?”

Petrișor Peiu a criticat intențiile de reorganizare spitalicească, amintind de măsurile similare luate în trecut. De asemenea, a avertizat asupra unor tentative de a institui cenzura prin noi organisme.

„’Instituirea unui consiliu consultativ al societății civile pentru integrarea expertizei externe, evaluarea politicilor și semnalarea riscurilor privind libertatea’, adică cenzură! Așa ceva înseamnă instituirea cenzurii prin organisme non-alese de cetățeni, nealese de cetățeni, numite de cine, de guvern? O practică nedemocratică care ea însăși conține germenii refuzului nostru.

‘Crearea unei structuri centrale STRATCOM pentru coordonarea politicilor, procedurilor și răspunsului instituțional în domeniul rezilienței informaționale și al combaterii ingerințelor’.

Cenzură, din nou! Sunt lucruri periculoase care nu pot fi admise într-o societate democratică”, a spus Petrișor Peiu.

Senatorul a taxat asumarea unor angajamente nerealiste și a unor noțiuni lipsite de substanță practică.

„Promisiuni ale unor lucruri deja existente și vorbe goale: ‘România pro-europeană și transatlantică’, 11 măsuri, minciuni, inclusiv reindustrializare. România este în dezindustrializare acum, a scăzut de la 21% în PIB ponderea industriei la 16%, continuă să scadă. De ce sunt incluse asemenea minciuni?

Ținte bugetare pentru educație: 6% din PIB, o lege de 20 de ani pe care n-a respectat-o nimeni. Cum poate să spună cineva că va aloca de mâine 6% din PIB pentru educație și 1% din PIB pentru cercetare, când azi suntem la 0,45%.

Alte vorbe goale: ‘legătura liceu – piața muncii’, ‘monitorizarea longitudinală a traseelor absolvenților’. Te apucă râsul când vezi așa un delir de vorbe. ‘Universități performante și accesibile’, ‘consolidarea României ca pol regional de cercetare și inovare’, în condițiile în care suntem pe ultimul loc în Uniunea Europeană ca sume alocate cercetării”, a precizat acesta.

Liderul senatorilor AUR a mai transmis că programul de guvernare pus pe masă de premierul desemnat Siegfried Mureșan cuprinde măsuri deja adoptate, precum renunțarea la impozitul minim pe cifra de afaceri.

„Presa a relatat și inadvertențe din programul de guvernare. Menționez și eu una pe care, fiind prea mare, n-am văzut-o când am scris materialul: renunță la impozitul minim pe cifra de afaceri, ceea ce deja este făcut de Guvernul Bolojan, dar o anunță ca măsură, și tot fără a pune nimic în schimb. Sunt multe astfel de exemple. Astea sunt pe scurt motivele politice pentru care nu vom vota Guvernul Mureșan”, a declarat liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.

The post Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): „Motivele politice pentru care nu vom vota Guvernul Mureșan: aceiași miniștri și aceeași direcție economică păguboasă pentru România” appeared first on AUR.

„Veriga slabă din lanțul occidental este, azi, România.

Dobânzile la care se împrumută statele au urcat la noi maxime:

Pentru Statele Unite, 5,21% pentru maturitatea de 10 ani, un nivel nemaiîntâlnit din 2007; pentru Marea Britanie 5,39%, pentru Franța 4,72%, pentru Germania 3,62% la aceeași maturitate. Pentru obligațiunile emise de UE pe 10 ani vorbim de dobânzi de peste 4%, nivel nemaiîntâlnit în istorie.

România a atins nivelul de 7,55% vineri și acum este la 7,38%, un nivel uriaș, cea mai mare dobândă plătită de un stat UE pentru obligațiunile la 10 ani.

Dar, dintre toate aceste state, doar România este în recesiune. Toate celelalte au creștere economică: SUA 2,1% pe primul trimestru și 1,5% pe al doilea, UE este pe la 1% în medie.

Cu alte cuvinte, toate celelalte state, cu excepția României, pot crește dobânda oferita de băncile centrale. România nu poate pentru ca ar adânci criză economică.

Băncile care dețin aceste obligațiuni vor vinde obligațiunile vechi (cu dobânzi mai mici) cu discount-uri mari, pentru a putea cumpăra noile obligațiuni. Cat de mult pot pierde băncile, totuși?

