BIROUL PERMANENT AL SENATULUI

         În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) și ale art. 75 din Constituția României, republicată, precum și cu prevederile art. 92 alin. (2) și (4) din Regulamentul Senatului, republicat, vă înaintăm propunerea legislativă intitulată „Lege pentru completarea art. 25 din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal” spre dezbatere și adoptare.

În temeiul art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată, vă adresăm rugămintea de a solicita Guvernului să comunice punctul de vedere asupra prezentei propuneri legislative, precum și informații privind implicațiile bugetare generate de aceasta – fișă financiară.

De asemenea, adresăm rugămintea de a solicita avizele Consiliului Legislativ și Consiliului Economic și Social.

INIȚIATOR:

Senator AUR Daniela Ștefănescu                    ___________________

EXPUNERE DE MOTIVE

Prezenta inițiativă legislativă are ca obiect completarea art. 25 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, prin instituirea unor soluții fiscale adecvate operațiunilor intra-grup, respectiv includerea în categoria cheltuielilor nedeductibile a cheltuielilor privind serviciile de management, consultanță, asistență sau transferul drepturilor de proprietate intelectuală, precum și plafonarea deductibilității cheltuielilor reprezentând dobânzi și costuri asimilate dobânzilor ori majorările de întârziere aferente finanțărilor intra-grup.

Necesitatea intervenției legislative derivă din existența unor practici recurente de transfer al profiturilor în interiorul grupurilor de societăți, prin utilizarea unor mecanisme contractuale dificil de verificat sub aspectul realității economice, al necesității și al proporționalității costurilor suportate.

În practică, serviciile intra-grup privind managementul, consultanța, asistența sau transferul drepturilor de proprietate intelectuală reprezintă unele dintre principalele instrumente prin care baza impozabilă poate fi diminuată artificial, prin transferarea profitului către jurisdicții cu regim fiscal mai favorabil sau către entități care concentrează venituri fără a desfășura o activitate economică proporțională cu remunerația percepută. Caracterul generic al unor astfel de servicii, dificultatea evaluării beneficiului economic concret pentru entitatea beneficiară și complexitatea verificării prețurilor practicate creează premisele utilizării lor ca instrumente de optimizare fiscală agresivă, cu impact direct asupra veniturilor bugetare și asupra echității fiscale.

În mod similar, finanțările intra-grup pot fi utilizate pentru transferul indirect al profiturilor prin stabilirea unor costuri de finanțare excesive, fără o justificare economică proporțională. Stabilirea unui plafon obiectiv pentru deductibilitatea costurilor de finanțare intra-grup, raportat la dobânda medie practicată pe piața financiară din statul de rezidență al creditorului, contribuie la limitarea practicilor de supraîndatorare artificială și la apropierea tratamentului fiscal de realitatea economică a tranzacțiilor.

Soluția legislativă propusă urmărește instituirea unor reguli clare și previzibile, apte să reducă riscurile de erodare a bazei de impozitare și să consolideze capacitatea autorităților fiscale de a combate transferul artificial al profiturilor.

Reglementarea contribuie la asigurarea unui tratament fiscal echitabil între contribuabilii independenți și structurile integrate economic, prin limitarea posibilității utilizării relațiilor intra-grup pentru diminuarea nejustificată a obligațiilor fiscale.

Intervenția normativă se înscrie în obiectivul general de protejare a intereselor fiscale ale statului și de întărire a disciplinei fiscale, fără a afecta libertatea de organizare a grupurilor de societăți sau posibilitatea desfășurării unor activități economice legitime în cadrul acestora.

Reglementarea propusă are un caracter clar și determinat, fiind limitată la categoria cheltuielilor care prezintă un risc fiscal ridicat și care, prin natura lor, pot genera dificultăți majore de verificare și control.

Prin completarea expresă a sferei cheltuielilor nedeductibile și prin plafonarea deductibilității cheltuielilor reprezentând dobânzi și costuri asimilate dobânzilor ori majorări de întârziere aferente finanțărilor intra-grup se asigură o aplicare uniformă și previzibilă a normei fiscale, se reduc disputele de interpretare și se consolidează securitatea juridică în materia impozitului pe profit.

Totodată, măsura contribuie la crearea unui cadru fiscal mai transparent și mai echilibrat, orientat către stimularea concurenței loiale și a unei contribuții fiscale proporționale cu activitatea economică efectiv desfășurată pe teritoriul României.

INIȚIATOR:

Senator AUR Daniela Ștefănescu   ___________________

LEGE pentru completarea art. 25 din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal

Parlamentul României adoptă prezenta lege

Art. I – Articolul 25 din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se completează după cum urmează:

1. La alineatul (3), după litera n) se introduce o nouă literă, lit. o),  cu următorul cuprins:

„o) cheltuielile privind dobânzile și alte costuri echivalente dobânzii din punct de vedere economic, precum și majorările de întârziere aferente creditelor contractate intra-grup, în limita dobânzii medii plus o marjă fixă de cel mult 1% practicate pentru credite acordate pe piața financiară din statul de rezidență al creditorului.”

• La alineatul (4), după litera v) se introduce o nouă literă, lit. w),  cu următorul cuprins:

„w) cheltuielile privind serviciile de management, consultanță, asistență sau transferul drepturilor de proprietate intelectuală ce sunt obiect al unor contracte intra-grup.”

Art. II – Prevederile prezentei legi intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2027.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

The post Daniela Ștefănescu – Lege pentru completarea art. 25 din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal appeared first on AUR.

BIROUL PERMANENT AL SENATULUI

În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) și ale art. 75 din Constituția României, republicată, precum și cu prevederile art. 92 alin. (2) și (4) din Regulamentul Senatului, republicat, vă înaintăm propunerea legislativă intitulată „Lege pentru completarea alin. (9) al art. 342 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal” spre dezbatere și adoptare.

În temeiul art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată, vă adresăm rugămintea de a solicita Guvernului să comunice punctul de vedere asupra prezentei propuneri legislative, precum și informații privind implicațiile bugetare generate de aceasta – fișă financiară.
De asemenea, adresăm rugămintea de a solicita avizele Consiliului Legislativ și Consiliului Economic și Social.

EXPUNERE DE MOTIVE

Propunerea legislativă instituie un tratament fiscal diferențiat pentru motorina utilizată pentru transportul feroviar de marfă, prin mecanisme similare celor aplicabile transportului rutier, în vederea eliminării dezechilibrelor concurențiale și asigurării unui cadru fiscal echitabil.
Reglementarea urmărește valorificarea unui temei juridic deja existent la nivel european, prin integrarea sa în dreptul intern într-o formă clară, coerentă și predictibilă.
Prin dispozițiile art. 342 alin. (9) și (10) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal cu modificările și completările ulterioare, se introduce mecanismul nivelului diferențiat al accizei pentru motorina utilizată pentru transportul rutier, stabilind astfel o formă de sprijin fiscal pentru acest sector. Însă nu există o reglementare echivalentă pentru motorina utilizată pentru transportul feroviar de marfă, această omisiune legislativă conducând la un tratament fiscal asimetric între două moduri de transport aflate în concurență directă pentru aceleași fluxuri de marfă, cu efecte negative asupra echilibrului pieței și asupra competitivității transportului feroviar.
Transportul feroviar de marfă are un rol esențial în susținerea fluxurilor economice, iar utilizarea tracțiunii diesel rămâne indispensabilă pe o parte semnificativă a rețelei. Menținerea integrală a sarcinii fiscale asupra motorinei utilizate în acest sector generează un dezavantaj competitiv direct, favorizând transferul de trafic către transportul rutier și accentuând dependența de acest mod de transport.
În contextul actual, caracterizat prin volatilitatea pieței produselor petroliere și prin necesitatea asigurării continuității lanțurilor de aprovizionare, intervenția legislativă dobândește un caracter de urgență. Reducerea presiunii asupra transportului rutier și valorificarea capacităților existente ale transportului feroviar reprezintă măsuri de prudență economică și de eficientizare a utilizării resurselor.
Comparativ, transportul unor volume mari de marfă pe cale feroviară implică un consum agregat de carburant semnificativ redus față de alternativa rutieră, contribuind la optimizarea costurilor logistice și la diminuarea presiunilor asupra infrastructurii rutiere. România dispune de o infrastructură feroviară extinsă și conectată la rețeaua transeuropeană, ceea ce presupune posibilitatea efectelor pozitive imediate ale unei astfel de măsuri fără investiții suplimentare semnificative.
Adoptarea măsurii va contribui la creșterea competitivității transportului feroviar de marfă, la reechilibrarea modurilor de transport și la optimizarea fluxurilor logistice. Aceasta permite reducerea dependenței de transportul rutier, diminuarea consumului total de carburant și limitarea costurilor care se transmit în economie.
În același timp, măsura valorifică infrastructura existentă și stimulează utilizarea acesteia într-un mod eficient, contribuind la consolidarea unui sistem de transport sustenabil și rezilient.
Intervenția legislativă are un impact bugetar limitat și controlabil, fiind justificată prin efectele economice pozitive generate de optimizarea transportului de marfă și de reducerea costurilor indirecte asociate utilizării intensive a infrastructurii rutiere.

LEGE pentru completarea alin. (9) al art. 342 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal

Parlamentul României adoptă prezenta lege
Articol unic – La articolul 342 alineatul (9) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările și completările ulterioare, după litera b) se introduce litera c), cu următorul cuprins:

„c) transport feroviar de mărfuri efectuat cu trenuri destinate exclusiv transportului feroviar de mărfuri”

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

The post Petrișor Peiu – Lege pentru completarea alin. (9) al art. 342 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal appeared first on AUR.

