De la: Domnul Petre PUŞCAŞU, deputat în circumscripția electorală nr.31 Prahova

Subiectul întrebării: Dronă rusească explodează pe un bloc din Galați în timp ce F-16-urile României privesc neputincioase: cum este posibil ca armata unui stat NATO să nu poată doborî o dronă Geran-2, deasupra unui oraș de 250.000 de locuitori?

 Domnule ministru,

În noaptea de 28 spre 29 mai 2026, România a trecut printr-un moment care ar trebui să provoace cutremur politic și instituțional: o dronă rusească de tipul Geran-2, cu încărcătură de luptă la bord, a lovit un bloc din municipiul Galați și a explodat la impact, rănind patru persoane – nu a explodat în câmp, nu a căzut în Dunăre, ci a lovit un bloc locuit, într-un oraș românesc, în 2026, la trei ani de când știm cu certitudine că astfel de drone survolează spațiul aerian din vecinătatea noastră 

Răspunsul statului român a fost pe măsura pregătirii sale: două avioane F-16 și un elicopter IAR-330 Puma SOCAT au decolat în alarmă, fără însă a putea interveni. Avioane de generația a patra, achiziționate cu miliarde de euro din banii contribuabililor, au urmărit o dronă ieftină de atac și nu au putut face nimic. Acesta este tabloul apărării aeriene a României în fața unei amenințări pe care o cunoaștem de ani de zile. 

Explicațiile oferite ulterior de reprezentanții Ministerului pe care îl conduceți nu au liniștit pe nimeni — dimpotrivă, au adâncit îngrijorarea. Generalul Gheorghe Maxim, locțiitorul comandantului Comandamentului Forțelor Întrunite, a declarat că una dintre limitările majore este că armata nu poate executa foc cu proiectile care ar putea ajunge pe teritoriul Ucrainei, chiar dacă aceasta se află în stare de război. Cu alte cuvinte: România nu poate apăra un bloc locuit din Galați pentru că s-ar putea deranja vecinii. O logică care transformă un stat NATO într-o țintă pasivă. 

A doua explicație a fost și mai alarmantă: timpul de analiză și de intervenție în acest caz specific a fost de 4 minute, caracterizat ca fiind „prea scurt” pentru o intervenție împotriva dronei. Patru minute. Atât îi trebuie unei drone Geran-2 să traverseze spațiul aerian românesc și să lovească un bloc. Și armata României, cu tot cu F-16-uri, sisteme radar și stat-major, nu are un protocol care să funcționeze în aceste patru minute. 

Generalul Toma a invocat și lipsa de echipare a armatei, susținând că sistemele antiaeriene actuale sunt neactualizate la amenințările moderne și că achizițiile unor sisteme moderne se fac abia acum prin programul SAFE. Același program SAFE din care Ministerul de Interne al colegului dumneavoastră de guvern tocmai a ratat un contract de 816 milioane de euro. Cercul incompetenței guvernamentale se închide perfect. 

Premierul Bolojan însuși a recunoscut public că „răspunsul apărării românești a fost limitat de nivelul dotării.” Este o recunoaștere fără precedent — și fără consecințe, cel puțin deocamdată. 

România este membră NATO din 2004 – are soldați în misiuni internaționale, cheltuie procente din PIB pe apărare cu care se laudă la summit-uri și, totuși, în noaptea de 28 spre 29 mai 2026, nu a putut doborî o dronă rusească deasupra Galațiului.

În acest context, vă adresez următoarele întrebări:

1. Care sunt exact capacitățile tehnice actuale ale armatei române de interceptare a dronelor de tip Geran-2 la joasă altitudine în timp real, și de ce aceste capacități s-au dovedit insuficiente în cazul Galați, deși drona a fost detectată și urmărită radar din momentul în care se afla încă în spațiul aerian al Ucrainei?

2. Dacă timpul de reacție disponibil a fost de 4 minute și acesta a fost caracterizat drept „prea scurt”, ce măsuri a luat sau intenționează să ia Ministerul Apărării pentru a reduce timpii de decizie și de angajare a țintelor, astfel încât o situație identică să nu se repete?

3. Care este stadiul exact al dotării armatei române cu sisteme antiaeriene moderne capabile să intercepteze drone de mică înălțime în zone urbane, și de ce, după trei ani de război la granițe, România nu dispune încă de o astfel de capabilitate operațională?