Veriga slabă va fi lovita în plin de criza datoriilor. La precedenta criză a fost Grecia”, a declarat liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.

The post Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): „România este veriga slabă care va fi lovită în plin de criza datoriilor. La criza precedentă a fost Grecia” appeared first on AUR.

Acesta susține că Kimberly Ann Guilfoyle nu a participat la niciuna dintre aceste etape și nu a avut nicio contribuție la demersul care a dus la căderea Guvernului.

Petrișor Peiu explică, punct cu punct, cum s-a ajuns la depunerea moțiunii de cenzură și la votul prin care Guvernul Bolojan a fost demis:

• „ conducerea partidelor AUR și PSD ( în total 5 persoane) au decis sa depună o motiune de cenzură in comun; Kimberly Ann Guilfoyle nu a participat la acea întâlnire și nimeni nu a invocat-o;
•  eu împreună cu Marian Neacșu am redactat textul moțiunii de cenzură; Kimberly Ann Guilfoyle nu a participat cu nicio idee, nu a scris niciun cuvânt și nici nu cred că a auzit vreodată de mine sau de dl Neacșu;
• în Parlament au votat peste 280 de deputați și senatori demiterea guvernului Bolojan; Kimberly Ann Guilfoyle nu se află printre ei”, a declarat Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR.

The post Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): „Cum a fost demis guvernul Bolojan și cine a contribuit la aceasta – episoade la care am participat direct” appeared first on AUR.

„Cât ne-a costat, în 2025, dobânda plătită pentru împrumuturile guvernamentale, în prețuri comparabile (la paritatea puterii de cumpărare- PPP): 25,5 miliarde de dolari. Tot pentru comparație, Polonia a plătit 36,1 miliarde de dolari, iar Ungaria 15,8 miliarde de dolari. Cel mai mult a plătit pe dobânzi SUA (1230 de miliarde de dolari), apoi Italia (134,5 miliarde de dolari), Marea Britanie (124 de miliarde de dolari).
România plătește a 12-a cea mai mare factură a dobânzilor de pe glob (în cifre comparabile).

Poate mai important este să vedem cât reprezintă dobânzile în totalul cheltuielilor guvernamentale: două țări plătesc mai bine de 10% din totalul cheltuielilor publice pentru plata dobânzilor aferente datoriei: SUA și Mexic. Columbia, Italia și Ungaria plătesc peste 7% din totalul cheltuielilor pentru dobânzi. Islanda, Israel, Costa Rica și România peste 6%!
Dobânzile plătite pentru datoria guvernamentală de către România ne plasează pe locul IX din lume, ca pondere în totalul cheltuielilor.

Asta anul trecut. Anul acesta, pe primele șapte luni din an, țara a plătit peste 40 de miliarde de lei pe dobânzi. Dintr-un total al cheltuielilor publice de 460 de miliarde de lei, ponderea cheltuielilor cu dobânzile ne-a adus pe locul III în lume, cu o pondere de 8,7%. Imediat după Mexic și SUA”, a declarat Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR.

The post Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): „România, sufocată de dobânzi: 40 de miliarde de lei plătite în doar șapte luni” appeared first on AUR.

Petrișor Peiu atras atenția că nu se cunoaște cât este în prezent datoria publică.

„Cât de mare este datoria publică? Răspunsul corect este că astăzi nu știm cât este. Putem să anticipăm că este undeva în jur de 62,5% din PIB, dar singura dată oficială pe care o avem provine din luna mai, deci de acum 4 luni, și vorbim de 1.194 de miliarde de lei, parcă 61,4% din PIB.

Această datoria publică nu este cea mai mare din Uniunea Europeană. Este abia a 14-a ca ordin de mărime. Statele puternic îndatorate: Grecia, Italia, Franța și așa mai departe. Dar România cheltuiește cel mai mult pentru a plăti această datorie. Vorbim de dobânzile plătite acum la datoria respectivă, care constituie o medie de 5,2%. Nu mai există vreun alt stat european cu peste 5% cheltuială medie cu dobânda”, a declarat Petrișor Peiu.

Senatorul AUR a arătat că situația este cu atât mai gravă având în vedere noile împrumuturi, unde România se menține pe primul loc în Uniunea Europeană.