În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) și ale art. 75 din Constituția României, republicată, precum și cu prevederile art. 92 alin. (2) și (4) din Regulamentul Senatului, republicat, vă înaintăm propunerea legislativă intitulată „Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul protecției consumatorilor” spre dezbatere și adoptare.

În temeiul art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată, vă adresăm rugămintea de a solicita Guvernului să comunice punctul de vedere asupra prezentei propuneri legislative.

De asemenea, adresăm rugămintea de a solicita avizele Consiliului Legislativ și Consiliului Economic și Social.

EXPUNERE DE MOTIVE

I. MOTIVUL ADOPTĂRII ACTULUI NORMATIV
Prezenta propunere legislativă identifică și abordează insuficiențele reglementării actuale din domeniul protecției consumatorilor în relația lor cu instituțiile de credit și entitățile financiare. Analizând cadrul legislativ actual și evoluția pieței creditare interne, se constată că legislația în vigoare nu oferă un nivel adecvat de protecție a consumatorilor împotriva practicilor abuzive referitoare la dobânzi excesive și costuri de creditare disproporționate.
Starea de fapt demonstrează că, în contextul actual al pieței financiar-bancare din România, consumatorii se confruntă cu rate de dobândă semnificativ ridicate care depășesc cu mult rata de referință practicată de Banca Națională a României. Aceste practici au generat situații în care accesul consumatorilor la credit devine dificil sau imposibil, iar cei care au acces se confruntă cu oneri financiare greu de suportat. Consumatorii care recurg la credite de consum se găsesc adesea în situații în care costul total al creditării depășește valoarea creditului inițial de mai mult de o dată, creând riscuri semnificative de datorii nesuportabile și comportamente economice iraționale datorate lipsei informației complete și a avertismentelor adecvate.
Principiile de bază care fundamentează această reglementare sunt: protecția consumatorului ca scop esențial al legii, menținerea echilibrului contractual în raporturile dintre consumatori și instituțiile de credit, asigurarea integrității pieței financiar-bancare prin eliminarea practicilor neloiale, promovarea transparenței și informării complete a consumatorilor și conformitatea cu standardele de protecție a drepturilor fundamentale, inclusiv cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.
Finalitatea reglementării propuse constă în instituirea unor mecanisme legale care să limiteze dobânzile și costurile totale ale creditării la niveluri rezonabile, să impună furnizarea de avertismente clare privind riscurile asociate, și să elimine caracterul executoriu al anumitor instrumente de creanță pentru consumatori. Elementele noi introduse includ: plafonarea dobânzii anuale efective la 3 puncte procentuale peste rata BNR pentru credite imobiliare; limitarea la 10 puncte procentuale pentru credite de consum cu excepții specifice; obligația avertismentelor vizibile cu caractere de minimum 14 puncte; și eliminarea caracterului executoriu al cambiei, biletului la ordin și cecului precum și a numeroase alte instrumente pentru consumatori.
II. IMPACTUL SOCIOECONOMIC
Efectele asupra mediului macroeconomic
Adoptarea reglementării va genera efecte pozitive asupra stabilității macroeconomice. Limitarea dobânzilor excesive va reduce riscurile de insolvență și va diminua ponderea datoriilor neperformante din portofoliile instituțiilor de credit. Consumatorii cu costuri reduse vor dispune de venituri disponibile mai mari, susținând consumul și contribuind la creșterea economică pe termen mediu și lung.

Efectele asupra mediului de afaceri
Impactul asupra instituțiilor de credit va fi diferențiat. Pe termen scurt, instituțiile cu modele de business bazate pe dobânzi excesive vor trebui să restructureze strategiile de pricing. Pe termen mediu și lung, piața va deveni mai competitivă, iar instituțiile vor fi încurajate să-și eficientizeze operațiunile. Se preconizează că instituțiile mai mari și mai eficiente vor obține avantaje competitive, accelerând consolidarea pieței.
Efectele asupra mediului social
Protecția consumatorilor va îmbunătăți semnificativ situația segmentelor vulnerabile ale populației. Milioane de români care au contractat credite în condiții abuzive vor beneficia de protecție legală. Obligația furnizării de avertismente va crește conștientizarea privind riscurile creditării, promovând comportamente mai raționale. Eliminarea caracterului executoriu pentru consumatori va reduce riscurile de executare silită.
Evaluarea costurilor și beneficiilor
Beneficiile socioeconomice sunt semnificative: protecția milioane de consumatori, reducerea riscurilor de supraîndatorare, creșterea stabilității financiare, conformitatea cu principiile europene. Costurile se materializează în comprimarea marjelor de profitabilitate ale instituțiilor de credit în segmentul creditelor la consumatori. Raportul cost-beneficiu este favorabil consumatorului și societății.
III. IMPACTUL FINANCIAR ASUPRA BUGETULUI GENERAL CONSOLIDAT
Reglementarea propusă nu generează impacturi directe semnificative asupra bugetului general consolidat. Prin caracterul său regulatoriu, nu implică cheltuieli bugetare directe. Instituțiile de credit vor suporta costurile restructurării portofoliilor și ajustării sistemelor informatice. Pe termen scurt, nu se preconizează cheltuieli bugetare suplimentare. Impactele bugetare vor fi indirecte: reducerea riscului de insolvență va reduce presiunea asupra fondurilor de asistență socială; stabilitatea macroeconomică va genera venituri fiscale suplimentare din creșterea economică. Pe termen lung (5 ani), efectele sunt pozitive: consolidarea stabilității financiare va reduce transferurile sociale; creșterea consumului va genera venituri din TVA și accize; reducerea procedurilor de insolvență va reduce costurile administrative și judiciare.
IV. IMPACTUL ASUPRA SISTEMULUI JURIDIC
Reglementarea este compatibilă cu directivele europene de protecție a consumatorilor și cu jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene care a consolidat principiile de protecție. Măsurile sunt proporționate și nu introduc discriminări.
Reglementarea se conformează jurisprudenței CEDO în privința protecției proprietății, dreptului la viață privată și familială și principiilor de echitate. CEDO a reconținut că statul are dreptul de a interveni în relații contractuale pentru protecția intereselor publice legitime, cu condiția proporționalității. Măsurile sunt proporționate și se încadrează în această excepție.
Propunerea contribuie la armonizarea legislației naționale cu standardele europene de protecție a consumatorilor. Se aliniază cu tendințe observate în alte state membre de a introduce protecții suplimentare pentru consumatori la nivel național, dincolo de directivele europene, în contextul unei piețe creditare cu particularități locale.
V. CONSULTĂRI DERULATE ȘI RECOMANDĂRI
În procesul de elaborare, au fost derulate consultări cu organizații de protecție a consumatorilor și specialiști în drept. Recomandările au fost integrate în textul propunerii, acordând greutate semnificativă susținerii protecției consumatorilor și armonizării cu reglementările internaționale.
VI. ACTIVITĂȚI DE INFORMARE PUBLICĂ
Implementarea legii va fi însoțită de activități sistematice de informare: campanie de conștientizare publică prin mass-media și parteneriate cu organizații de protecție a consumatorilor; publicarea ghidurilor și materialelor informative pe site-urile instituțiilor de credit și în punctele lor de lucru; formarea specialiștilor din instituții de credit; și colaborare cu autoritățile locale și instituțiile de asistență socială pentru a asigura informarea consumatorilor vulnerabili.
VII. MĂSURI DE IMPLEMENTARE
Banca Națională a României va adapta funcțiile de supraveghere și control pentru a monitoriza conformitatea instituțiilor de credit cu noile limite. Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor va extinde competențele și resursele.
Administrațiile locale vor fi implicate în campania de conștientizare publică. Serviciile sociale locale vor oferi consiliere consumatorilor.
VIII. EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA DREPTURILOR ȘI LIBERTĂȚILOR FUNDAMENTALE
Propunerea a fost analizată din perspectiva impactului asupra drepturilor fundamentale. Evaluarea constată că: dreptul la protecție împotriva exploatării economice este consolidat prin limitarea dobânzilor abuzive; dreptul la proprietate al consumatorilor este protejat prin limitarea caracterului executoriu; dreptul la informație este consolidat prin obligația avertismentelor clare; și dreptul la viață privată și familială este protejat prin limitarea executării silite abuzive. Reglementarea nu elimină drepturi, ci le protejează și le echilibrează în conformitate cu jurisprudența CEDO.
Măsurile propuse vor contribui semnificativ la protecția consumatorilor și la stabilitatea pieței creditare din România, în conformitate cu interesul public și cu principiile statului de drept.
INIȚIATOR:

