„România nu își poate gestiona marile probleme, defectele structurale ale societății.

Una dintre ele este procentul imens de tineri, cu vârste între 15 și 29 de ani, care nu se regăsesc nici la școală, nici la vreun curs de formare și nici nu au un loc de muncă, așa-numita categorie NEET (Not in Education, Employment or Training).

Aici deținem un nedorit loc de campion european, cu 19,2% dintre tinerii cu vârste între 15 și 29 de ani nefiind nici la școală, nici la serviciu și nici în formare profesională. Unul din cinci tineri din România pleacă în viață lipsit de șanse.

Din păcate pentru noi, suntem singura țară din Uniunea Europeană care nu și-a îmbunătățit acest scor în ultimii 10 ani. Adică l-am redus doar ușor, de la 20,9% în 2015 la 19,2% în 2025.

Hai să vedem ce au făcut alții: grecii au scăzut de la 24,1% la 13,6%, italienii de la 25,7% la 13,3%, bulgarii de la 22,2% la 13,8%, iar spaniolii de la 19,4% la 11,5%.

Unul din cinci tineri ai noștri nu se află nici la școală, nici la serviciu, dar noi importăm sute de mii de lucrători din Nepal, Pakistan, India și Sri Lanka. Ce fel de politică publică este aceasta? Să îți abandonezi propria populație și, în același timp, să imporți populații cu mari diferențe culturale, de la mii de kilometri distanță?”, a declarat liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.

The post Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): „România abandonează un tânăr din cinci și importă forță de muncă din afara Europei” appeared first on AUR.

„Execuția bugetară pe primele patru luni ale anului 2026 ne arată, în mod cât se poate de clar, cam ce crede Guvernul Bolojan că înseamnă „reformă” sau „consolidare fiscală”: a crescut nivelul taxelor (TVA, impozit pe dividende, impozite pe proprietate), a redus cheltuielile de capital la jumătate (investiții, modernizări, întreținere, noi echipamente sau programe software), a înghețat pensiile și a crescut normele profesorilor.

Cine pierde în România, pe primele patru luni din 2026:

• cei aproape 400.000 de profesori, ale căror venituri s-au redus cu aproape 2 miliarde de lei;
• firmele, cu un profit real în scădere (impozit pe profit în creștere cu 1,5% la o inflație de 10%);
• cei aproape 5 milioane de pensionari, care au pensiile înghețate, la o inflație cumulată de 16% în ultimii doi ani;
• infrastructura publică, prin reducerea la jumătate a cheltuielilor de capital;
• proprietarii de locuințe, care plătesc un impozit mărit cu 70%.

Cine câștigă ceva în plus din bugetul pe ianuarie-aprilie 2026:

• băncile care au împrumutat România, care au încasat 3,2 miliarde de lei în plus;
• șefii din instituțiile statului și firmele de partid, care au încasat 1,6 miliarde de lei în plus, categorie în care intră și contractul de lobby pentru președinte în SUA.

Atât!

Cifrele mari sunt următoarele:

• veniturile statului au crescut cu 24 de miliarde de lei, adică cu 12% față de anul trecut, de la 200 la 224 de miliarde de lei;
• cheltuielile statului au scăzut cu 8 miliarde de lei, adică cu 0,4% față de anul trecut, pe primele patru luni, de la 256 la 248 de miliarde de lei;
• deficitul bugetar s-a redus de la 56 la 24 de miliarde de lei, adică a scăzut cu 32 de miliarde de lei;
• totul la o rată a inflației de peste 10%.

Guvernul Bolojan se laudă pe la toate televiziunile că a făcut reformă și a redus deficitul bugetar. Ei bine, hai să vedem ce a făcut, de fapt.