„În ceea ce privește dobânzile la împrumuturile noi făcute, suntem din nou campioni în Uniunea Europeană cu 7,33%, era vineri, azi e undeva 7,29%-7,3%.

Evoluția pe ultimii 10 ani: putem să vedem, de exemplu, că la maturitățile de sub un an avem o creștere de 6-7%, de la dobânzi de sub 1% pe an la dobânzi între 6 și 7% pe an. În numai 10 ani a crescut costul împrumuturilor pe termen scurt, iar în ceea ce privește împrumuturile pe termen lung, costul lor este mai mult decât dublu. Repet, la împrumuturi noi făcute.

Și observăm că statele puternic îndatorate din Uniunea Europeană plătesc dobânzi pentru creditele luate acum mult mai mici decât plătim noi.

Grecia, cel mai împovărat de datorii stat (143,5% din PIB), plătește o dobândă de 4,28% pe an. Italia (139% din PIB datorie publică) – 4,43% pe an. Ungaria (77,7% din PIB datorie publică) – 5,79% dobândă pe an. Polonia (61,6% din PIB) – 6,31% dobânda anuală plătită. Iar România, cu 61,4% (comparabil cu Polonia), cel puțin un punct procentual în plus: 7,33% pe an dobândă la maturitatea de 10 ani la împrumuturi noi făcute”, a precizat senatorul AUR.

Petrișor Peiu a legat evoluția dobânzilor de climatul politic, opinând că piețele financiare au reacționat pozitiv după votarea moțiunii de cenzură din mai, dar au revenit la creștere odată cu blocajul politic din luna august.

„Avem evoluția dobânzilor și se observă că această scădere a dobânzilor vine după votarea moțiunii de cenzură din mai. Lumea a resimțit votarea moțiunii de cenzură ca pe un fapt pozitiv, lumea financiară.

Dobânzile au scăzut pentru că se spera găsirea unui nou punct de echilibru. Punctul de echilibru nu a venit și, începând cu luna august, observăm o creștere abruptă a dobânzilor. În august, în momentul în care a fost clar pentru lumea financiară că nu există o soluție politică la problema din România (…)

Ce așteaptă piețele de la România ca să ajungă măcar în situația Poloniei sau a Ungariei? Stabilitate politică, guvern stabil, ceea ce duce cu gândul la ceea ce noi propunem: alegeri anticipate, singura bază solidă pentru o guvernare, o majoritate politică stabilă și pentru reducerea dobânzilor noi la care se împrumută România”, a mai spus acesta.

Liderul senatorilor AUR a reiterat datele îngrijorătoare ale datoriei publice și a expus soluția viabilă pentru ieșirea din această situație.

„Plătim cea mai mare dobândă medie la datoria existentă, 5,2%; plătim cea mai mare dobândă, 7,33% pe an, pentru datoria nou făcută.

Cum ieșim din această capcană? Generând încredere în piețe. Cum generăm încredere în piețe? Dând piețelor răspunsul pe care vor să-l audă și anume o guvernare stabilă care să poată să ia măsurile care să dea încredere în economia românească”, a transmis liderul grupului senatorial AUR, Petrisor Peiu.

The post Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): „Cum poate ieși România din capcana dobânzilor: printr-o guvernare stabilă care să ia măsuri pentru economia românească” appeared first on AUR.

„Siegfried Mureșan ne-a acuzat de multe ori ca suntem „extremiști” și „anti-europeni” . De ce?

Vrea AUR să iasă România din UE? În niciun caz.

Și atunci pe ce se bazează Mureșan și ciracii săi? Pe faptul ca AUR a criticat și critică politică dusă de „guvernul UE”, adică de Comisia Europeană condusă de Ursula von der Leyen.

Este, însă, o distincție clară între a critica guvernul și a fi împotriva unei organizații. Mureșan este vicepreședinte în partidul care a propus-o pe von der Leyen și care o susține: PPE, Partidul Popular European.

De ce critică AUR guvernul von der Leyen? Pentru următoarele motive:

1. A cheltuit nesăbuit banii UE, ajungând la datorii de peste 1000 de miliarde de euro, ceea ce a triplat dobânda la care se împrumută UE.