4. Limitarea legală invocată — imposibilitatea de a trage cu proiectile care ar putea ajunge pe teritoriul Ucrainei — a fost adusă la cunoștința aliaților NATO și a fost discutată în cadrul structurilor de comandă ale Alianței? Dacă da, care a fost răspunsul? Dacă nu, de ce nu?

5. Cine poartă răspunderea pentru faptul că, la trei ani de la izbucnirea războiului în Ucraina și după zeci de incidente cu drone în apropierea granițelor României, armata română nu dispune de un sistem funcțional de apărare antidronă pentru protecția zonelor locuite?

The post Petre PUŞCAŞU – Întrebare – Dronă rusească explodează pe un bloc din Galați în timp ce F-16-urile României privesc neputincioase: cum este posibil ca armata unui stat NATO să nu poată doborî o dronă Geran-2, deasupra unui oraș de 250.000 de locuitori? appeared first on AUR.

De la: Domnul Petre PUŞCAŞU, deputat în circumscripția electorală nr.31 Prahova

Subiectul întrebării: România produce blindate Piranha 5 și nu le poate vinde – cum este posibil ca, în plină cursă de reînarmare europeană, statul român să nu aibă, nici în 2026, cadrul legislativ pentru exporturi G2G și să fi pierdut, deja, contracte cu Slovacia și Bulgaria?

  Domnule ministru,

Europa se reînarmează în ritm de război, iar comenzile de blindate, vehicule de luptă și transportoare militare au explodat în ultimii trei ani și industria de apărare se luptă să facă față cererii. În acest context excepțional, România se află într-o poziție de-a dreptul privilegiată: produce pe teritoriul său, în parteneriat cu gigantul american General Dynamics, unul dintre cele mai apreciate transportoare blindate din dotarea NATO — Piranha 5, dezvoltat în comun cu implicarea Uzinei Mecanice București, în baza unui joint-venture între UMB și General Dynamics European Land Systems Romania

Și cu toate acestea, România nu reușește să vândă – nu pentru că produsul ar fi slab și nu pentru că nu există cerere, ci pentru că, de ani de zile, România nu a reușit să reglementeze legal în Parlament cadrul legislativ pentru a putea exporta prin contracte G2G — Guvern la Guvern, cu alte cuvinte, nu există reglementare pentru livrare, doar pentru achiziție. 

Consecințele acestei inacțiuni legislative sunt deja cuantificabile și dureroase: fostul ministru al Economiei Florin Spătaru a confirmat public că România a pierdut contracte cu Slovacia și Bulgaria pentru blindatele Piranha 5 tocmai din această cauză. „A existat interesul de care vorbiți. Noi le-am transmis că le putem oferi, dar din păcate nu prin contracte G2G. Cerința lor a fost pe astfel de procedură iar noi nu am putut face acest lucru”, a declarat acesta. Slovacia și Bulgaria au cumpărat în cele din urmă blindate de la alții — Bulgaria alegând Stryker americane, prin procedură G2G, exact mecanismul pe care România nu l-a reglementat niciodată. Spătaru a fost și mai tranșant în declarația sa publică: „România nu e în stare în acest moment și știu foarte bine ce spun — nu are capacitatea legislativă și instituțională de a încheia contracte G2G de vânzare cu alte țări, fie că sunt europene sau din alte zone.” 

Această situație nu este o surpriză apărută peste noapte, domnule ministru, este rezultatul unui eșec sistematic și deliberat al clasei politice românești, perpetuat de fiecare guvern care a trecut prin fruntea Ministerului Apărării. Ani de zile, în timp ce războiul din Ucraina a creat o cerere fără precedent de echipament militar, în timp ce aliații noștri din NATO și-au actualizat urgent cadrele legislative și instituționale pentru a fructifica oportunitatea, România a stat cu mâinile în sân – nicio inițiativă legislativă serioasă, niciun proiect de lege adoptat, nicio urgentare a unui dosar care putea aduce României contracte de export de sute de milioane de euro și care putea consolida industria națională de apărare.

Și acesta este contextul în care vă găsiți astăzi la conducerea Ministerului Apărării — un minister care cumpără blindate Piranha 5 produse în România pentru propria armată, dar care nu poate vinde același produs unor aliați dispuși să îl cumpere, pentru că nu există un simplu cadru legal care să permită acest lucru. Este o absurditate instituțională fără egal în rândul statelor membre NATO!