De unde vine creșterea de venituri:

• 4,5 miliarde de lei în plus din impozitul pe venit, efectul creșterii impozitului pe dividende plus inflația;
• 2,2 miliarde de lei în plus din impozitul pe proprietate, care a crescut cu 70%;
• 9,3 miliarde de lei în plus din încasările pe TVA, ca efect al creșterii cotelor de TVA și al inflației;
• 6 miliarde de lei în plus din contribuțiile pe asigurări, ca efect al creșterii salariului minim, al introducerii CASS pentru mame, veterani și foști deținuți politici, plus inflația;
• 4 miliarde de lei în plus din încasările din PNRR.

Au scăzut, în schimb, sumele din venituri nefiscale, cu 1,8 miliarde de lei, și încasările de la UE din fondurile pentru perioada 2021-2027, cu 800 de milioane de lei.

De unde vine scăderea de cheltuieli:

• a scăzut cu 1,9 miliarde de lei cheltuiala cu salariile bugetarilor, prin înghețarea salariilor și creșterea normei în învățământ;
• a scăzut cu 1,4 miliarde de lei cheltuiala cu pensiile, prin înghețarea pensiilor și scăderea numărului de pensionari;
• au scăzut cu 9 miliarde de lei cheltuielile de capital, adică investițiile și echipamentele.

Au crescut, în schimb:

• cheltuielile cu dobânzile, cu 3,3 miliarde de lei;
• cheltuielile cu bunurile și serviciile, cu 1,6 miliarde de lei, adică achizițiile de zi cu zi ale statului;
• cheltuielile pentru PNRR, cu 4,2 miliarde de lei.

Au scăzut:

• cheltuielile din împrumuturile din PNRR, cu 1,4 miliarde de lei;
• cheltuielile din fondurile UE 2021-2027, cu 1,2 miliarde de lei.

Concluzii:

1. Efectul PNRR asupra bugetului este zero: plus 4 miliarde la venituri, plus 4,2 miliarde la cheltuieli.

2. Plusul de la venituri vine din creșterea taxelor de către guvern și din inflație. Au crescut prețurile, a crescut și TVA-ul aferent.

3. Minusul de la cheltuieli vine din reducerea investițiilor, în proporție de 90%, și din înghețarea pensiilor și a salariilor, în proporție de 10%.

4. Avem o execuție bugetară care ne indică clar „reforma Bolojan”: stoparea investițiilor, sugrumarea nivelului de trai, pedepsirea pensionarilor, profesorilor, proprietarilor de locuințe și a antreprenorilor, umplerea buzunarelor băncilor care împrumută statul și ale șefilor care cumpără orice, de la hârtie la benzină!”, a declarat liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.

The post Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): „Execuția bugetară arată adevărul despre „reforma” Bolojan, austeritate pentru români, miliarde pentru sistem” appeared first on AUR.

Credința tâmpă că un stat membru NATO și UE are nevoie de o firmă de consultanță la Washington este cel puțin excentrică. Și este proprie statelor subdezvoltate instituțional, în care puterea politică este convinsă că poate cumpăra accesul la politicienii importanți ai Americii prin contracte de lobby.

De fapt, orice stat care apelează la firme de lobby pentru a-și introduce liderii la Casa Albă sau la Congres primește acolo o etichetă greu de dezlipit: stat corupt care încearcă să-și spele păcatele prin lobby.

Statele civilizate își rezolvă problemele de la Washington tratând în mod democratic și legal problemele pe care le au acasă, nu încearcă să își cosmetizeze realitățile și nu își cumpără „intrări” la Casa Albă sau în Congres.

Numai statele eșuate au nevoie de firme de lobby, statele „curate”, statele normale, au minister de externe și diplomație pentru subiecte diplomatice. Să plătești 7 milioane de dolari pe an pentru lobby la Washington echivalează cu a recunoaște inutilitatea canalelor diplomatice normale: ambasadorul și ministrul de externe.