LEGE pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul protecției consumatorilor
Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Art. I – Legea nr. 243/2024 privind protecţia consumatorilor cu privire la costul total al creditării şi la cesiunea de creanţe publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 807 din 13 august 2024, cu modificările și completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Articolul 1 se modifică și va avea următorul cuprins:
   „Art. 1
   Prezenta lege se aplică raporturilor juridice dintre consumatori, instituţiile de credit care acordă credite potrivit Ordonanţei de urgenţă nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, cu modificările şi completările ulterioare, instituţiile financiare nebancare care acordă credite potrivit Legii nr. 93/2009 privind instituţiile financiare nebancare, cu modificările şi completările ulterioare, şi entităţile care desfăşoară activitatea de recuperare creanţe, stabilind reguli de protecţie a consumatorilor contra dobânzilor excesive în scopul menţinerii echilibrului contractual şi al asigurării integrităţii pieţei financiar-bancare interne.”
2. La articolul 2, litera b) se modifică și va avea următorul cuprins:
   „b) cesionarul de creanţe – orice entitate care efectuează un transfer al unei creanţe individuale sau al unui portofoliu de creanţe de la un creditor financiar la un terţ, inclusiv o entitate care desfăşoară activitatea de recuperare de creanţe sau o entitate ce are drept obiect de activitate emiterea de instrumente financiare securitizate în baza unui portofoliu de creanţe, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 288/2010, cu modificările şi completările ulterioare, și ale Ordonanţei de urgenţă nr. 52/2016 privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 134/2023, cu modificările şi completările ulterioare;”
3. La articolul 2, litera e) se modifică și va avea următorul cuprins:
   „e) credit oferit consumatorilor pentru bunuri imobile – este creditul acordat în scopul efectuării de investiţii imobiliare cu destinaţie locativă sau cu altă destinaţie decât cea locativă ori în scopul rambursării unui credit ipotecar pentru investiţii imobiliare contractat anterior, precum și creditul garantat cu ipotecă asupra unor bunuri imobile ori care implică un drept legat de un bun imobil;”
4. La articolul 2, litera f) se modifică și va avea următorul cuprins:
   „f) credit de consum – creditul sau împrumutul acordat unei persoane fizice care nu este garantat cu ipotecă imobiliară;”
5. La articolul 2, litera g) se modifică și va avea următorul cuprins:
   „g) dobânda anuală efectivă, denumită în continuare DAE – costul total al creditului pentru consumator, exprimat ca procent anual din valoarea totală a creditului, după caz, inclusiv costurile deschiderii şi menţinerii unui anumit cont, costurile utilizării unui mijloc de plată atât pentru tranzacţii, cât şi pentru trageri din acel cont, precum şi alte costuri legate de operaţiunile de plată care sunt incluse în costul total al creditului pentru consumator, ori de câte ori deschiderea unui cont sau menţinerea acestuia este obligatorie pentru obţinerea creditului sau pentru obţinerea acestuia în conformitate cu termenii şi condiţiile oferite, egală, pe o perioadă de un an, cu valoarea actuală a tuturor angajamentelor – trageri, rambursări şi costuri, viitoare sau prezente, convenite de creditor şi de consumator, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 288/2010, cu modificările şi completările ulterioare, și ale Ordonanţei de urgenţă nr. 52/2016, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 134/2023, cu modificările şi completările ulterioare;”
6. La articolul 2, litera j) se modifică și va avea următorul cuprins:
   „j) costul total al creditului pentru consumator – toate costurile, inclusiv dobânda, dobânda penalizatoare, comisioanele, taxele şi orice alt tip de costuri pe care trebuie să le suporte împrumutatul în legătură cu contractul de credit şi care sunt cunoscute de către creditor, cu excepţia taxelor notariale; costurile pentru serviciile accesorii aferente contractului de credit, în special primele de asigurare, sunt incluse dacă încheierea contractului de servicii este obligatorie pentru obţinerea creditului însuşi sau pentru obţinerea acestuia în concordanţă cu clauzele şi condiţiile prezentate; costul evaluării bunului, excluzând costurile pentru înregistrarea transferului dreptului de proprietate asupra bunului imobil şi orice costuri plătibile de către consumator pentru nerespectarea angajamentelor prevăzute în contractul de credit;”
7. Articolul 4 se modifică și va avea următorul cuprins:
   „Art. 4.
   DAE la creditele oferite consumatorilor pentru bunuri imobile nu poate depăşi cu mai mult de 3 puncte procentuale dobânda la facilitatea de creditare practicată de Banca Naţională a României pe piaţa financiar-bancară internă.”
8. Articolul 5 se modifică și va avea următorul cuprins:
   „Art. 5.
   În cazul creditelor de consum, DAE nu poate depăşi cu mai mult de 10 puncte procentuale dobânda la facilitatea de creditare practicată de Banca Naţională a României.”
9. Articolul 6 se modifică și va avea următorul cuprins:
   „Art. 6.
   (1) Prin excepţie de la prevederile art. 5, în cazul creditelor de consum în valoare maximă de 15.000 lei, costul total al creditării nu poate depăşi 1% pe zi şi, concomitent, valoarea totală plătibilă de către consumator nu poate depăşi dublul valorii totale a creditului.
   (2) Prin excepţie de la prevederile art. 5, în cazul creditelor de consum cu valoare cuprinsă între 15.001 lei şi 20.000 lei, costul total al creditării nu poate depăşi 0,8% pe zi şi, concomitent, valoarea totală plătibilă de către consumator nu poate depăşi dublul valorii totale a creditului.
   (3) Prin excepţie de la prevederile art. 5, în cazul creditelor de consum cu valoare cuprinsă între 20.001 lei şi 25.000 lei, costul total al creditării nu poate depăşi 0,6% pe zi şi, concomitent, valoarea totală plătibilă de către consumator nu poate depăşi dublul valorii totale a creditului.”

Art. II – Orice creditor financiar are obligația de a include în publicitatea privind contractele de credit și în informațiile precontractuale următoarele avertismente, într-un format vizibil, cu caractere cu mărimea de minimum 14 p, bold, utilizând fontul Times New Roman, în funcție de tipul de credit:
a) „ATENȚIE! BANII ÎMPRUMUTAȚI COSTĂ BANI!”, în cazul oricărui tip de credit;
b) „ATENȚIE! CREDIT ÎN VALUTĂ! DEPRECIEREA MONEDEI NAȚIONALE POATE CREȘTE CONSIDERABIL SUMA DE RAMBURSAT!”, în cazul creditelor acordate în valută;
c) „ATENȚIE! DOBÂNDĂ VARIABILĂ! MAJORAREA INDICELUI DE REFERINȚĂ CREȘTE AUTOMAT SUMA DE RAMBURSAT!”;
d) „ATENȚIE! CREDIT RAMBURSAT ÎN RATE EGALE (ANUITĂȚI)! VEȚI PLĂTI MAI MULTĂ DOBÂNDĂ!”;
e) „ATENȚIE! CREDIT RAMBURSAT ÎN RATE DESCRESCĂTOARE! RATE MAI MARI LA ÎNCEPUT!”.

Art. III – La art. 120 din Ordonanţa de urgenţă nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 1027 din 27 decembrie 2006, cu modificările și completările ulterioare, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin. (2), cu următorul cuprins:
„(2) Dispoziţiile prezentului articol nu se aplică în situaţia în care debitorul sau garantul este consumator, în sensul legislației privind protecția consumatorilor.”

Art. IV – La articolul 52 din Legea nr. 93/2009 privind instituţiile financiare nebancare publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 259 din 21 aprilie 2009, cu modificările și completările ulterioare, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alin. (3), cu următorul cuprins:
„(3) Dispoziţiile prezentului articol nu se aplică în situaţia în care debitorul sau garantul este consumator, în sensul legislației privind protecția consumatorilor.”

Art. V – La articolul 61 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 100 din 01 mai 1934, după alineatul (1) se introduc două noi alineate, alin. (2) și (3), cu următorul cuprins:
„(2) Dispoziţiile prezentului articol nu se aplică în situaţia în care trasul, avalistul sau girantul este consumator, în sensul legislației privind protecția consumatorilor.
(3) În mod corespunzător, dispozițiile prezentului articol nu se aplică nici în cazul în care emitentul biletului la ordin sau avalistul ori girantul acestuia este consumator, in sensul legislației protecției consumatorilor.”
Art. VI – La articolul 53 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 100 din 01 mai 1934, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin. (2), cu următorul cuprins:
„(2) Dispoziţiile prezentului articol nu se aplică în situaţia în care trăgatorul, girantul sau avalistul este consumator, în sensul legislației privind protecția consumatorilor.”
Art. VII – Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 247 din 10 aprilie 2015, se completează după cum urmează:

1. La articolul 639, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alin. (3), cu următorul cuprins:
   „(3) Dispoziţiile alineatului (1) din prezentului articol nu se aplică în situaţia în care debitorul sau garantul este consumator, în sensul legislației privind protecția consumatorilor.”
2. La articolul 641, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin. (2), cu următorul cuprins:
   „(2) Dispoziţiile prezentului articol nu se aplică în situaţia în care debitorul sau garantul este consumator, în sensul legislației privind protecția consumatorilor.”
   Art. VIII – La articolul 42 din Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 121 din 5 martie 2013, cu modificările și completările ulterioare, alineatul (6¹) se abrogă.
   Art. IX – La articolul 31 din Legea serviciului de alimentare cu apă și de canalizare nr. 241/2006, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 679 din 7 septembrie 2015, cu modificările și completările ulterioare, alineatul (17) se abrogă.
   Art. X – Prezenta lege intră în vigoare în termen de 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

The post Niculina Stelea – Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul protecției consumatorilor appeared first on AUR.

BIROUL PERMANENT AL SENATULUI

        În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) și ale art. 75 din Constituția României, republicată, precum și cu prevederile art. 92 alin. (2) și (4) din Regulamentul Senatului, republicat, vă înaintăm propunerea legislativă intitulată „Lege privind completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal” spre dezbatere și adoptare, în procedură de urgență.

În temeiul art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată, vă adresăm rugămintea de a solicita Guvernului să comunice punctul de vedere asupra prezentei propuneri legislative, precum și informații privind implicațiile bugetare generate de aceasta – fișă financiară.

De asemenea, adresăm rugămintea de a solicita avizele Consiliului Legislativ și Consiliului Economic și Social.