În acest context, vă adresez următoarele întrebări:

1. De ce, în cei doi ani de mandat ai guvernelor din care ați făcut parte, nu a fost inițiată și adoptată legislația necesară pentru exporturile de tehnică militară prin contracte G2G, cu toate că această lacună era cunoscută și semnalată public de ani de zile?

2. Care este stadiul exact al demersurilor legislative din prezent pentru reglementarea cadrului G2G de export, există un proiect de lege în lucru, și care este calendarul estimat pentru adoptarea acestuia?

3. Ați cuantificat valoarea totală a contractelor de export pierdute de România din cauza acestei lacune legislative — inclusiv cele cu Slovacia și Bulgaria pentru Piranha 5 — și cine considerați că poartă răspunderea politică pentru aceste pierderi?

4. În contextul în care Europa se reînarmează accelerat și fereastra de oportunitate pentru exporturi de tehnică militară se va închide în câțiva ani, ce plan concret aveți pentru ca industria românească de apărare să poată fructifica această oportunitate istorică înainte ca ea să expire?

The post Petre PUŞCAŞU – Întrebare – România produce blindate Piranha 5 și nu le poate vinde – cum este posibil ca, în plină cursă de reînarmare europeană, statul român să nu aibă, nici în 2026, cadrul legislativ pentru exporturi G2G și să fi pierdut, deja, contracte cu Slovacia și Bulgaria? appeared first on AUR.

De la: Domnul Petre PUŞCAŞU, deputat în circumscripția electorală nr.31 Prahova

Subiectul întrebării: Creșterea alarmantă a numărului de insolvențe în județul Prahova și măsurile de sprijin pentru mediul de afaceri local

  Domnule ministru,

Județul Prahova reprezintă una dintre cele mai importante zone economice ale României, cu un profil industrial și logistic bine definit, contribuind semnificativ la PIB-ul național prin sectoarele petrolier, chimic, al construcțiilor și al serviciilor. Forța economică tradițională a județului, susținută de zeci de mii de întreprinderi mici și mijlocii, a constituit, de-a lungul deceniilor, un motor al dezvoltării regionale și al ocupării forței de muncă.

Cu toate acestea, domnule ministru, datele recente relevă o deteriorare îngrijorătoare a mediului antreprenorial prahovean – în primele două luni ale anului 2026, județul Prahova a înregistrat 39 de insolvențe, plasându-se în prima parte a clasamentului național, cu o creștere de peste 18% față de aceeași perioadă a anului precedent. În luna februarie 2026 au fost consemnate 23 de insolvențe într-o singură lună, alături de județe precum Cluj, Brașov și Bihor. Această evoluție nu poate fi disociată de contextul macroeconomic mai larg – costurile de finanțare ridicate, consumul intern moderat, presiunea fiscală crescută și incertitudinea legislativă au erodat capacitatea firmelor locale de a-și menține activitatea.

Totodată, datele Direcției de Statistică Prahova arată că, la sfârșitul lunii februarie 2026, numărul salariaților din județ a scăzut cu peste 2.000 de persoane față de aceeași perioadă din 2025, iar indicele câștigului salarial real a coborât la 94,8%, ceea ce înseamnă o pierdere reală a puterii de cumpărare a locuitorilor județului. Aceste cifre, coroborate cu creșterea insolvențelor, conturează un tablou de fragilizare structurală a economiei prahovene, cu riscuri pe termen mediu pentru locurile de muncă și pentru veniturile bugetelor locale.

În acest context, domnule ministru, vă adresez următoarele întrebări:

1. Ce analiză a efectuat Ministerul Finanțelor cu privire la cauzele creșterii insolvențelor în județele cu profil industrial precum Prahova și care sunt concluziile acesteia?
2. Există sau sunt avute în vedere mecanisme fiscale de sprijin — eșalonări, facilități, reduceri de sarcini administrative — destinate întreprinderilor mici și mijlocii din județele aflate în top național al insolvențelor?
3. Ce măsuri concrete intenționează Guvernul să adopte pentru stoparea deteriorării mediului de afaceri în județul Prahova și pentru protejarea locurilor de muncă afectate de valul de insolvențe din 2026?

