„Astăzi avem în funcție un ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor care nu știe câte hectare de pădure are România. Ce să mai vorbim despre ariile protejate sau despre speciile protejate, dacă doamna ministru Diana-Anda Buzoianu nu știe nici măcar ce suprafață împădurită are țara noastră?”, spune senatorul AUR. 

Paul Gheorghe atrage atenția și asupra reducerii succesive a țintei de împădurire asumate de România prin PNRR. Potrivit datelor prezentate de Ministerul Mediului, obiectivul inițial a fost redus de la 56.000 de hectare la 18.000 de hectare. 

Demnitarul AUR consideră că o asemenea reducere a obiectivelor naționale trebuie explicată public și susține că România nu își poate permite să trateze problema pădurilor ca pe un exercițiu birocratic. 

 „Întrebarea este simplă: cum vă permiteți, doamna ministru Diana-Anda Buzoianu, să renegociați cu Uniunea Europeană obiectivele României în domeniul împăduririlor, dacă nu știți nici măcar care este situația reală a pădurilor din țara noastră?”, afirmă Paul Gheorghe. 

În contextul de față, senatorul AUR cere ministrului Mediului să prezinte public situația completă a pădurilor din România, precum și explicații privind obiectivele renegociate și modul în care acestea au fost stabilite.  

„România are nevoie de un ministru al Mediului care să cunoască situația reală a pădurilor și să apere interesele țării, nu să reducă obiectivele asumate. Pădurile României nu pot fi tratate ca o cifră într-un tabel de la Bruxelles”, conchide senatorul AUR Paul Gheorghe. 

The post Paul Gheorghe (senator AUR): „Diana Buzoianu renegociază cu UE obiectivele României în domeniul împăduririlor, dar ea nu știe cât este suprafață împădurită a țării” appeared first on AUR.

Potrivit acestuia, Ministerul Mediului ar trebui să ofere răspunsuri clare, transparente, bazate pe date, nu doar declarații politice.

„Doamnă ministru Diana Anda Buzoianu,

Încă o dată îmi demonstrați că, în opinia mea, nu aveți ce căuta în fruntea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor.

Doamnă ministru, sunteți în această funcție pentru a găsi soluții, nu pentru a bloca dezvoltarea țării noastre. Pentru cetățenii români, nimic nu ar trebui să fie mai important decât protejarea intereselor naționale și realizarea obiectivelor strategice ale României.

Știți de ce am ajuns în situația de astăzi? Pentru că, în opinia mea, unele țări din UE au găsit în România oameni care acceptă, fără să țină suficient cont de interesele țării noastre, anumite cerințe și politici care pot afecta dezvoltarea României.

Vă dau câteva exemple.

Toți marii retaileri din România,Kaufland, Lidl, Carrefour, Metro ș.a.m.d.,au realizat numeroase construcții în țara noastră. Vorbim despre sute de astfel de obiective, peste 300 în România.

În cazul multora dintre aceste construcții, consider că trebuie verificat dacă au fost respectate în mod corespunzător prevederile legislației de mediu, în special cele referitoare la proporția dintre suprafața construită și spațiile verzi.

Nu mai aduc în discuție toate construcțiile de malluri din România despre care există suspiciuni că nu respectă legislația de mediu, inclusiv în ceea ce privește proporția dintre suprafața construită și spațiile verzi.

Vreau să aduc în discuție și ceea ce se întâmplă cu fluviul Dunărea.

Dacă debitul Dunării este scăzut de la an la an, vă întreb: cele 21 de centrale hidroelectrice din Germania și cele 9 din Austria, aflate pe cursul Dunării, nu au absolut nicio influență asupra debitului de apă? Consider că această întrebare merită analizată serios, pe baza datelor și a studiilor de specialitate.

Am ajuns să nu mai putem discuta rațional despre aceste probleme?

Înțeleg că USR are o anumită viziune politică, însă consider că interesele României și ale cetățenilor români trebuie să fie mai presus de orice interes politic.

În țara noastră există șapte hidrocentrale aflate în diferite stadii de finalizare, unele dintre ele fiind realizate în proporție de peste 80%. Consider că abandonarea acestor investiții și lipsa unei mentenanțe corespunzătoare pot avea, în anumite situații, un impact asupra mediului și asupra infrastructurii mult mai mare decât finalizarea lor și punerea în funcțiune, cu respectarea tuturor normelor de protecție a mediului.

Să nu mai vorbim despre degradarea acestor obiective în lipsa unei forme corespunzătoare de mentenanță. Aspectul multora dintre aceste hidrocentrale este dezolant și neprietenos.

În țările dezvoltate din UE și nu numai, în jurul unor hidrocentrale au fost amenajate puncte de atracție turistică, care aduc numeroși turiști și oferă acestor obiective un aspect modern și plăcut.

De ce nu putem găsi și în România soluții prin care să îmbinăm protecția mediului cu dezvoltarea economică, producția de energie și turismul?

Înțeleg că, în cazul ariilor protejate, există anumite aspecte care trebuie analizate și protejate cu maximă atenție. Vorbim despre arbori seculari, specii de plante și flori protejate, precum și despre animale protejate, cum ar fi bursucul sau alte specii.

Toate aceste elemente trebuie protejate. Însă protecția mediului nu ar trebui să însemne automat blocarea oricărei investiții strategice pentru România.

Arborii seculari, flora și fauna protejată trebuie respectate și conservate, dar trebuie să găsim soluții prin care să protejăm natura fără să blocăm dezvoltarea țării.

România are nevoie de energie, investiții și infrastructură modernă. Avem nevoie de soluții echilibrate, care să țină cont atât de protecția mediului, cât și de interesul național.

Doamnă ministru, rolul Ministerului Mediului este să găsească soluții și să creeze un echilibru între protejarea naturii și dezvoltarea României, nu să transforme protecția mediului într-un instrument de blocare a proiectelor strategice.

Am și o curiozitate legată de managementul integrat al deșeurilor: de ce nu se implementează eficient un astfel de sistem în România?

De exemplu, dacă managementul integrat al deșeurilor ar fi implementat la un nivel performant, România ar putea obține venituri importante la bugetul de stat și ar putea transforma deșeurile într-o resursă economică.

Se vehiculează chiar estimări potrivit cărora România ar putea încasa anual peste 15 miliarde de euro. Dacă această cifră este corectă, atunci consider că trebuie prezentate public studiile și calculele care stau la baza ei.

Întrebarea legitimă este: cine are interesul ca un sistem modern și eficient de management integrat al deșeurilor să nu fie implementat în România și de ce?

Consider că Ministerul Mediului trebuie să ofere răspunsuri clare, transparente și fundamentate pe date, nu doar declarații politice.

Încă o dată, doamnă ministru Diana Anda Buzoianu, consider că modul în care este gestionat acest domeniu ridică serioase semne de întrebare cu privire la capacitatea Ministerului Mediului de a găsi un echilibru între protecția mediului și dezvoltarea României.

România are nevoie de soluții, nu de blocaje!

România are nevoie de energie, investiții, infrastructură modernă și un management performant al resurselor și al deșeurilor.

Protejarea mediului și dezvoltarea economică nu trebuie să fie obiective aflate în conflict. Cu voință, profesionalism și responsabilitate, ele pot și trebuie să meargă împreună”, a declarat senatorul AUR, Paul Gheorghe.

The post Paul Gheorghe (senator AUR): „Protejarea mediului și dezvoltarea economică nu trebuie să fie obiective aflate în conflict” appeared first on AUR.