Dar România are și ambasador la Washington, politrucul Muraru, unul dintre postacii de rând ai PNL și ministru de externe, pe usr-ista Oana Țoiu. Mai are și 25 de angajați ai ambasadei care, teoretic, lucrează pentru țară. Plus consulatele generale de la New York, Chicago și Los Angeles, toate populate cu oamenii de partid și de stat. Plus 13 consulate onorifice. De ce are atunci nevoie de lobby? Nu sunt decât două răspunsuri posibile: fie ambasadorul politruc Muraru, ministrul Țoiu și armatele din subordinea lor nu își fac treaba, fie cineva a inventat un contract pentru a-și lua un mic comision.

Concluzia este cât se poate de amară: sub conducerea lui Nicușor Dan și a guvernului Bolojan, România a devenit, oficial, un stat bananier, în care junta de la putere își cumpără favoruri politice în marile capitale ale lumii”, a declarat liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.

The post Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): „Sub conducerea lui Nicușor Dan și a coaliției PSD-PNL-USR-UDMR, România revine la practicile feudale din anii ’90” appeared first on AUR.

„Timp de cinci ani, politicienii noștri au vândut iluzii atât propriilor cetățeni, cât și statului american. Ei s-au angajat să facă ceea ce nu puteau sau nu știau să facă. Minciuni după minciuni, doar pentru a-și cumpăra câte o fotografie la Washington.

Pe fondul certurilor din interiorul coaliției de guvernare PSD-PNL-UDMR-USR, românii au aflat, stupefiați, că tocmai s-au trezit cu o imensă problemă în brațe: un contract de vreo 9-10 miliarde de dolari, din care peste 7 miliarde ar trebui împrumutate de la americani, cu o firmă americană.

Pe scurt, problema este așa: dacă realizăm contractul, nu știm nici câți bani vom cheltui, nici dacă vom avea o nouă centrală nucleară la Doicești. Mai mult, dacă totuși vom construi centrala, ea va furniza cam tot atâta energie cât ar fi furnizat o centrală pe gaz, care ar fi costat de 20 de ori mai puțin, sau una hidro cu pompaj invers, care ar fi costat de 10 ori mai puțin.

Dacă nu îndeplinim contractul, ne vom trezi cu un arbitraj internațional, cu mici șanse de câștig, plus un diferend uriaș cu SUA, partenerul strategic.

Cum s-a ajuns aici? Prin populism, demagogie și minciună. Pur și simplu, politicienii au ignorat realitatea tehnică, științifică și economică, crezând că astfel își vor cuceri sprijinul american pentru propriile cariere politice.

Problema energetică nucleară a României este complicată, atât pentru posibilele reactoare 3 și 4 de la Cernavodă, cât și pentru mini-reactoarele nucleare (SMR).

1. În ceea ce privește centrala de la Cernavodă, trebuie înțeles că noi avem acolo un tip de reactoare, numit „pressurized heavy-water reactor” (PHWR), diferit față de majoritatea reactoarelor din lume de generația a II-a, care sunt „pressurized water reactor” (PWR). Diferențele sunt foarte mari: reactoarele CANDU de la Cernavodă funcționează cu combustibil pe bază de uraniu natural, cu 0,7% din masă izotopul U-235, și au agent de răcire apă grea, în vreme ce reactoarele PWR, construite de marile puteri, SUA, Franța și URSS/Rusia, funcționează cu uraniu îmbogățit, cu 3-5% U-235, și cu agent de răcire apă normală.

Funcționarea reactoarelor PWR este mai economicoasă, ele având o putere netă mai mare, între 800 și peste 1.000 MW, decât cele CANDU, de 600-700 MW, și fiind alimentate doar la 18-24 de luni, în vreme ce reactoarele CANDU se alimentează mult mai frecvent.

Problema noastră aici este următoarea: în lume sunt funcționale 26 de reactoare CANDU, 17 în Canada, 3 în Coreea, 1 în Argentina, 2 în China, 1 în India și 2 în România, plus 18 reactoare derivate CANDU construite în India. Ultimul reactor CANDU propriu-zis conectat la rețea datează din 1994 în Coreea, din 1990 în India, din 1985 în Canada, din 1981 în Argentina, din 2003 în China și din 2007 în România.