INIȚIATOR:

Deputat AUR Florin-Cornel Popovici    ___________________

Deputat AUR Doru Lucian Mușat    ___________________

Senator AUR  Petrișor-Gabriel Peiu   ___________________

Deputat AUR Veronica Grosu    ___________________

Deputat AUR Andra-Claudia Constantinescu    ___________________

EXPUNERE DE MOTIVE             

Prezenta inițiativă legislativă urmărește instituirea unui mecanism temporar de ajustare a cotei de TVA aplicabile combustibililor auto, determinat de apariția unui șoc geopolitic extern cu impact direct asupra piețelor energetice și asupra economiei naționale. Escaladarea conflictului militar din Orientul Mijlociu, începând cu sfârșitul lunii februarie 2026, a generat perturbări majore în fluxurile globale de petrol și gaze naturale, inclusiv prin blocarea Strâmtorii Ormuz, una dintre principalele artere de tranzit ale petrolului mondial. Această situație a produs o creștere rapidă a prețului internațional al țițeiului, barilul ICE Brent înregistrând o majorare de peste 35% într-un interval foarte scurt.

Efectele unui asemenea șoc energetic se transmit în mod direct asupra economiei interne, combustibilii reprezentând un aport transversal esențial pentru majoritatea sectoarelor productive – transport, agricultură, industrie alimentară, construcții și comerț. Creșterea abruptă a prețurilor petrolului se reflectă imediat în costurile de producție și distribuție, generând presiuni inflaționiste și reducând puterea de cumpărare a populației.

În contextul actual, intervenția legislativă asupra cotei de TVA reprezintă instrumentul fiscal cu cel mai rapid și direct efect asupra prețului final plătit de consumatori. În structura prețului combustibililor din România, taxele reprezintă aproape jumătate din prețul final, iar TVA constituie componenta cea mai flexibilă a acestei structuri fiscale.

Prin urmare, ajustarea temporară a cotei de TVA nu urmărește modificarea regimului fiscal al combustibililor, ci introducerea unui mecanism adaptiv, capabil să atenueze impactul unei crize energetice externe asupra economiei naționale.

Evoluția prețurilor internaționale indică posibilitatea unui scenariu în care prețul petrolului depășește pragul de 100–120 USD/baril, ceea ce ar putea conduce la creșterea prețului combustibililor în România la niveluri de 9–10 lei/litru sau chiar mai ridicate.

Un asemenea nivel ar genera efecte macroeconomice semnificative precum: accelerarea inflației prin transmiterea costurilor energetice în prețurile bunurilor și serviciilor; reducerea consumului intern, determinată de creșterea cheltuielilor obligatorii ale gospodăriilor; diminuarea competitivității companiilor românești, în special în sectoarele dependente de transport; creșterea costurilor de producție în agricultură și industrie ori amânarea investițiilor private și încetinirea activității economice.

Din moment ce combustibilul are un rol determinant în costurile sectorului transporturilor, unde motorina poate reprezenta până la 40% din costurile totale ale operatorilor economici, creșterea acestor costuri transmițându-se inevitabil în prețurile bunurilor transportate, inclusiv în prețul alimentelor și al materialelor de construcții, iar în sectorul agricol, impactul este și mai pronunțat, campania agricolă de primăvară presupunând  un consum semnificativ de motorină, deoarece majorarea prețurilor combustibililor crește costurile de producție ale fermierilor și afectează stabilitatea prețurilor alimentare, absența unei intervenții fiscale temporare, ar conduce la o creștere accentuată a inflației și la o diminuare a activității economice, cu efecte negative asupra veniturilor bugetare.

Analiza impactului bugetar al reducerii temporare a TVA trebuie realizată nu doar din perspectiva pierderii fiscale directe, ci și din perspectiva efectelor macroeconomice generate de stabilizarea prețurilor combustibililor.

Reducerea temporară a cotei de TVA produce mai multe efecte economice benefice, printre care: temperarea presiunilor inflaționiste; menținerea consumului intern; reducerea costurilor de producție pentru operatorii economici; stimularea activității economice prin efectul multiplicator fiscal; stabilizarea lanțurilor de aprovizionare.

Estimările economice indică faptul că reducerea TVA poate genera un efect anti-inflaționist semnificativ și poate contribui la creșterea PIB cu aproximativ 0,5–0,7% în perioada de aplicare a măsurii.

În același timp, creșterea activității economice conduce la extinderea bazei de impozitare și la recuperarea parțială a veniturilor bugetare prin TVA colectată pe alte bunuri și servicii, impozitul pe profit și contribuțiile sociale.

Prin urmare, reducerea temporară a TVA nu reprezintă doar o măsură de protecție socială, ci și un instrument de stabilizare macroeconomică, menit să limiteze efectele negative ale unui șoc energetic extern.

Pentru a asigura proporționalitatea și sustenabilitatea fiscală a măsurii, proiectul legislativ introduce un mecanism progresiv de ajustare a cotei de TVA, structurat în două etape. În prima etapă, se instituie o cotă redusă de TVA de 5% aplicabilă pentru o perioadă limitată, destinată absorbției imediate a șocului economic generat de creșterea prețului petrolului. În a doua etapă, se aplică o cotă de TVA de 9%, care menține un nivel semnificativ de protecție pentru consumatori și operatorii economici, reducând totodată presiunea asupra deficitului bugetar. Mecanismul este completat de un sistem obiectiv de activare și dezactivare bazat pe evoluția prețului internațional al petrolului, determinat prin media tranzacțiilor ICE Brent, ceea ce elimină orice element de discreție administrativă și asigură previzibilitatea reglementării.

Totodată, măsura are caracter temporar, fiind limitată printr-o clauză de expirare automată, ceea ce garantează menținerea echilibrului bugetar pe termen mediu.

Reducerea temporară a TVA pentru combustibili este o măsură utilizată în mod frecvent de statele membre ale Uniunii Europene în perioade de criză energetică. Precedente relevante includ intervențiile adoptate de Polonia, Germania, Belgia, Spania și Irlanda în perioada 2020–2023, în contextul crizelor energetice și al perturbărilor piețelor internaționale.  Experiența acestor state demonstrează că reducerile temporare de TVA reprezintă un instrument fiscal eficient pentru protejarea consumatorilor și stabilizarea economiei în situații excepționale.

Inițiativa legislativă propusă integrează mecanisme suplimentare de conformitate cu dreptul european, inclusiv procedura de notificare și solicitare a derogărilor necesare, în concordanță cu reglementările europene privind TVA.

Evaluarea impactului economic trebuie realizată comparativ cu scenariul în care statul nu intervine. Într-un scenariu caracterizat de creșterea prețului petrolului la aproximativ 110–120 USD/baril, lipsa oricărei intervenții fiscale poate genera pierderi bugetare indirecte estimate între 5 și 10 miliarde lei anual, determinate de reducerea consumului, scăderea activității economice și diminuarea veniturilor fiscale agregate.  Prin urmare, costul inacțiunii este comparabil sau chiar superior costului fiscal al reducerii temporare a TVA. Intervenția legislativă propusă urmărește tocmai prevenirea acestui scenariu, prin menținerea stabilității economice și protejarea puterii de cumpărare a populației.

Modificarea temporară a cotei de TVA aplicabile combustibililor reprezintă o măsură necesară și proporțională pentru a răspunde unei crize energetice externe cu impact major asupra economiei naționale.

Reglementarea propusă protejează consumatorii și mediul de afaceri în fața unui șoc petrolier geopolitic; limitează presiunile inflaționiste; sprijină competitivitatea economică și stabilitatea pieței; menține sustenabilitatea bugetară prin mecanisme automate de ajustare și limitare temporală.

Prin modificările propuse se creează un cadru fiscal flexibil și predictibil, capabil să răspundă rapid unor evoluții economice excepționale, asigurând în același timp echilibrul dintre necesitatea protecției sociale și responsabilitatea bugetară a statului.

În temeiul art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată, vă adresăm rugămintea de a solicita Guvernului să comunice punctul de vedere asupra prezentei propuneri legislative.

INIȚIATORI:

Deputat AUR Florin-Cornel Popovici    ___________________

Deputat AUR Doru Lucian Mușat    ___________________

Senator AUR  Petrișor-Gabriel Peiu   ___________________

Deputat AUR Veronica Grosu    ___________________

Deputat AUR Andra-Claudia Constantinescu    ___________________

LEGE privind completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal

Parlamentul României adoptă prezenta lege

Art. I. – După articolul 291 din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se introduce un nou articol, art. 291¹, cu următorul cuprins:

„Art. 291¹ – Cota progresivă de TVA la combustibili pentru perioada crizei din Orientul Mijlociu.

1. Pe perioada desfășurării crizei din Orientul Mijlociu, pentru livrările de combustibili prevăzute la alin. (2) se aplică următoarele cote de TVA:
2. Treapta I – cota de 5%, aplicabilă în primele 3 luni calendaristice de la data intrării în vigoare a prezentului articol;
3. Treapta II – cota de 9%, aplicabilă începând cu prima zi a celei de-a patra luni calendaristice de la data intrării în vigoare, până la îndeplinirea condiției de dezactivare prevăzute la alin. (4).
4. Combustibilii vizați de prezentul articol sunt:
5. benzină fără plumb;
6. motorină;
7. gaz petrolier lichefiat utilizat drept combustibil auto.

