„Propunerea noastră merge în direcția dorită de foarte mult timp de către administrațiile locale, acolo unde este destul de des întâlnită situația în care anumite bunuri sunt mutate din proprietatea publică în cea privată a statului, ele aflându-se de cele mai multe ori în stare de degradare.

Inițiativa permite, în mod explicit, efectuarea de lucrări de investiții, extinderi sau îmbunătățiri, totul cu acordul autorităților. Aceasta deschide calea către atragerea de fonduri europene, sponsorizări sau lucrări din fonduri proprii pentru bunuri care rămân, în final, tot în proprietatea statului. Impactul bugetar este zero, dar efectul de debirocratizare și eficientizare este masiv”, a declarat Niculina Stelea.

Senatorul oferă exemple concrete de deblocare a proiectelor de infrastructură educațională și de siguranță publică, subliniind că simplificarea procedurilor va duce direct la creșterea valorii patrimoniului național.

„Vă dau câteva posibile cazuri care se pot aplica: imaginați-vă că o universitate deține în folosință gratuită un imobil de la Ministerul Educației sau de la o primărie. Acum poate accesa fonduri pentru a construi un laborator de cercetare sau pentru a mansarda un cămin studențesc existent.

Multe subunități de pompieri funcționează în clădiri puse la dispoziție de Consiliile Județene. Se pot construi de acum înainte fără mari complicații administrative un garaj sau o anexă pe care să le poată folosi noile autospeciale. Exemplele pot continua dar cred că înțelegeți și dumneavoastră că această propunere AUR vine să simplifice procedurile, să creeze continuitate în administrarea unor bunuri, sau chiar să îmbunătățească valoarea patrimoniului statului fără costuri bugetare directe suplimentare”, a adăugat senatorul AUR, Niculina Stelea.

The post Niculina Stelea (senator AUR): „Debirocratizăm administrarea patrimoniului. Inițiativa noastră legislativă permite investiții locale și atragerea de fonduri fără costuri pentru bugetul de stat” appeared first on AUR.

Doamnei Natalia-Elena INTOTERO, Ministru al Culturii

De către: Deputat Robert ALECU

Circumscripția electorală: nr. 4, Bacău

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 26.03.2025

Obiectul întrebării: Reiterarea întrebării parlamentare nr. 234A/19-02-2025 având ca obiect readucerea în țară a obiectelor de patrimoniu „Gânditorul de la Hamangia” și „Femeia șezând”, împrumutate pentru 9 luni, de fostul director al Muzeului Național de Istorie a României, Ernest Oberlander, muzeului din localitatea daneză Beder (4 372 de locuitori)

Stimată doamnă Ministru,

Având în vedere faptul că termenul legal pentru primirea răspunsului la întrebarea parlamentară nr. 234A/19-02-2025 a expirat la 12 martie 2025, fără a ni se solicita un termen suplimentar pentru examinare și fără a ni se prezenta un răspuns, reiterez întrebarea parlamentară și vă cer respectuos să-mi răspundeți prompt și explicit, în scris, indicând totodată motivele încălcării termenului legal pentru prezentarea răspunsului.

The post Robert Alecu – Reiterarea întrebării parlamentare nr. 234A/19-02-2025 având ca obiect readucerea în țară a obiectelor de patrimoniu „Gânditorul de la Hamangia” și „Femeia șezând”, împrumutate pentru 9 luni, de fostul director al Muzeului Național de Istorie a României, Ernest Oberlander, muzeului din localitatea daneză Beder (4 372 de locuitori) appeared first on AUR.