Deci, ultimul reactor CANDU propriu-zis conectat la rețea este cel de la Cernavodă, în 2007. Acum 19 ani. De atunci, canadienii nu au mai livrat niciunul. Oare or mai ști să facă încă două? Mai are cine să le producă? Mai au unde?

2. Problema legată de mini-reactoarele modulare este una de costuri și de riscuri. Ceea ce vrea NuScale să vândă la Doicești este un cap de serie, un prototip sau FOAK, „First-of-a-Kind”, care costă, de obicei, de 2 până la 5 ori mai scump decât un produs de serie, numit NOAK, „Nth-of-a-Kind”.

Mai grav, proiectele nucleare FOAK se finanțează cu rate ale dobânzii de 8 până la 12% pe an, din cauza primelor de risc, comparativ cu 3 până la 5% pentru tehnologiile cunoscute.

Ca exemplu, costurile de producție a energiei solare au scăzut cu 89% între 2010 și 2020. Costurile energiei eoliene au scăzut cu 70% în aceeași perioadă.

Costurile inițiale de investiție în SMR sunt mai mari pe MW, de 2 până la 3 ori mai mult decât proiectele de reactoare mari clasice.

Cât privește costul standardizat (LCOE) al MWh produs, incluzând investiția inițială, combustibilul și întreținerea, acesta sare de 100 USD/MWh, dublu față de proiectele de centrale nucleare clasice și comparabil cu cel al centralelor pe cărbune.

Iată, deci, cât este de dificil să alegem ce să construim mai întâi: proiectul de la Doicești sau reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă. Unde mai pui incertitudinea construirii a două reactoare mari cu o firmă care nu a mai făcut acest lucru de 19 ani.

Probabil că în 2030 am putea avea primul mini-reactor la Doicești, în vreme ce reactorul 3 de la Cernavodă ar fi gata de conectare cu 2-3 ani mai târziu.

Mai este un amănunt: România este o țară cu o situație financiară mult prea grea pentru a-și permite ambele proiecte, care ar costa împreună aproape 20 de miliarde de dolari.

În fine, să nu uităm și starea deplorabilă a sistemului energetic românesc: în 2027 se oprește pentru modernizare reactorul 1 de la Cernavodă, iar pe 31 august 2026 se opresc grupurile pe cărbune din Oltenia și nu știm dacă va fi gata primul grup de la Mintia. Între timp, centrala de la Iernut nu este gata, iar centralele de la Turceni și Ișalnița nici măcar nu au un constructor selectat, deci nici vorbă să fi început.

Nu știu cum va ieși țara din această situație complicată, dar vă pot spune cine au fost premierii care au girat această stare de lucruri, în mod populist, demagogic și mincinos: Ludovic Orban, Florin Cîțu, Nicolae Ciucă, Marcel Ciolacu și, pentru vreo zece luni, Ilie Bolojan. Să nu uităm să îi adăugăm și pe miniștrii Energiei: Virgil Popescu, Sebastian Burduja și Bogdan Ivan.

Oare vor fi vreodată întrebați cum s-a ajuns aici?”, a declarant liderul senatorilor AUR Petrișor Peiu.

The post Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): „România riscă să plătească miliarde pentru proiecte nucleare fără strategie și fără garanții reale” appeared first on AUR.

„Rodul politicilor făcute pentru like-uri pe rețelele sociale este distrugerea economiei. O clasă politică atentă doar la audiența cosmetizată a strălucit în ignorarea problemelor mari, structurale. Politicienii se felicită între ei pentru populisme de doi bani și îngroapă economia reală.

De trei ani vorbesc singur despre consecințele închiderii Azomureș și nimeni nu ascultă. Iată unde s-a ajuns:

Îngrășămintele chimice s-au scumpit în România cu 17%, în trimestrul IV 2025 față de trimestrul IV 2024. Dublu față de media europeană. Asta deși 70% din prețul îngrășămintelor este reprezentat de prețul gazului folosit, iar România este cel mai mare producător de gaze din UE!