2. A presat pentru politicile energetice „green deal” care au adus prețul energiei în UE la un nivel triplu față de prețul energiei din China și dublu față de cel din SUA.

3. A impus o supra-reglementare care a distrus competitivitatea economiei europene, simbolul suprem al unor decizii tragice fiind legiferarea legarii dopului de ambalajul din plastic!

Motivele pentru care AUR critică „guvernul” UE trebuie clar înțelese. AUR nu vrea să iasă România din UE, ci vrea ca tratatele UE sa fie respectate!

Ursula von der Leyen a încălcat tratatele UE în favoarea unor abuzuri ale Comisiei conduse de ea, precum achiziția nejustificată și fara licitație a unor sute de milioane de doze de vaccin sau extinderea puterii Comisiei Europene în influențarea politicilor naționale.

UE nu înseamnă și nu se reduce la Ursula von der Leyen sau la Siegfried Mureșan. A o critica pe Ursula von der Leyen nu se numește extremism, ci democrație”, a declarat liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.

The post Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): „A o critica pe Ursula von der Leyen nu se numește extremism, ci democrație” appeared first on AUR.

„Efectul criminal al politicii energetice a Comisiei von der Leyen, amplificat de slugărnicia extremă a guvernului de la București:

Producția industrială a României a scăzut în fiecare lună din acest an față de luna similară de anul trecut, scăderile fiind amplificate de la lună la lună, de la -1,9% în februarie până la -6,3% în iulie.

Față de iulie 2021 (anul în care Guvernul Cîțu a început demolarea sistematică a energeticii naționale), producția industrială a țării a scăzut la 91,5%. O scădere a industriei cu 8,5% într-un asemenea interval înseamnă o adevărată prăbușire. Prima consecință este emigrarea masivă a specialiștilor industriali în alte țări. A doua consecință este creșterea deficitului comercial.

Atunci când se face calculul câți bani a încasat România de la UE (116 miliarde de euro primiți și 40 de miliarde de euro plătiți, deci o diferență de 76 de miliarde de euro), să nu uităm că jumătate din cei 76 de miliarde de euro au plecat imediat în alte state UE ca plată a echipamentelor, materiilor prime și tehnologiei din proiectele europene, lucruri pe care noi nu le mai producem aici. Atât a plătit România pentru politica energetică a guvernelor Cîțu, Ciucă, Ciolacu și Bolojan. În caz că se caută vinovați, putem încerca și cu miniștrii energiei din această perioadă.

Sunt unii care stau chiar mai rău decât noi: Bulgaria -14%, Belgia -12%, Estonia -11% și Germania -9,5% , dar asta nu e chiar o scuză.

Statele care și-au rezolvat problema energetică au, însă, o industrie în expansiune: Polonia are +17% față de 2021, Franța are +3%, Cehia +3%, Danemarca + 36%, Olanda +7%, Spania +4%”, a explicat liderul grupului senatorial AUR, Petrișor Peiu.

The post Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): „Politica energetică a Comisiei von der Leyen și slugărnicia guvernelor de la București au prăbușit producția industrială” appeared first on AUR.

„Despre ce nu va sufla nimeni un cuvânt astăzi la Cotroceni:

1. În primele 7 luni ale anului, au ieșit din țară 110 miliarde de euro și au intrat doar 94 de miliarde de euro. Pierdem cam 2,3 miliarde de euro pe lună.

2. Investițiile străine s-au prăbușit: 1,12 miliarde de euro pe primele 7 luni din 2026 față de 5 miliarde de euro pe primele 7 luni din 2025.

3.Dobânda la care se împrumută statul pe termen lung (10 ani) a atins 7,3% pe an și crește continuu din luna iulie.

De fapt, zâmbetele false și pantofii cu talpa roșie nu ajută de loc să găsim răspunsul la întrebarea nerostită: cât timp mai rezistă statul român și economia cu aceste cifre?”, a transmis liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.

The post Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): „Despre ce nu se va vorbi astăzi la Cotroceni: cât timp mai rezistă statul român și economia cu aceste cifre?” appeared first on AUR.

Liderul AUR a tradus datele furnizate de Institutul Național de Statistică, evidențiind că scăderea și stagnarea economică au reprezentat o regulă, cu excepția perioadelor electorale.