The post Petre PUŞCAŞU – Întrebare – Creșterea alarmantă a numărului de insolvențe în județul Prahova și măsurile de sprijin pentru mediul de afaceri local appeared first on AUR.

Cu toate acestea, datele recente relevă o deteriorare îngrijorătoare a mediului antreprenorial prahovean. În primele două luni ale anului 2026, județul Prahova a înregistrat 39 de insolvențe, plasându-se în prima parte a clasamentului național, cu o creștere de peste 18% față de aceeași perioadă a anului precedent. În luna februarie 2026 au fost consemnate 23 de insolvențe într-o singură lună, alături de județe precum Cluj, Brașov și Bihor.

Această evoluție nu poate fi disociată de contextul macroeconomic mai larg: costurile de finanțare ridicate, consumul intern moderat, presiunea fiscală crescută și incertitudinea legislativă au erodat capacitatea firmelor locale de a-și menține activitatea. Datele Direcției de Statistică Prahova arată că, la sfârșitul lunii februarie 2026, numărul salariaților din județ a scăzut cu peste 2.000 de persoane față de aceeași perioadă din 2025, iar indicele câștigului salarial real a coborât la 94,8% — o pierdere reală a puterii de cumpărare a cetățenilor noștri.

Aceste cifre nu sunt simple statistici pentru că, în spatele fiecărei insolvențe se află oameni care și-au investit economiile, ani de muncă și speranțe într-o afacere, se află angajați care riscă să-și piardă locul de muncă și familii care trăiesc cu incertitudinea zilei de mâine.

Solicit Guvernului să iasă din pasivitate și să răspundă acestei realități cu măsuri ferme: facilități fiscale pentru IMM-urile aflate în dificultate, reducerea birocrației care sufocă mediul privat și un dialog real cu mediul de afaceri din județele cele mai afectate.

Prahova nu are nevoie de promisiuni – are nevoie de acțiune!

The post Petre Pușcașu – Declarație politică – Economia Prahovei sub presiune: firmele se închid, locurile de muncă dispar appeared first on AUR.

Din punctul meu de vedere, deși s-au anunțat programe de modernizare și finanțări consistente, situația din teren a depășit de mult stadiul unor întârzieri administrative: în multe localități, oamenii se confruntă cu avarii repetate, cu lipsa canalizării, conducte degradate și cu întreruperi frecvente ale alimentării cu apă,

Consider, stimați colegi, că este profund incorect ca populația să suporte efectele incompetenței administrative, în timp ce instituțiile responsabile se ascund în spatele procedurilor birocratice, al contestațiilor și al termenelor împinse de la un an la altul. Oamenii au nevoie de infrastructură funcțională, de servicii publice decente și de respect pentru impozitele pe care le plătesc!

Printr-o nouă întrebare parlamentară, am solicitat ca autoritățile să ne spună câte proiecte sunt în întârziere, ce sume au fost cheltuite, cine răspunde pentru blocaje și care este termenul realist la care prahovenii vor vedea, în sfârșit, lucrări finalizate și infrastructură funcțională!

Prahova are nevoie de investiții terminate la timp, de responsabilitate administrativă și de respect față de cetățenii care s-au săturat să trăiască între avarii, șantiere abandonate și explicații fără sfârșit !

The post Petre Pușcașu – Declarație politică – Întârzierile investițiilor în apă și canalizare din Prahova appeared first on AUR.

De la: Domnul Petre PUŞCAŞU, deputat în circumscripția electorală nr.31 Prahova

Subiectul întrebării: Poluarea industrială din zona Ploiești și impactul asupra sănătății populației

  Stimată doamnă ministru,

Zona orașului Ploiești continuă să fie asociată cu probleme persistente privind calitatea aerului și impactul activităților industriale asupra sănătății populației și, din punctul meu de vedere, este profund îngrijorător faptul că, în ciuda numeroaselor sesizări și episoade de poluare semnalate în ultimii ani, cetățenii nu beneficiază, nici astăzi, de răspunsuri clare privind sursele reale ale poluării, eficiența controalelor efectuate și măsurile concrete dispuse împotriva operatorilor care nu respectă normele de mediu.

Consider, doamnă ministru, că protejarea sănătății populației trebuie să reprezinte o prioritate reală, ci nu doar o temă invocată formal în comunicate administrative.