Doamnei Natalia-Elena INTOTERO, Ministerul Culturii

De către: Deputat Ramona-Ioana BRUYNSEELS

Circumscripția electorală nr. 13 Cluj

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 05.03.2025

Obiectul întrebării: Reiterarea întrebării parlamentare nr. 135A – Scoaterea din țară a obiectelor de patrimoniu pentru expoziții internaționale

Stimată Doamnă Ministru,

Având în vedere faptul că termenul legal pentru primirea răspunsului la întrebarea parlamentară nr. 135A din 11-02-2025, având ca obiect ”Scoaterea din țară a obiectelor de patrimoniu pentru expoziții internaționale”, a expirat la 04-03-2025, fără să ni se solicite un termen suplimentar pentru examinare și fără a ni se prezenta un răspuns, reiterez întrebarea parlamentară și vă cer să-mi răspundeți prompt și explicit, în scris, indicând, totodată, motivele încălcării termenului legal pentru prezentarea răspunsului.

Solicit răspuns în scris.

The post Ramona Bruynseels – Reiterarea întrebării parlamentare nr. 135A – Scoaterea din țară a obiectelor de patrimoniu pentru expoziții internaționale appeared first on AUR.

Doamnei Natalia-Elena INTOTERO, ministrul Culturii

De către: Deputat Robert ALECU

Circumscripția electorală: nr. 4, Bacău

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 19.02.2025

Obiectul întrebării: Readucerea în țară a obiectelor de patrimoniu „Gânditorul de la Hamangia” și „Femeia șezând”, împrumutate pentru 9 luni, de fostul director al Muzeului Național de Istorie a României, Ernest Oberlander, muzeului din localitatea daneză Beder (4 372 de locuitori)

Stimată doamnă ministru,

Potrivit presei naționale, fostul director al Muzeului Național de Istorie a României, Ernest Oberlander, a decis împrumutarea, pentru 9 luni de zile, către muzeul regional de arheologie și etnografie Moesgård situat în pădurea Højbjerg din micuța localitate daneză Beder, o suburbie sudică a orașului Aarhus, a unor artefacte de o valoare inestimabilă, cu o vechime de circa 7.000 de ani, și anume grupul statuar „Gânditorul de la Hamangia” și „Femeia șezând”.

În România, grupul statuar „Gânditorul de la Hamangia” și „Femeia șezând” nu a mai avut parte de o expunere constantă din 2002, de când Muzeul de Istorie a fost „închis pentru renovare”, statutele fiind scose la lumină din depozitele MNIR doar pentru mici expoziții temporare.

Localitatea Beder are o populație de 4.372 de locuitori. Această localitate formează, împreună cu orașul vecin Malling, o zonă urbană cu o populație totală de 8.098 de locuitori, ceea ce situează această aglomerație pe locul 84 printre orașele Regatului Danemarcei.

Muzeul Moesgård (MOMU) a fost înființat în anul 1970 și este proprietate a Universității din Aarhus. Presa română scrie că nu se știe dacă MOMU are pază specializată pentru artefactele inestimabile din România.

Având în vedere cazul scandalos al furtului tezaurului dacic dintr-un orășel din Olanda, comparabil cu localitatea daneză Beder, ținând cont de lipsa unei justificări temeinice pentru împrumutarea pe termen lung (9 luni) a celor două artefacte preistorice de valoare inestimabilă, precum și observând că Ministerul Culturii al României, implicit Muzeul Național de Istorie a României, nu au oferit până în acest moment niciun fel de informații despre expoziția trimisă din România la MOMU, vă rugăm respectuos să ne transmiteți:

1. O copie după contractul/contractele în baza cărora grupul statuar „Gânditorul de la Hamangia” și „Femeia șezând” au fost împrumutate de către fostul director Ernest Oberlander, pentru 9 luni, muzeului Moesgård situat în pădurea Højbjerg din micuța localitate daneză Beder, suburbia sudică a orașului Aarhus.

2. Dacă Ministerul Culturii poate da asigurări privind condițiile de păstrare/expunere și pază specializată pentru aceste artefacte inestimabile din România care să excludă cu desăvârșire furtul lor asemenea cazului recent al Coifului de la Coțofenești și a brățărilor dacice furate din muzeul unui orășel obscur din Olanda.