Numai că gazul românesc nu alimentează niciun combinat chimic. Toate s-au închis. Ultimul fiind chiar Azomureș, acolo unde se produceau jumătate din îngrășămintele necesare țării.

Astăzi importăm integral îngrășămintele folosite, din Rusia, Azerbaidjan și Austria, de la firma Borouge, deținută de compania națională de țiței din Abu Dhabi, ADNOC, și de OMV, compania austriacă care exploatează 40% din gazele de la noi.

Ei bine, îngrășămintele reprezintă 25% din costurile din agricultură. Poate așa vom înțelege de ce decizia politică catastrofală de a ține Azomureș închis, din cauza prețului gazului extras la câteva zeci de kilometri distanță, a produs un deficit comercial de 6 miliarde de lei la produse alimentare!

Continuarea acestui stil populist și habarnist de a face politică ne-a adus aici: să nu putem prelucra resursele naturale și să fim nevoiți să importăm produse de bază tocmai din locuri din care nu ar fi trebuit să importăm.

Și dacă vi se pare mare creșterea de preț la îngrășăminte din trimestrul IV 2025, stați să vedeți ce va veni după războiul din Iran”, a declarat liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.

The post Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): „Explozia prețurilor la îngrășăminte și închiderea Azomureș sunt rezultatul politicilor iresponsabile ale guvernelor ultimilor ani” appeared first on AUR.

„Pe scurt, disputa din spațiul public arată cam așa: PSD susține că proiectul de la Doicești ar fi o formă eficientă de cumpărare a bunăvoinței americanilor, iar PNL și USR spun că ar fi o pagubă imensă. Nici PSD, nici PNL și USR nu au dreptate. Ambele grupări dovedesc o lipsă clară de știință a conducerii și a înțelegerii fenomenului economic.

Cum arată faptele? PNL și USR au decis, iar PSD a acceptat fără să comenteze prea mult, ca România să renunțe la centralele pe cărbune și la o parte a centralelor pe gaz pentru a face „decarbonizarea” de care NU avea nevoie. Printre soluțiile de înlocuire a capacităților energetice care se închideau, 1500 MW – 2000 MW putere instalată, s-au proclamat, de-a valma, mai multe proiecte: centrale pe gaz la Mintia, Turceni și Ișalnița, putere netă combinată de vreo 3000 MW, două noi reactoare la Cernavodă, 1400 MW putere netă, centrala pe gaz de la Iernut, 430 MW, un grup de mini-reactoare nucleare (SMR) la Doicești, 462 MW, centrale hidro cu acumulare prin pompaj, Tarnița-Lăpuștești plus Bicaz plus Porțile de Fier, cam 2000 MW în total, plus parcuri fotovoltaice și eoliene fără număr, peste 5000 MW.

Guvernarea PSD-PNL-UDMR-USR NU a avut niciun pic de viziune, de strategie sau de inteligență. Pur și simplu au aruncat cu resursele financiare ale țării în cele patru zări, fără niciun plan concret. Rezultatul? Toate proiectele sunt în aer, iar prețul energiei electrice din țară este printre primele trei cele mai mari din UE!

Dintre toate proiectele de mai sus, singurul care are șanse să fie terminat este centrala pe gaz de la Mintia, 750 MW în primă fază.

Revenind la mini-reactoarele nucleare, trebuie spuse câteva lucruri importante:

1. România ARE nevoie de centrale nucleare în mixul său energetic.

2. Costul investiției de la Doicești este CEL MAI MARE posibil dintre toate formele de producție a electricității: cam 15 milioane USD/MW sau 7 miliarde USD în total. Costul celor două reactoare noi de la Cernavodă este cam 5 milioane USD/MW, tot 7 miliarde USD în total, dar pentru o capacitate triplă. Dar NU prea există producători pentru reactoarele de la Cernavodă, fiind un tip de reactoare pe care lumea nu îl mai produce, fiind instalate, de mult, doar în Canada, China, Argentina, Pakistan și România.