• Cotele prevăzute la alin. (1) se aplică numai livrărilor către consumatorii finali prin stații de distribuție autorizate, precum și livrărilor directe către operatori economici înregistrați în scopuri de TVA care utilizează combustibilii în transport, agricultură, construcții și producție industrială. Prevederile nu se aplică livrărilor destinate revânzării în afara României sau utilizării în scopuri de rafinare.
• Dezactivarea sau reactivarea cotelor prevăzute la alin. (1) se realizează prin raportare la valoarea de referință reprezentată de media aritmetică a prețurilor de închidere ICE Brent Crude pe 30 de zile anterioare datei de 28 februarie 2026, astfel:
• Treapta II se dezactivează când media ICE Brent pe 30 zile consecutive de tranzacționare scade sub valoarea de referință. Revenirea la cota standard de TVA se aplică de la prima zi a lunii următoare;
• Reactivare: dacă media ICE Brent pe 30 zile depășește cu 15% valoarea de referință, se reactivează Treapta II. Treapta I nu se mai reactivează;
• Cota redusă nu poate fi aplicată mai mult de 24 de luni consecutive.
• Valoarea de referință prevăzută la alin. (4) se actualizează anual prin Hotărâre de Guvern, pe baza propunerii Ministerului Finanțelor.
• Ministerul Finanțelor monitorizează săptămânal prețurile ICE Brent și publică buletine informative.
• Consiliul Concurenței monitorizează transferul fiecărei modificări de cotă TVA în prețurile de vânzare către consumatorul final și poate aplica sancțiunile prevăzute de Legea concurenței nr. 21/1996 în cazul constatării unor practici anticoncurențiale sau abuzive. Distribuitorii au obligația de a reflecta modificarea cotei TVA în prețurile finale într-un termen rezonabil, care nu poate depăși 10 zile lucrătoare. La trecerea de la Treapta I la Treapta II, distribuitorii au obligația de a afișa vizibil la stațiile de distribuție noul preț și cauza modificării.
• Dacă, pe parcursul aplicării Treptei I, conflictul din Orientul Mijlociu se soluționează diplomatic sau militar și prețul ICE Brent scade sub valoarea de referință, trecerea la Treapta II nu mai areloc, iar cota redusă se dezactivează conform alin. (5) lit. a).”

Art. II. – Aplicarea cotelor reduse prevăzute de prezenta lege se realizează cu respectarea procedurii prevăzute la art. 395 din Directiva 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată. Până la finalizarea procedurii cotele reduse se aplică cu titlu provizoriu.

Art. III. – În termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, la propunerea Ministerului Finanțelor, Guvernul va aproba, prin hotărâre, normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.

The post Florin Popovici – Lege privind completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal appeared first on AUR.

2025, după șase ani cu politicile Von der Leyen: Germania pe locul 6 (2,97% din PIB-ul mondial), Franța și Marea Britanie pe 9 și 10 cu 2,17% , respectiv 2,13% din economia globului, Italia pe 12cu 1,78%, Spania pe 16 cu 1,35%.

Toate marile economii europene sunt în regres ca pondere în economia mondiala. Europa devine mai mică și mai slabă.

Cu toate astea, Comisia von der Leyen își continuă toate cele trei politici care au îngropat economia euopeană: teroarea energiei ,,verzi”, dublarea bugetului Uniunii prin împrumuturi de 900 de miliarde de euro si finanțarea necondiționată a Ucrainei”, a declarat liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.

The post Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): „Comisia von der Leyen își continuă toate cele trei politici care au îngropat economia europeană” appeared first on AUR.

BIROUL PERMANENT AL SENATULUI

În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) și ale art. 75 din Constituția României, republicată, precum și cu prevederile art. 92 alin. (2) și (4) din Regulamentul Senatului, republicat, vă înaintăm propunerea legislativă intitulată „Lege privind instituirea anului 2026 ca Anul Centenar al Partidului Național Țărănesc” spre dezbatere și adoptare.

În temeiul art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată vă adresăm rugămintea de a solicita Guvernului, să comunice punctul de vedere asupra prezentei propuneri legislative și informații privind implicațiile bugetare generate de aceasta – fișă financiară.

De asemenea, adresăm rugămintea de a solicita avizele Consiliului Legislativ și Consiliului Economic și Social.

INIȚIATORI:

Senator AUR Niculina Stelea ___________________

Senator AUR Petrișor Gabriel Peiu  ___________________

EXPUNERE DE MOTIVE

Prezenta inițiativă legislativă are ca obiect instituirea anului 2026 ca Anul Centenar al Partidului Național Țărănesc, în contextul împlinirii unui secol de la fuziunea dintre Partidul Național Român din Transilvania și Partidul Țărănesc din Vechiul Regat. Fuziunea istorică de la 10 octombrie 1926 a reprezentat momentul de naștere al celei mai importante forțe democratice a României interbelice și a definit, pentru generații întregi, un model de etică publică, responsabilitate politică și angajament față de interesul național.

Partidul Național Român, apărut pe Câmpia Libertății din Blaj în 1848, a fost timp de decenii expresia politică a românilor din Transilvania, apărându-le drepturile în condiții istorice extrem de dificile. Personalități precum Simion Bărnuțiu, Avram Iancu, Andrei Șaguna, Ioan Rațiu și George Barițiu au contribuit decisiv la afirmarea identității naționale și la pregătirea Marii Uniri din 1918. Prin activitatea sa constantă, Partidul Național Român a reprezentat un reper de coerență, perseverență și demnitate în lupta pentru libertate și unitate.

În același timp, Partidul Țărănesc, reorganizat în 1918 de Ion Mihalache, a dat voce milioanelor de gospodari și familii rurale, promovând o concepție modernă despre proprietate, educație, solidaritate și moralitate publică. Într-o Românie majoritar rurală, Partidul Țărănesc a constituit instrumentul politic prin care populația agrară a putut participa la modernizarea statului.

Unirea celor două formațiuni politice, în anul 1926, a dat naștere Partidului Național Țărănesc, condus de Iuliu Maniu și Ion Mihalache, partid care a marcat profund istoria politică a României prin consecvența sa în apărarea democrației, a libertății presei, a descentralizării și a integrității în actul de guvernare. Victoria electorală din 1928 și reformele ulterioare au demonstrat că valorile asumate de PNȚ: moralitate, responsabilitate, competență și transparență pot ghida eficient evoluția democratică a statului român.

Partidul Național Țărănesc s-a opus neîntrerupt tuturor formelor de dictatură regală, militară și comunistă. Reprimarea sa brutală în anul 1947 și sacrificiul liderilor săi, între care Iuliu Maniu și Ion Mihalache, au transformat PNȚ într-un simbol al rezistenței românești împotriva totalitarismului. Miile de membri persecutați, condamnați și întemnițați reprezintă una dintre cele mai puternice mărturii ale luptei pentru libertate din istoria României.

Renașterea partidului după 1989, sub conducerea lui Corneliu Coposu, a reactivat tradiția creștin-democrată și angajamentul față de valorile europene, contribuind la procesul de redemocratizare și la orientarea strategică a României către NATO și Uniunea Europeană.

Instituirea anului 2026 ca Anul Centenar al Partidului Național Țărănesc reprezintă un act de recunoaștere a contribuției istorice a acestei formațiuni politice la modernizarea României și o oportunitate de reafirmare a valorilor care au ghidat destinul PNȚ: libertate, demnitate, integritate și respect pentru adevăr. Legea propusă are caracter cultural și istoric și nu implică obligații financiare suplimentare pentru bugetul de stat.

Adoptarea acestei legi constituie un gest necesar pentru consolidarea memoriei democratice, pentru onorarea sacrificiului generațiilor trecute și pentru reafirmarea principiilor fundamentale pe care se întemeiază statul român modern.

Precizăm că prin adresa de înaintare s-a solicitat Guvernului, în temeiul art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată, să comunice punctul de vedere asupra acestei propuneri legislative și informații privind implicațiile bugetare generate de aceasta – fișă financiară.

INIȚIATORI:

Senator AUR Niculina Stelea ___________________

Senator AUR Petrișor Gabriel Peiu  ___________________

LEGE privind instituirea anului 2026 ca Anul Centenar al Partidului Național Țărănesc

Parlamentul României adoptă prezenta lege

Articolul 1

Se instituie anul 2026 „Anul Centenar al Partidului Național Țărănesc”, în semn de recunoaștere a rolului determinant al Partidului Național Român, al Partidului Țărănesc și al Partidului Național Țărănesc în construcția statului român modern, în consolidarea democrației și în apărarea valorilor creștin-democrate.

Articolul 2

(1) Parlamentul, Administrația Prezidențială, Guvernul, autoritățile administrației publice centrale și locale, precum și instituțiile publice aflate în subordinea sau coordonarea acestora pot organiza sau sprijini logistic și material manifestări culturale, educaționale sau științifice dedicate marcării centenarului Partidului Național Țărănesc.

(2) Parlamentul, Administrația Prezidențială, Guvernul, autoritățile administrației publice centrale și locale, precum și instituțiile publice aflate în subordinea sau coordonarea acestora pot aloca fonduri din bugetele proprii în vederea organizării și derulării în bune condiții a manifestărilor prevăzute la alin. (1), în limita alocărilor bugetare aprobate.

(3) Activitățile desfășurate în temeiul prezentei legi nu pot afecta independența instituțiilor publice și nu pot fi interpretate ca promovare politică partizană.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

The post Niculina Stelea – Lege privind instituirea anului 2026 ca Anul Centenar al Partidului Național Țărănesc appeared first on AUR.

BIROUL PERMANENT AL SENATULUI

În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) și ale art. 75 din Constituția României, republicată, precum și cu prevederile art. 92 alin. (2) și (4) din Regulamentul Senatului, republicat, vă înaintăm propunerea legislativă intitulată „Lege privind drepturile utilizatorilor de produse bancare și reglementarea relațiilor cu instituțiile de credit” spre dezbatere și adoptare.