„Aș dori să trag un semnal de alarmă privind absența oricăror măsuri de corectare a acestei probleme și pericolul major care ne așteaptă în perioada următoare. (…) Avem 10 trimestre de scădere economică sau stagnare și în interiorul celor 10 trimestre doar trei dintre ele sunt cu creștere economică, dar sunt exact acele trimestre din perioada campaniilor electorale. Se observă trimestrele 3 și 4 din anul 2024 și trimestrul 2 din 2025, exact când am avut campanii electorale. În rest observați scădere economică și stagnare”, a spus senatorul AUR.

Totodată, Petrișor Peiu a avertizat că rata inflației va continua să crească în lunile viitoare pe fondul crizei carburanților provocate de conflictul din Orientul Mijlociu, efecte ce se vor transpune direct în prețurile energiei, ale bunurilor și ale serviciilor.

„Fenomenul de stagflație este întregit, pe lângă această recesiune sau stagnare, de o rată a inflației foarte mare, cea mai mare din Uniunea Europeană, care s-a corectat în lunile iulie și august cu câte două puncte procentuale, dar care urmează să crească începând cu septembrie-octombrie, ajungând din nou la peste 10% spre finalul anului, ca urmare a crizei prețului la pompă a carburanților.

Această creștere de prețuri la pompă se va regăsi în prețurile bunurilor și serviciilor începând cu luna septembrie, va urma o creștere, la fel și creșterea prețului la energia electrică ca urmare a crizei de anul acesta din vară”, a mai declarat acesta.

Senatorul a subliniat că, spre deosebire de restul statelor europene, România traversează o criză singulară, alimentată de factori interni.

„Esențial este, ca să înțelegem pericolul în care ne aflăm, că Europa nu este în criză. În Europa nu este criză, chiar dacă avem o creștere mică, nu avem criză economică, ceea ce se vede din acest tablou preluat de la Eurostat. Asta înseamnă că România experimentează o criză singulară, nu este o criză a sistemului occidental așa cum a fost în perioada 2007-2008.

Acest lucru va face să fie cu atât mai periculoasă situația în care o criză economică în întreg sistemul occidental, o criză generată de povara datoriilor foarte mari, va veni peste tot. Atunci ne va găsi nepregătiți, exact în situația în care a fost Grecia”.

Petrișor Peiu a explicat că actuala criză presupune scăderea nivelului de trai al cetățenilor, tăierea veniturilor, pierderea puterii de cumpărare a pensionarilor și creșterea accelerată a dobânzilor.

„Deocamdată manifestarea crizei la noi se face simțită prin scăderea nivelului de trai. Observăm că avem un indice al câștigului salarial real de 97,5% în iulie 2026 față de iulie 2025, și indicele pensiei medii, la fel, este 98,1% în 2026 față de 2025. Asta înseamnă reducerea veniturilor. Criza ne va lovi atunci când aceste fenomene pur locale vor întâlni criza economică generalizată care se întâmplă în lumea capitalistă în mod ciclic”, a precizat Petrișor Peiu.

Liderul senatorilor AUR a indicat dobânzile uriașe la care se împrumută statul român ca fiind declanșatorul unei posibile prăbușiri economice.

„Creșterea uriașă a dobânzilor iarăși este un semnal de alarmă care întregeste această criză. Suntem la peste 7% cu dobânzile. Este adevărat că toată Uniunea Europeană trăiește cu dobânzi foarte mari pentru împrumuturi, care, repet, întregesc această criză și vor face să explodeze criza atunci când vom avea o criză financiară internațională, moment care se apropie foarte tare pentru că avem dobânzi insuportabile în toate statele mari. În Statele Unite avem aproape 5% dobândă la împrumuturile pe 10 ani, Marea Britanie peste 5%, Italia și Franța peste 4%, România este singura peste 7%, în lumea occidentală doar Islanda mai are această dobândă foarte mare.

Semnalul nostru de alarmă este: România trece prin criză, în momentul în care va apărea criza internațională, România se va prăbuși exact ca Grecia dacă nu ieșim din această paradigmă ”, a declarat liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.

The post Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): „România se va prăbuși exact ca Grecia în momentul când va apărea o criză internațională” appeared first on AUR.