3. Costul hidrocentralelor cu pompaj invers, acumulare prin pompaj, este cam de 1 milion USD/MW sau 2 miliarde USD în total. Costul centralelor pe gaz este același, 1 milion USD/MW.

4. NU EXISTĂ, astăzi, pe întreg globul, în exploatare comercială, niciun mini-reactor nuclear, cu o excepție în Rusia. Deci este încă o tehnologie experimentală.

5. La Doicești, firma NuScale Power ar instala PRIMUL exemplar construit de mini-reactor nuclear, care ar fi, astfel, și CEL MAI SCUMP. În total, la Doicești ar trebui instalate 7 mini-reactoare.

De ce spun că este neștiință? Pentru că nimeni nu aduce în discuție singurele două puncte care contează în decizie:

• LCOE, levelized cost of energy, costul nivelat, standardizat, al energiei, adică costul pe MWh de energie produsă pe termen lung, singurul parametru de comparare al tehnologiilor diferite. Din acest punct de vedere, energia nucleară este mai ieftină decât energia solară sau eoliană și comparabilă cu cărbunele/gazul.
• puterea financiară a României, care este mediocră și nu permite toate aceste proiecte.

Concluzia: o analiză serioasă, nepolitizată, indică faptul că România trebuie să ALEAGĂ, în acest moment, între a face centrala de la Doicești și cele două reactoare noi de la Cernavodă. Dar pentru Doicești avem un produs care nu există încă, dar care are viitor, iar la Cernavodă avem nevoie de un produs unic în lume, un singur producător cu o licență externalizată, care nu a mai fost produs din 2007 și care este o tehnologie abandonată. Practic, NU putem alege nicio soluție bună aici. Orice alegere este greșită. Un colț în care guvernul s-a băgat singur, din lipsă de profesionalism și prea mult politicianism.

Corect ar fi să facem centralele pe gaze și bateriile hidro cu pompaj invers și să AȘTEPTĂM câțiva ani, minim cinci, pentru a demara proiectul de la Doicești.”, a declarat liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.

The post Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): „Mini-reactoarele nucleare de la Doicești, prilej de etalare a neputinței și neștiinței” appeared first on AUR.

Practic suntem în plină criză economică și este foarte probabil ca anul acesta să avem recesiune, nici măcar creștere infimă.

În momentul în care AUR a anunțat moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Sărăciei păstorit de Ilie Bolojan, am spus clar și răspicat că motivele pentru care cerem plecarea coaliției de guvernare constau în evoluția catastrofală a indicatorilor economici.

Am explicat la acel moment că majorarea irațională, lipsită de studii de impact și fără argumente a taxelor și impozitelor pe spinarea românilor va înăbuși creșterea economică, prin explozia inflației și scăderea puterii de cumpărare.

Iar la mai puțin de o lună de la votul moțiunii de cenzură, datele publicate de către Institutul Național de Statistică și Comisia Europeană au dovedit că AUR a avut dreptate.

Impactul măsurilor de austeritate a fost devastator, iar rămânerea în funcție a aceluiași premier nu ar fi însemnat altceva decât degradarea continuă a economiei. Reformele pentru reducerea cheltuielilor bugetare au fost mimate, deși au fost promise cu emfază de premier la momentul investirii.

AUR a propus măsuri reale care ar fi avut un impact imediat și într-adevăr reformator.

Ilie Bolojan, sprijinit de PSD, PNL, USR, UDMR nu a schițat o mișcare pentru a aplica măsuri de ieșire din criză, pentru că interesul lor nu era ca inclusiv clasa politică și instituțiile statutului să ducă povara deficitului bugetar, ci doar cetățenii români, de la mame, veterani, elevi și până la antreprenori și fermieri”, a declarat liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.

The post Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): „Comisia Europeană dă dreptate AUR! Măsurile de austeritate ale Guvernului Bolojan au îngropat economia” appeared first on AUR.