În temeiul art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată, vă adresăm rugămintea de a solicita Guvernului să comunice punctul de vedere asupra prezentei propuneri legislative și informații privind implicațiile bugetare generate de aceasta – fișă financiară.

De asemenea, adresăm rugămintea de a solicita avizele Consiliului Legislativ, Consiliului Economic și Social și al Băncii Naționale a României.

INIȚIATORI:

Senator AUR Niculina Stelea  ___________________

Senator AUR Petrișor Gabriel Peiu  ___________________

Senator AUR Mircea Ionuț Sandu ___________________

EXPUNERE DE MOTIVE

Prezenta inițiativă legislativă urmărește să consolideze echilibrul relației dintre instituțiile de credit și utilizatorii de produse bancare, persoane fizice sau juridice, prin instituirea unor reguli clare de transparență, motivare și conduită echitabilă. Scopul său nu este de a limita libertatea economică a băncilor, ci de a oferi cetățenilor și mediului de afaceri garanția că deciziile unilaterale precum suspendarea, restricționarea sau încetarea unui produs bancar vor fi justificate, proporționale și notificabile în mod rezonabil.

În economia actuală, viața financiară a fiecărui individ sau întreprinderi este inseparabil legată de sistemul bancar. Accesul la un cont curent, la servicii de plată sau la un credit reprezintă nu doar o chestiune comercială, ci o condiție de participare la viața economică. Închiderea unui cont fără motiv clar sau refuzul arbitrar de a deschide unul poate echivala cu excluderea din circuitul economic.

În practică, numeroși utilizatori au resimțit efectele unor decizii unilaterale bruște: conturi închise peste noapte, servicii restricționate fără explicații suficiente, linii de credit retrase fără un preaviz care să permită adaptarea. Pentru o familie poate însemna imposibilitatea de a încasa salariul, pentru un IMM, blocarea lanțurilor de plăți și pierderea contractelor. De cele mai multe ori, justificările invocate rămân în zona „politicilor interne”, inaccesibile controlului public, ceea ce erodează încrederea în sistem.

Cadrul normativ actual protejează parțial utilizatorii. Legea nr. 193/2000 apără consumatorii persoane fizice împotriva clauzelor abuzive, iar OG nr. 38/2015 reglementează soluționarea alternativă a litigiilor (SAL) între consumatori și comercianți, inclusiv prin CSALB. Însă aceste instrumente nu se extind asupra profesioniștilor: IMM-uri, PFA-uri, profesii liberale, asociații sau alte entități fără personalitate juridică care rămân fără o protecție echivalentă. Pe de altă parte, OUG nr. 99/2006 și Regulamentul (UE) nr. 575/2013 stabilesc regimul prudențial al instituțiilor de credit, dar nu reglementează relația juridică dintre bancă și client.

Prezenta lege vine să acopere acest gol normativ, fără a interfera cu atribuțiile de supraveghere ale Băncii Naționale a României și fără a dubla reglementările existente. Ea introduce un cadru de conduită echitabilă, valabil pentru toate instituțiile de credit, bazat pe principii de transparență, proporționalitate și motivare.

Printre elementele esențiale ale proiectului se numără:

• obligația de notificare prealabilă, de minimum 60 de zile, pentru orice decizie de suspendare sau încetare a unui produs bancar, cu excepția situațiilor justificate de motive legale, măsuri dispuse de autorități sau riscuri sistemice;
• dreptul la motivare în scris, prin indicarea temeiului legal și contractual al deciziei;
• dreptul la contestație prin mecanisme de soluționare alternativă (SAL), conciliere sau arbitraj, potrivit naturii părților;
• interdicția clauzelor abuzive, inclusiv a celor care permit încetarea unilaterală fără motiv justificat ori restrâng accesul la mecanismele SAL;
• obligația instituțiilor de credit de a participa la procedurile SAL, cu termen clar de răspuns și sancțiuni pentru refuzul nejustificat.

Legea instituie o distincție clară între consumatori și utilizatori profesioniști, menținând aplicabilitatea OG nr. 38/2015 și a Legii nr. 193/2000 pentru utilizatori persoane fizice, dar extinzând principiile de echitate și asupra mediului economic neacoperit până acum.

Legea consacră, totodată, interdicția expresă a oricăror clauze contractuale abuzive sau discriminatorii, inclusiv a celor care permit încetarea unilaterală a contractului fără motiv legal și fără notificare prealabilă, care limitează accesul utilizatorilor la procedurile de soluționare alternativă a litigiilor (SAL) ori care restrâng în mod nejustificat drepturile prevăzute de prezenta lege.
Sunt interzise, în special, clauzele sau practicile care generează discriminare pe criterii de naționalitate, cetățenie, sex, religie, etnie, orientare politică, statut economic, obiect de activitate, apartenență la o categorie profesională ori opinii exprimate public.
Astfel de clauze sunt nule de drept, oferind utilizatorilor o protecție juridică efectivă și un instrument clar de apărare împotriva practicilor abuzive sau discriminatorii ale instituțiilor de credit.

Regimul sancționator este așezat exclusiv în competența BNR, în linie cu rolul său constituțional și legal de autoritate de supraveghere a sistemului bancar. BNR poate aplica, proporțional cu gravitatea faptelor, amenzi administrative, măsuri corective și planuri de remediere, restricționarea temporară a unor produse sau servicii, suspendarea dreptului de a încheia noi contracte și, în cazuri de gravitate deosebită, suspendarea ori retragerea autorizației. Această arhitectură evită suprapuneri instituționale, întărește disciplina de piață și asigură un răspuns rapid atunci când conduita unei instituții de credit riscă să afecteze buna funcționare a sistemului.

Pentru claritate și aplicare unitară, proiectul prevede elaborarea, de către BNR, a normelor metodologice de aplicare în termen de 60 de zile de la publicare, astfel încât instituțiile și utilizatorii să aibă repere operaționale precise, coerente cu cadrul prudențial existent.

Impactul preconizat al acestei inițiative este unul echilibrat și benefic pentru toate părțile implicate. Pentru utilizatori, legea aduce mai multă predictibilitate, prin termene clare de notificare, obligația de motivare și existența unor căi reale de contestare. Pentru sistemul bancar, oferă un cadru de conduită stabil, bazat pe reguli transparente și aplicate uniform, ceea ce consolidează încrederea publică și buna funcționare a pieței financiare. Mediul de afaceri va avea garanția că relația bancă–client se desfășoară într-un cadru echitabil, lipsit de decizii arbitrare, iar cetățenii vor beneficia de o protecție efectivă împotriva abuzurilor.

În esență, proiectul nu modifică echilibrul instituțional existent și nu introduce sarcini administrative suplimentare pentru instituțiile de credit. El stabilește reguli clare și rezonabile, care reflectă principiile unei economii moderne și corecte: orice decizie trebuie motivată, orice restricție trebuie anunțată din timp, iar orice eroare trebuie remediată.

INIȚIATORI:

Senator AUR Niculina Stelea ___________________

Senator AUR Petrișor Gabriel Peiu  ___________________

Senator AUR Mircea Ionuț Sandu ___________________

LEGE privind drepturile utilizatorilor de produse bancare și reglementarea relațiilor cu instituțiile de credit

Parlamentul României adoptă prezenta lege

CAPITOLUL I – Dispoziții generale

Art. 1 – Scopul legii

Prezenta lege reglementează protecția și drepturile utilizatorilor de produse bancare, asigurând echilibrul contractual și prevenind practicile abuzive sau discriminatorii ale instituțiilor de credit.

Art. 2 – Domeniul de aplicare

(1) Legea se aplică tuturor produselor bancare oferite de instituțiile de credit autorizate către:

a) utilizatori persoane fizice (consumatori), potrivit Legii nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesioniști și consumatori;

b) utilizatori profesioniști: persoane juridice, persoane fizice autorizate, profesii liberale și entități fără personalitate juridică.

(2) În raporturile cu persoanele fizice, dispozițiile prezentei legi se aplică în completarea Legii nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesioniști și consumatori și a OG nr. 38/2015 privind soluționarea alternativă a litigiilor dintre consumatori și comercianți. În caz de conflict, prevalează prevederile actelor speciale menționate.

Art. 3 – Definiții

În înțelesul prezentei legi, termenii de mai jos se definesc astfel:

a) Produs bancar – orice serviciu financiar oferit de o instituție de credit: conturi curente, conturi de plăți, de economii, carduri, depozite, împrumuturi, facilități de credit, descoperit de cont, servicii de plată, online banking, servicii de investiții, servicii auxiliare conexe produselor bancare etc;

b) Utilizator de produs bancar – orice utilizator persoană fizică sau orice utilizator profesionist, care, în temei legal, beneficiază de un produs bancar oferit de o instituție de credit;

c) Instituție de credit – instituție de credit prevăzută la art. 4 alin. (1) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și societățile de investiții și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012;

d) Soluționare alternativă a litigiilor (SAL) – procedură extrajudiciară, voluntară, independentă, imparțială, transparentă, eficientă și rapidă, prin care un litigiu apărut între un utilizator de produs bancar și o instituție de credit este soluționat de o entitate SAL, care propune ori impune o soluție părților, în condițiile prezentei legi și ale Ordonanței Guvernului nr. 38/2015 privind soluționarea alternativă a litigiilor dintre consumatori și comercianți;

e) Conciliere bancară – formă specifică de soluționare alternativă a litigiilor din domeniul bancar, desfășurată de Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor din domeniul Bancar – CSALB, sau de alte entități SAL autorizate, în cadrul căreia conciliatorul propune o soluție motivată, ce devine obligatorie numai prin acceptarea expresă și scrisă a ambelor părți;

f) Arbitraj – procedură de soluționare a litigiilor prevăzută de Cartea a IV-a din Codul de procedură civilă.