3. Un punct de vedere al Ministerului Culturii privind necesitatea desfacerii înainte de termen a respectivului contract de împrumutare și necesitatea repatrierii în România a grupului statuar de valoare inestimabilă „Gânditorul de la Hamangia” și „Femeia șezând”.

4. Câte alte și care anume contracte de împrumutare a valorilor patrimoniale din România au mai fost semnate de către fostul director Ernest Oberlander cu muzee, instituții și/sau autorități străine. Vă rugăm să specificați câte dintre acestea sunt în vigoare în acest moment.

5. O copie după contractul/contractele în baza cărora grupul statuar „Gânditorul de la Hamangia” și „Femeia șezând” au fost împrumutate de către fostul director Ernest Oberlander, pentru 9 luni, muzeului Moesgård situat în pădurea Højbjerg din micuța localitate daneză Beder, suburbia sudică a orașului Aarhus.

6. Dacă Ministerul Culturii poate da asigurări privind condițiile de păstrare/expunere și pază specializată pentru aceste artefacte inestimabile din România care să excludă cu desăvârșire furtul lor asemenea cazului recent al Coifului de la Coțofenești și a brățărilor dacice furate din muzeul unui orășel obscur din Olanda.

7. Un punct de vedere al Ministerului Culturii privind necesitatea desfacerii înainte de termen a respectivului contract de împrumutare și necesitatea repatrierii în România a grupului statuar de valoare inestimabilă „Gânditorul de la Hamangia” și „Femeia șezând”.

8. Câte alte și care anume contracte de împrumutare a valorilor patrimoniale din România au mai fost semnate de către fostul director Ernest Oberlander cu muzee, instituții și/sau autorități străine. Vă rugăm să specificați câte dintre acestea sunt în vigoare în acest moment.

Vă rugăm să transmiteți răspunsul dumneavoastră în scris.

The post Robert Alecu – Întrebare parlamentară – Readucerea în țară a obiectelor de patrimoniu „Gânditorul de la Hamangia” și „Femeia șezând”, împrumutate pentru 9 luni, de fostul director al Muzeului Național de Istorie a României, Ernest Oberlander, muzeului din localitatea daneză Beder (4.372 de locuitori) appeared first on AUR.

Doamnei Natalia-Elena INTOTERO, Ministerul Culturii

De către: Deputat Ramona-Ioana BRUYNSEELS

Circumscripția electorală nr. 13 Cluj

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 11.02.2025

Obiectul interpelării: Scoaterea din țară a obiectelor de patrimoniu pentru expoziții internaționale

Doamnă Ministru,

În contextul participării României la expoziții internaționale de prestigiu, numeroase obiecte de patrimoniu sunt scoase temporar din țară pentru a fi expuse în muzee și galerii din străinătate. Deși astfel de evenimente contribuie la promovarea culturii românești pe plan global, ele ridică și probleme importante legate de protecția, siguranța și legalitatea transportului acestor bunuri cu valoare inestimabilă.

Având în vedere aceste aspecte, vă rog să îmi răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care sunt expozițiile internaționale, în desfășurare, unde România a trimis obiecte valoare?

2. Care sunt procedurile aplicate de Ministerul Culturii pentru aprobarea scoaterii din țară a acestor obiecte?

3. Ce instituții sunt responsabile pentru supravegherea, transportul și securitatea acestor obiecte la plecare, pe durata expozițiilor internaționale și la revenirea în țară?

4. Există riscuri ca unele dintre aceste obiecte să nu fie returnate în România? Dacă da, ce măsuri sunt luate pentru prevenirea acestui risc?

5. Ce expoziții internaționale sunt planificate în următorii doi ani, la care România va participa cu obiecte de patrimoniu?

6. Care este impactul acestor expoziții asupra promovării culturii românești și cum sunt evaluate beneficiile acestor inițiative?

Solicit răspuns în scris.