Pentru a liniști populația, guvernul Ilie Bolojan a spus că acest împrumut are un cost foarte mic, cu dobânzi de 3% și va fi plătit în mulți ani de acum înainte. Teoretic, UE va încasa niște dobânzi egale cu dobânzile la care se împrumută ea însăși.
Numai că, surpriză! dobânda nu e chiar 3%. De fapt, ieri piața a închis cu o dobândă de 3,49%. Anuală. Și , de fapt, după octombrie 2022, dobânda la împrumuturile UE pe 10 ani (nu pe 45 de ani, așa ceva încă nici nu este emis!) au tot fost binișor peste 3%.

De fapt, astăzi nimeni nu știe la ce dobândă vom rambursa creditul luat de la UE pentru a cumpăra mașini germane. Astăzi, ceea ce știm din ultima comunicare publică este că UE are o datorie totală de 784, 06 miliarde de euro la 10 martie 2026, atunci când se împrumutase doar jumătate din cei 90 de miliarde de euro pentru Ucraina. Dar datoria totală a UE este în creștere rapidă, căci se vor mai adăuga încă 45 de miliarde pentru Ucraina, apoi 150 de miliarde de euro pentru SAFE, plus nevoile uriașe de împrumut ale UE pentru cadrul financiar multianual 2028-2034.

Dobânda la care UE se împrumută, ca și dobânda pe care noi o vom plăti către UE nu are cum să mai scadă , ci doar să crească de acum încolo! De ce ? din două motive cât se poate de evidente:

1. Datoria UE crește rapid.

2. Economia UE crește mult mai încet decât crește datoria UE.

Mai pe românește spus, guvernul Marcel Ciolacu va fi un econom în raport cu Comisia Europeană condusă Ursula von der Leyen. Sau, cu cifrele pe masă, Ciolacu ne-a lăsat cu o datorie de 200 de miliarde de euro la venituri anuale de vreo 140 de miliarde de euro, în vreme ce Comisia von der Leyen ne va lăsa cu datorii de peste 1000 de miliarde de euro la venituri anuale de sub 200 de miliarde de euro.

Iată, de exemplu, evoluția dobânzilor din ultimii 10 ani pentru obligațiunile UE cu maturitate de 10 ani, cele cu maturitate 45 de ani nefiind niciodată emise și probabil că nici nu se vor emite. De aici se observă că, odată cu creșterea datoriei acumulată de UE pentru plata imensului buget paralel numit Mecanism de Redresare și Reziliență dobânzile s-au cam triplat”, a declarat liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.

The post Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): „Pericolul din spatele programului SAFE este costul dobânzilor!” appeared first on AUR.

Deputatul AUR Ionelia Priescu a susținut în plenul Senatului necesitatea unei transparențe totale în ceea ce privește finanțarea ONG-urilor, afirmând că proiectul legislativ propus de AUR urmărește ca toate asociațiile, fundațiile și federațiile să publice anual sursele de finanțare și sumele primite, astfel încât cetățenii să poată verifica modul în care sunt finanțate organizațiile care influențează spațiul public.

„Transparența este un principiu pe care se bazează întreaga funcționare a construcției europene, construcție din care facem și noi parte. Vin astăzi în fața dumneavoastră, în plenul Senatului, pentru a vă solicita susținerea pentru o propunere legislativă prin care solicităm ca asociațiile, fundațiile și federațiile să depună în fiecare an o declarație cu tot ce înseamnă sursele de finanțare și sumele primite. Nimic mai simplu, corect și european.

Din păcate, au apărut voci în spațiul public care au contestat proiectul AUR. Sunt tocmai acele voci pe care le-am identificat la proteste, în care au afișat steagul european. Și tocmai acum vin să conteste o solicitare a Uniunii Europene. Pentru că, da, dragi colegi, Uniunea Europeană a tras un semnal de alarmă. Explicit, transparența finanțării ONG-urilor este insuficientă. Raportul european la care facem referire identifică un risc concret atunci când este vorba de granturile de finanțare alocate de Uniunea Europeană, care, în absența unei raportări corespunzătoare, pot finanța activități de lobby, dar și influențare politică, în loc să servească binelui comun.