CAPITOLUL II – Drepturile utilizatorilor și obligațiile instituțiilor de credit

Art. 4 – Nediscriminarea și accesul echitabil

Este interzisă orice formă de discriminare în furnizarea sau menținerea accesului la produse bancare, indiferent de tipul utilizatorului, pe criterii precum: naționalitate, etnie, rasă, sex, religie, orientare politică, statut economic, obiect de activitate, apartenență la o categorie profesională sau opinii exprimate public. Criteriile menționate nefiind limitative. Regulile interne ale instituției de credit privind acceptarea clientelei trebuie să fie obiective, proporționale și documentate.

Art. 5 – Interzicerea condițiilor abuzive

Instituțiile de credit nu pot suspenda, restricționa, anula sau înceta unilateral accesul unui utilizator la un produs bancar, cu excepția cazurilor justificate, proporționale și temeinic motivate în temeiul legal și contractual aplicabil.

CAPITOLUL III – Suspendarea și încetarea unilaterală a produselor bancare

Art. 6 – Condiții de suspendare sau încetare unilaterală

Instituțiile de credit pot suspenda/restricționa/înceta unilateral un produs bancar contractat, doar în cazuri grave sau de încălcare a legii, documentate corespunzător, dacă:

a) utilizatorul a încălcat grav sau repetat contractul;

b) există utilizare ilegală sau frauduloasă dovedită;

c) sunt nerespectate obligațiile legale privind identificarea și raportarea;

d) garanțiile au fost afectate semnificativ și nu s-au adus remedii corespunzătoare;

e) menținerea relației ar contraveni unor măsuri speciale dispuse de BNR ori de alte autorități competente sau ar periclita stabilitatea/operaționalitatea sistemelor de plăți;

f) în baza unei decizii a unei instanțe de judecată rămase definitive.

Art. 7 – Obligația de notificare

Utilizatorul trebuie notificat în scris cu minimum 60 de zile calendaristice înainte de suspendarea, restricționarea sau încetarea unui produs bancar, cu indicarea:

a) motivelor faptice și legale detaliate ale deciziei;

b) temeiului legal/contractual;

c) dreptului la contestație și la soluționare alternativă a litigiilor sau la arbitraj.

Art. 8 – Excepții de la notificare

(1) Notificarea poate fi făcută imediat doar în cazul unor încălcări grave, dovedite faptic fără tăgadă, cum ar fi: utilizarea în scopuri ilegale, furnizarea de informații false, refuzul actualizării informațiilor esențiale, fraudă, spălare de bani, risc reputațional sau sistemic major.

(2) Notificarea prevăzută la art. 7 nu se aplică atunci când încetarea este impusă de lege, de o decizie rămasa definitivă a instanței, de măsuri speciale ale BNR sau de obligațiile privind prevenirea și combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului, ori când întârzierea ar agrava un risc major de fraudă, integritate sau stabilitate financiară. Motivele se documentează și se pun la dispoziția autorităților competente.

(3) În toate cazurile, motivarea trebuie să fie suficientă pentru a permite utilizatorului să-și exercite dreptul la contestație.

Art. 9 – Dreptul la contestație

(1) Utilizatorul poate contesta decizia de suspendare, restricționare sau încetare a produsului bancar prin mecanismele de soluționare alternativă a litigiilor sau în instanță.

(2) Până la soluționarea definitivă a contestației sau pronunțarea definitivă a unei instanțe de judecată, accesul la produsul bancar trebuie menținut, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 6.

(3) Contestația indică cel puțin actul contestat, motivele de fapt și de drept și dovada comunicării către instituția de credit. Instituția răspunde motivat în termen de 15 zile lucrătoare.

CAPITOLUL IV – Soluționarea alternativă a litigiilor

Art. 10 – Accesul la mecanisme SAL

(1) Utilizatorii au dreptul de a apela la SAL pentru orice decizie restrictivă privind produsele bancare (suspendare, restricționare, încetare sau refuz a unui produs bancar).

(2) Pentru utilizatori persoane fizice, procedura SAL se desfășoară potrivit OG nr. 38/2015 privind soluționarea alternativă a litigiilor dintre consumatori și comercianți, inclusiv prin CSALB, în condițiile legii.

(3) Pentru utilizatorii profesioniști:

a) părțile recurg, cu bună-credință, la conciliere administrată de o entitate SAL;

b) litigiile pot fi soluționate prin arbitraj, potrivit regulilor instituției arbitrale alese de părți sau, în lipsa unui acord expres, de către o entitate arbitrală competentă;
c) părțile pot opta, în orice moment, pentru sesizarea instanței de judecată, dacă nu convin asupra unei proceduri alternative.

(4) Alegerea entității SAL sau a instituției arbitrale se face de comun acord. Dacă nu se ajunge la un acord, reclamantul poate sesiza o entitate SAL ori un tribunal arbitral competent, cu notificarea prealabilă a celeilalte părți.

Art. 11 – Obligația de participare a instituțiilor de credit la procedurile de soluționare alternativă a litigiilor

(1) Participarea instituțiilor de credit la procedurile de soluționare alternativă a litigiilor – SAL este obligatorie.

(2) Instituțiile de credit sunt obligate să răspundă motivat la orice cerere formulată în cadrul procedurilor SAL, în termen de 15 zile lucrătoare de la primirea notificării.
(3) Refuzul nejustificat al participării ori neîndeplinirea obligațiilor prevăzute la alin. (1)–(2) constituie contravenție și se sancționează potrivit prezentei legi.

Art. 12 – Efectele procedurilor SAL

(1) Pe durata soluționării litigiului prin procedurile SAL, furnizarea produsului bancar se menține, cu excepția cazurilor prevăzute de prezenta lege sau a celor impuse intanțele de judecată și de alte autorități competente.

(2) Soluțiile rezultate din procedurile SAL au caracter obligatoriu sau executoriu și produc efecte potrivit naturii lor:

i. pentru utilizatori persoane fizice conform OG nr. 38/2015 privind soluționarea alternativă a litigiilor dintre consumatori și comercianți;

ii. pentru utilizatorii profesioniști potrivit regulilor de conciliere sau arbitraj aplicabile.

CAPITOLUL V – Sancțiuni și dispoziții finale

Art. 13 – Nulitatea clauzelor abuzive

Sunt nule absolut clauzele contractuale care:

a) permit încetarea unilaterală a contractului fără motiv legal și fără notificare prealabilă;
b) limitează accesul utilizatorului la mecanismele de soluționare alternativă a litigiilor;
c) restrâng nejustificat drepturile prevăzute de prezenta lege.

Art. 14 – Sancțiuni și măsuri aplicabile

(1) Pentru încălcări grave sau repetate, Banca Națională a României – BNR aplică:

a) amendă administrativă de la 100.000 lei până la 2.000.000 lei pentru încălcarea prevederilor art. 4 și art. 5, proporțional cu gravitatea faptei;

b) restricționarea temporară a furnizării anumitor produse sau servicii bancare;

c) suspendarea dreptului de a încheia noi contracte până la remedierea deficiențelor;

d) suspendarea sau retragerea autorizației de funcționare, în cazurile de gravitate deosebită.

(2) Utilizatorii de produse bancare prejudiciați prin faptele instituțiilor de credit au dreptul la despăgubiri materiale și morale, stabilite de instanțele judecătorești competente.

Art. 15 – Norme de aplicare

Banca Națională a României va elabora și adopta, în termen de 60 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

The post Niculina Stelea – Lege privind drepturile utilizatorilor de produse bancare și reglementarea relațiilor cu instituțiile de credit appeared first on AUR.

BIROUL PERMANENT AL SENATULUI

În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) și ale art. 75 din Constituția României, republicată, precum și cu prevederile art. 92 alin. (2) și (4) din Regulamentul Senatului, republicat, vă înaintăm propunerea legislativă intitulată „Lege pentru modificarea art. 77 alin. (2) din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap” spre dezbatere și adoptare.

În temeiul art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată vă adresăm rugămintea de a solicita Guvernului, să comunice punctul de vedere asupra prezentei propuneri legislative și informații privind implicațiile bugetare generate de aceasta – fișă financiară.

De asemenea, adresăm rugămintea de a solicita avizele Consiliului Legislativ și Consiliului Economic și Social.

INIȚIATORI:

Senator AUR Niculina Stelea ___________________

Senator AUR Petrișor Gabriel Peiu  ___________________

Senator AUR Mircea Ionuț Sandu ___________________

EXPUNERE DE MOTIVE

Prezenta propunere legislativă are ca scop modificarea articolului 77 alineatul (2) din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, astfel încât această dispoziție să fie pusă de acord cu realitățile sociale și juridice actuale, dar mai ales cu noile prevederi din Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, intrată în vigoare la 1 septembrie 2024.

În forma sa actuală, articolul menționat prevede că doar persoanele încadrate în gradul III de invaliditate sunt considerate, în sensul Legii nr. 448/2006, persoane cu handicap, și doar în contextul încadrării în muncă. Această formulare limitativă a fost construită pe baza concepției din vechea Lege nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, lege între timp abrogată și potrivit căreia doar persoanele cu invaliditate de gradul III își păstrează o anumită capacitate de muncă, în timp ce gradele I și II implicau pierderea totală a acesteia.