Având în vedere cele prezentate, vă rog să transmiteți următoarele informații:

1. Care sunt principalele surse industriale de poluare identificate în zona Ploiești? 
2. Ce depășiri ale limitelor admise privind calitatea aerului au fost înregistrate în ultimii 5 ani? 
3. Ce controale au fost efectuate la rafinăriile și operatorii industriali din zonă și ce sancțiuni au fost aplicate? 
4. Ce măsuri au fost dispuse pentru reducerea emisiilor poluante? 
5. Există studii privind impactul poluării industriale asupra stării de sănătate a populației din municipiul Ploiești și localitățile limitrofe? 
6. Ce investiții au fost realizate pentru modernizarea sistemelor de monitorizare a calității aerului? 
7. Care este planul ministerului pentru reducerea poluării industriale în județul Prahova?

The post Petre PUŞCAŞU – Întrebare –  Poluarea industrială din zona Ploiești și impactul asupra sănătății populației appeared first on AUR.

        De ani de zile, problema gestionării deșeurilor în județul Prahova este tratată de autorități cu aceeași combinație de improvizație, amânări și lipsă de asumare, iar situația depozitului de deșeuri de la Vălenii de Munte arată foarte clar ce se întâmplă atunci când administrația funcționează exclusiv pe logica „merge și așa”, iar interesul comunităților locale este împins permanent pe ultimul loc.

Din punctul meu de vedere, este revoltător că locuitorii din zonă sunt obligați să trăiască, ani la rând, cu temeri legate de poluare, disconfort și degradarea mediului, în timp ce autoritățile se limitează la explicații birocratice și promisiuni fără termen clar. În loc să existe o strategie coerentă privind gestionarea deșeurilor, modernizarea infrastructurii și protejarea mediului, vedem doar prelungiri, întârzieri și lipsă de transparență.

Mai grav este faptul că România continuă să vorbească despre tranziție verde și standarde europene, dar în multe comunități realitatea arată complet diferit. Oamenii vor răspunsuri simple și legitime: cât mai poate funcționa acest depozit, care sunt riscurile reale pentru mediu și sănătate și cine răspunde dacă situația scapă de sub control?

Consider că problema de la Vălenii de Munte nu mai poate fi tratată ca o simplă chestiune locală. Vorbim despre obligația statului de a proteja sănătatea populației și de a gestiona responsabil infrastructura de mediu. În schimb, vedem prea des instituții care reacționează doar atunci când apar scandaluri publice sau presiune mediatică.

Autoritățile centrale și județene trebuie să prezinte public situația reală a depozitului, capacitatea rămasă de operare, rezultatele monitorizării de mediu, calendarul exact al închiderii și ecologizării, precum și investițiile asumate pentru un sistem modern și sigur de gestionare a deșeurilor în Prahova.

Oamenii au dreptul la un mediu sigur, la transparență și la instituții care își fac datoria înainte ca problemele să devină crize majore!

The post Petre Pușcașu – Declarație politică – Depozitul de deșeuri de la Vălenii de Munte, încă un exemplu al nepăsării administrative față de comunitățile din Prahova appeared first on AUR.

De la: Domnul Petre PUŞCAŞU, deputat în circumscripția electorală nr.31 Prahova

Subiectul întrebării: Situația depozitului de deșeuri de la Vălenii de Munte și riscurile de poluare asupra comunităților din județul Prahova

  Stimată doamnă ministru,

Depozitul de deșeuri de la Vălenii de Munte continuă să genereze preocupări serioase privind impactul asupra mediului, siguranța comunităților locale și respectarea obligațiilor asumate de România în domeniul gestionării deșeurilor – populația reclamă de ani de zile disconfort, riscuri de poluare și lipsa unor soluții clare privind capacitatea reală a depozitului și perspectiva închiderii acestuia.

Consider, doamnă ministru, că autoritățile au obligația să prezinte transparent situația conformării depozitului la normele europene de mediu, nivelul real al poluării generate și costurile pe care statul român riscă să le suporte în cazul continuării deficiențelor de gestionare.