Sunt cuvintele Europei, stimați colegi senatori. Da, ONG-urile depun în fiecare an o declarație la ANAF, însă aceste declarații rămân în sertarele ANAF și nu ajung la cetățeni. Transparența veritabilă de care este nevoie în România este atunci când cetățeanul poate să deschidă o pagină pe internet și poate să vadă dacă și cum este finanțat un ONG care influențează comunitatea.

Prin proiectul AUR, practic, orice cetățean poate deveni avertizor public, avertizor de integritate. Un cetățean activ care poate semnala autorităților atunci când observă nereguli. Cei care astăzi veți vota pentru, vă mulțumesc încă de pe acum. Cei care veți vota împotrivă trebuie să știți că va trebui să explicați cetățenilor de ce principiile europene sunt susținute de dumneavoastră doar atunci când acestea validează propriul narativ și de ce le respingeți atunci când acestea cer muncă, consecvență și responsabilitate”, a declarat deputatul AUR, Ionelia Priescu.

De asemenea, liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu a declarat că proiectul privind transparența finanțării ONG-urilor este necesar pentru ca românii să afle cine susține acțiunile în instanță care au blocat sau întârziat proiecte energetice importante pentru România, precum hidrocentralele și exploatările de lignit.

„Chiar nu vreți să aflați cine finanțează procesele împotriva hidrocentralei Răstolița? Cine finanțează procesele împotriva hidrocentralelor de pe Jiu? Și cine a finanțat procesul pentru oprirea carierei de la Roșia, cea mai mare carieră de lignit din Uniunea Europeană? Chiar nu vrem să aflăm cine?

Haideți să vedem cine finanțează asemenea procese, cine are interes să nu avem hidrocentrale în România, cine are interes să oprim carierele de lignit din România. Despre asta este proiectul acesta”, a declarat senatorul AUR, Petrișor Peiu.

The post Senatul a adoptat proiectul AUR privind transparentizarea finanțării ONG-urilor! Organizațiile vor fi obligate să declare toate sursele de bani appeared first on AUR.

„Un titlu cât 100 de moțiuni de cenzură împotriva oricăror guverne PSD-PNL-UDMR-USR au fost sau se vor face!

În ultimii 10 ani, toate guvernele de la București au știut că, la un moment dat, România va avea disponibil gazul din Marea Neagră. Și nu au mișcat niciun deget pentru a construi centrale electrice sau pentru a menține industria chimică. Toate combinatele de îngrășăminte au fost închise, ultimul fiind și cel mai mare: Azomureș; centralele de la Ișalnița și Turceni nici nu au constructorul desemnat, centrala de la Iernut este neterminată din 2016, centrala de la Brăila a fost și ea abandonată.

Există, oare, o mai înspăimântătoare orbire, o lipsă de viziune mai evidentă decât cea a puterii de la București?

Ungaria, prin vocea agresivă a lui Péter Szijjártó, fostul ministru de Externe al lui Viktor Orbán, ne cere acest gaz din 2017, ridiculizând neputința guvernului nostru. „Ce veți face cu acest gaz, veți face un foc mare sa îl ardeți?” – fraza lui Szijjártó care ar fi trebuit să ne trezească de 10 ani a rămas doar una dintre palmele binemeritate date unui regim corupt și incompetent.

Da, gazul românesc din Marea Neagră va fi procesat în Ungaria și Austria, iar noi vom continua să ne lamentăm copilărește!

Oare dacă te întrebi de ce nimeni nu va plăti niciodată pentru această crimă economică devii anti-european sau anti-occidental?”, a declarat liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.

The post Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): „Guvernele din ultimii 10 ani au îngropat industria chimică și energetică înainte ca România să exploateze gazul din Marea Neagră” appeared first on AUR.