Între timp însă, cadrul legal s-a schimbat, astfel că noua lege nr. 360/2023 a adus o abordare mult mai realistă și umană a situației persoanelor încadrate în grad de invaliditate. Aceasta a eliminat ideea rigidă conform căreia gradul I sau II de invaliditate presupune automat incapacitatea totală de muncă și a introdus posibilitatea ca, pentru orice grad de invaliditate, capacitatea de muncă să fie considerată păstrată pentru anumite activități profesionale, în funcție de starea de sănătate, de aptitudinile și de recomandările medicale ale fiecărei persoane.

Prin urmare, potrivit noii legislații, și persoanele încadrate în gradul I sau II de invaliditate pot desfășura activități profesionale, în condițiile în care acest lucru este atestat prin documente legale. Cu toate acestea, Legea nr. 448/2006, care reglementează drepturile și obligațiile persoanelor cu handicap, nu a fost actualizată corespunzător. În consecință, aceste persoane rămân în afara cadrului de recunoaștere stabilit de lege, fiind tratate diferit față de persoanele încadrate în gradul III, deși pot și doresc să muncească.

Această necorelare legislativă produce efecte nedrepte. Ea limitează accesul la locuri de muncă pentru un număr semnificativ de persoane, creează confuzie pentru angajatori și generează interpretări administrative contradictorii. În plus, menține o formă de discriminare indirectă între persoane aflate în situații medicale similare, doar pe baza gradului de invaliditate stabilit în acte.

Prin modificarea propusă, se urmărește corectarea acestei inechități și adaptarea Legii nr. 448/2006 la noua realitate juridică și socială. Noua formulare propusă recunoaște și persoanele încadrate în grad de invaliditate I și II ca fiind asimilate persoanelor cu handicap, dar numai în contextul încadrării în muncă, și doar dacă desfășoară activități profesionale potrivit pregătirii, aptitudinilor și capacității lor de muncă, atestate prin documente legale.

Această modificare are un efect de normalitate, ea nu creează privilegii, ci oferă o șansă reală de integrare profesională persoanelor care pot și vor să muncească. În același timp, clarifică situația angajatorilor, care vor ști cu precizie cine poate fi inclus în procentul de minimum 4% persoane cu handicap prevăzut de art. 78 alin. (2) din lege.

Beneficiile acestei modificări sunt multiple. Pentru persoanele cu dizabilități, înseamnă recunoașterea oficială a dreptului la muncă și eliminarea unei bariere juridice care le-a exclus, pe nedrept, din categoria persoanelor protejate, pentru angajatori, înseamnă claritate și predictibilitate, evitându-se interpretările divergente ale instituțiilor de control, iar pentru stat înseamnă mai mulți oameni activi, independenți financiar, care contribuie la buget și care își valorifică potențialul prin muncă.

Importanța acestei modificări este și una morală, nu doar tehnică. Ea transmite un mesaj puternic: acela că dizabilitatea sau invaliditatea nu anulează demnitatea și dreptul de a munci. Într-o societate modernă, protecția persoanelor vulnerabile nu se mai bazează doar pe ajutoare sociale, ci mai ales pe crearea de oportunități reale pentru autonomie, participare și incluziune.

Adoptarea acestei propuneri nu implică niciun impact bugetar negativ. Nu se introduc beneficii materiale noi și nu se generează cheltuieli suplimentare pentru stat. Din contră, pe termen mediu, măsura are efecte economice pozitive, prin creșterea veniturilor la buget și reducerea presiunii asupra sistemului de asistență socială.

În concluzie, modificarea art. 77 alin. (2) din Legea nr. 448/2006 este o măsură firească, necesară și justă. Ea aduce legislația românească în acord cu principiile moderne ale protecției sociale și ale dreptului la muncă pentru toate persoanele cu dizabilități.

Precizăm că prin adresa de înaintare s-a solicitat Guvernului, în temeiul art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată, să comunice punctul de vedere asupra acestei propuneri legislative și informații privind implicațiile bugetare generate de aceasta – fișă financiară.

INIȚIATORI:

Senator AUR Niculina Stelea ___________________

Senator AUR Petrișor Gabriel Peiu  ___________________

Senator AUR Mircea Ionuț Sandu ___________________

LEGE pentru modificarea art. 77 alin. (2) din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap

Parlamentul României adoptă prezenta lege

Articol unic – La articolul 77 din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 3 ianuarie 2008, cu modificările și completările ulterioare, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(2) În sensul prezentei legi și numai în contextul încadrării în muncă, prin persoană cu handicap încadrată în muncă se înțelege și persoana încadrată în grad de invaliditate I, II sau III, care desfășoară activitate profesională potrivit pregătirii, aptitudinilor și capacității sale de muncă, atestate prin documente legale, în condițiile legislației în vigoare.”

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.

The post Niculina Stelea – Lege pentru modificarea art. 77 alin. (2) din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap appeared first on AUR.

„Despre investițiile străine în România, ca să știm despre ce vorbim când vorbim despre atractivitatea guvernului „pro-european”:

1. Anul trecut au intrat în țară puțin peste 5,6 miliarde de euro, dintre care: 1,5 miliarde de euro investiții propriu-zise, aproape 3,1 miliarde de euro au fost profitul reinvestit de firmele străine existente și 1,25 miliarde de euro sunt împrumuturi date de companiile mamă filialelor din țara noastră; în 2022 am avut peste 10 miliarde de euro investiții străine, iar în 2023 peste 6,7 miliarde de euro. Încrederea în guvernarea „pro-europeană” nu s-ar zice că e în creștere.

2. În total avem 125 de miliarde de euro „investiții străine” dintre care doar 90 de miliarde de euro investiții propriu-zise, 35 de miliarde de euro fiind împrumuturi din străinătate către filialele din România.

3. Investitorii străini au datorii de aproape 50 de miliarde de euro (peste 36 de miliarde de euro doar datoriile financiare) și creanțe (ce au de încasat) de aproape 15 miliarde de euro.

4. Dacă în anii 2010-2021 stocul total de investiții străine era peste 40% din PIB, în 2024 s-a ajuns să reprezinte doar 35% din PIB.

5. În ultimii trei ani, cifra de afaceri a investițiilor străine de aici a stagnat la 274 de miliarde de euro (1.370 de miliarde de lei), cifra de afaceri pe economie crescând de la 2.400 de miliarde de lei la 3.000 de miliarde de lei; numărul de angajați în companiile străine a scăzut pentru prima oară sub 1,3 milioane de persoane (un sfert din angajații din țară).

6. Și productivitatea în aceste companii stagnează la 210.000 euro/angajat în ultimii trei ani.

7. Companiile străine au importat bunuri în valoare de 82 de miliarde de euro (cam 70% din importurile țării) și au exportat bunuri în valoare de 65 de miliarde de euro (cam 73% din exporturile țării), rezultând un deficit comercial la bunuri de 17 miliarde de euro. La servicii, companiile străine din țară au un excedent de 12 miliarde de euro.

8. 65% din investițiile străine din țară au ajuns în București și Ilfov.

9. Companiile străine din România au oferit investitorilor câștiguri de 11 miliarde de euro în 2024, din care doar 32 % au fost reinvestiți, în vreme ce restul (cam 6,6 miliarde de euro) au fost repatriați sub formă de dividende!

10. În anul 2024 câștigurile obținute de investitorii străini în România au fost de două ori mai mari decât investițiile totale (inclusiv împrumuturi) și de șapte ori mai mari decât investițiile propriu-zise! Toate aceste date sunt publice”, a declarat liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.

The post Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): „Guvernul așa-zis pro-european nu este atractiv pentru investitorii străini” appeared first on AUR.

„Pe scurt despre ce s-a întâmplat în economia reală și în finanțele statului în ultimii cinci ani, adică în perioada politicii PSD-PNL-USR-UDMR de creștere nebunească a cheltuielilor statului:

1. în august 2020, stocul creditelor bancare luate de firme și de populație în țară (economia reală) era de 274 de miliarde de lei, iar stocul creditelor luate de stat era de 136 de miliarde de lei.

2. În august 2025 , stocul creditelor bancare luate de firme și de populație a fost de 440 de miliarde de lei, iar stocul creditelor luate de stat 256 de miliarde de lei.

3. Stocul creditelor luate de economia reală a crescut așadar cu 60%, iar cel al creditelor luate de stat cu 88%! În tot acest timp PIB-ul țării a crescut cu 81%.

4. În ultimul an (august 2025 față de august 2024), economia reală și-a crescut stocul de credite cu 9,3%, iar statul și l-a crescut pe al său cu 16,3%!

5. În august 2020, firmele aveau credite în
lei de 72 de miliarde de lei și de 54 de miliarde de lei în valută.

6. În august 2025, firmele aveau credite în lei de 119,1 miliarde de lei și în valută de 119,3 miliarde de lei.

7. În august 2020 în bănci erau depozite de 389 de miliarde de lei, iar acum sunt 632 de miliarde de lei, adică avem o creștere de 62%.

Concluzii:

a) dacă depozitele din bănci și creditele neguvernamentale au crescut cu 60% ( mult mai lent decât PIB-ul), creditul statului a crescut mult mai rapid decât PIB-ul ! În tot acest timp, profitul sistemului bancar crește de trei ori, de la 5,4 miliarde de lei în 2020 la (probabil) 15 miliarde de lei în 2025.

b) împrumuturile în valută luate de firmă depășesc împrumuturile în lei, ceea ce înseamnă riscuri valutare majore asumate de firmele românești. Să fie din cauza importurilor în creștere sau din cauza dobânzilor în creștere la lei?”, a declarat liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.

The post Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): „Stocul creditelor luate de economia reală a crescut cu 60%, iar cel al creditelor luate de stat cu 88%!” appeared first on AUR.