Având în vedere cele prezentate, vă rog să transmiteți următoarele informații:

1. Care este capacitatea rămasă a depozitului de deșeuri de la Vălenii de Munte și care este termenul estimat pentru atingerea limitei de exploatare? 
2. Ce controale au fost efectuate în ultimii 5 ani și ce neconformități au fost constatate? 
3. Ce valori privind poluarea solului, aerului și apelor subterane au fost înregistrate în zona depozitului? 
4. Ce sancțiuni au fost aplicate operatorilor sau autorităților responsabile? 
5. Care este calendarul privind închiderea, ecologizarea și monitorizarea post-închidere a depozitului? 
6. Există riscul declanșării unor proceduri europene de infringement din cauza situației acestui depozit? 
7. Ce investiții au fost realizate pentru modernizarea sistemului de gestionare a deșeurilor în județul Prahova?

The post Petre PUŞCAŞU – Întrebare – Situația depozitului de deșeuri de la Vălenii de Munte și riscurile de poluare asupra comunităților din județul Prahova appeared first on AUR.

           Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, domnului ministru Dragoș-Nicolae Pîslaru

De la: Domnul Petre PUŞCAŞU, deputat în circumscripția electorală nr.31 Prahova

Subiectul întrebării: Întârzierile proiectelor de apă și canalizare din județul Prahova și riscul pierderii fondurilor europene

  Stimați domni miniștri,

În județul Prahova, numeroase proiecte de extindere și modernizare a rețelelor de apă și canalizare continuă să înregistreze întârzieri semnificative, în timp ce comunități întregi se confruntă cu infrastructură degradată, avarii repetate și acces limitat la servicii publice esențiale.

Consider că această situație reflectă incapacitatea administrativă a instituțiilor responsabile de a implementa, într-un ritm rezonabil, investiții finanțate inclusiv din fonduri europene, deși aceste proiecte au fost prezentate ani la rând drept priorități strategice.

Având în vedere cele expuse, domnilor miniștri, consider că este necesară o clarificare publică privind stadiul real al proiectelor, sumele deja cheltuite și riscurile de pierdere a finanțărilor și, prin urmare, vă rog să transmiteți următoarele informații:

1. Care este lista completă a proiectelor de apă și canalizare aflate în implementare în județul Prahova? 
2. Care este gradul de execuție fizică și financiară pentru fiecare proiect? 
3. Ce proiecte înregistrează întârzieri și care sunt cauzele acestora? 
4. Există proiecte aflate în risc de pierdere totală sau parțială a finanțării europene? 
5. Ce sancțiuni sau măsuri administrative au fost dispuse împotriva constructorilor sau beneficiarilor care nu respectă termenele? Care este cuantumul penalităților? 
6. Ce localități din județul Prahova nu beneficiază încă de rețele funcționale de canalizare și apă conform standardelor europene? 

The post Petre PUŞCAŞU – Întrebare – Întârzierile proiectelor de apă și canalizare din județul Prahova și riscul pierderii fondurilor europene appeared first on AUR.

Mimând reformele, Bolojan a ajuns să taie bani de la cei mai vulnerabili, de la pensionari, de la gravide, de la persoanele cu handicap. Nu s-a atins de nicio sinecură de partid, de salariile de zeci de mii de euro, plătite din bani publici! A preferat să ia banul văduvei și să se bucure când a tăiat pensii de câteva sute de lei și indemnizații de handicap din care abia poți trăi de pe o zi pe alta!

Am votat pentru ca Bolojan să plece pentru că în educație s-a ajuns ca un profesor să fie plătit pentru o oră de  curs cu mai puțin decât ia un deținut pe o oră de muncă!

Am votat pentru ca Guvernul să plece pentru că a girat direcționarea banilor României în afara țării: prin programul SAFE, miliarde de euro împrumutate sunt orientate către companii din Germania, în loc să fie investiți în România!

Am votat pentru ca resursele țării, acelea care mai sunt, să ne rămână nouă, nu să fie vândute unor corporații care să își externalizeze profiturile și să plătească impozite minime în România!

Am ascultat de vocea tuturor celor care mi-au scris, m-au sunat sau m-au abordat pe stradă!

        Guvernul Bolojan a picat. Acum, rămâne o factură mare de plătit pentru români și un profit gras pentru alții, din păcate…

The post Petre Pușcașu – Declarație politică – Guvernul Bolojan a picat. Rămâne o factură mare de plătit pentru români și un profit gras pentru alții appeared first on AUR.