The post Ramona Bruynseels – Întrebare parlamentară – Scoaterea din țară a obiectelor de patrimoniu pentru expoziții internaționale appeared first on AUR.

În cadrul acestei dezbateri a fost abordată o problemă majoră cu care se confruntă în prezent zona culturală a României: dispariția patrimoniului istoric construit urban. Discuțiile au fost sistematizate din perspectiva a trei cauze care au condus la dispariția patrimoniului construit al României. Fie că facem trimitere la distrugerile provocate de război, la procesul de sistematizare din perioada comunistă sau la dezvoltările imobiliare haotice de după Revoluție, toate au lăsat o amprentă asupra acestui patrimoniu care ne-a mai rămas și pe care trebuie să-l conservăm.

Patrimoniul unei națiuni în ansamblul său este esența din care își trage seva identitatea noastră națională a spus în alocuțiunea sa președintele AUR, George Simion.

“Pentru noi, ca un partid care se raportează la identitatea națională, această dezbatere este cât se poate de importantă. În arta războiului, Sun Tzu spunea: acoperă-le cerul, adică contactul cu divinitatea, taie-le rădăcinile, și nu va mai fi nevoie să te lupți cu ei, războiul este deja câștigat. Parte a rădăcinilor noastre este și patrimoniul național materializat sub diferite forme. Vreau să atrag atenția în această scurtă luare de cuvânt de faptul că actualul primar general al Capitalei a fost votat de către bucureșteni pe o platformă pro-patrimoniu. La 3 ani de mandat, toate acele clădiri care trebuiau salvate – Asociatia Salvați Bucureștiul, am fost cu Nicușor acolo când era la miting pentru Piata Revoluției, pentru clădirea de lângă Catedrala Sfântul Iosif, pentru multe alte locuri din București. În continuare clădiri reprezentative pentru patrimoniul nostru național sunt dărâmate, în continuare nu sunt restaurate. Trec, stau aproape de Calea Moșilor, acolo zici că e ghetou, nu e nicio diferență între Ferentari și Calea Moșilor vechi. Aș spune că în ultimii 2 – 3 ani Ferentariul s-a ridicat foarte mult. Așa că, inclusiv de acolo trebuie să pornim această discuție. Aș mai face o ultimă remarcă, avem patrimoniul material și imaterial. Trebuie să ținem la valorile noastre, la tradițiile noastre. Noi am propus o oră de obiceiuri și tradiții, care a fost luată în derâdere: ce propuneri exotice au cei de la AUR. Serios? Fiecare națiune care se respectă învață cultura și civilizație. Care este cultura și civilizația noastră în Bucureștiul acesta care trebuia salvat, teoretic, de rechinii imobiliari și în care nu ne descurcăm să ne menținem Centrul Istoric măcar”, a afirmat președintele AUR.

De starea dezolantă în care se află clădirile monument istoric, dar și de ignoranța cu care autoritățile tratează acest subiect a vorbit și prim-vicepreședintele AUR, Marius Lulea, care a punctat importanța și oportunitățile de exploatare a acestora.

“Când vorbim de sufletul unei națiuni vorbim și de patrimoniul cultural de care dispune. În ultimii 4 ani, Bucureștiul nu a făcut decât să piardă timp, iar cei care sunt specialiști știu că orice an pentru astfel de clădire este important, pentru că va deveni o ruină pe care nu o vom mai putea recupera niciodată. Nu doar Bucureștiul are un patrimoniu cu totul deosebit, spre exemplu e vorba despre centrul său vechi, care ar fi trebuit să fie în ansamblul lui introdus într-un pachet de investiții pe care să îl suporte statul prin finanțare proprie sau prin fonduri europene. Noi nu vedem decât o chestie foarte pestriță acolo în centru, în care fiecare a făcut ce a vrut și ce a putut. Nu e o critică adusă celor care dețin acele clădiri, însă statul român prin administrațiile locale are o responsabilitate foarte mare. Cu părere de rău, ce am văzut mai devreme în imagini se vede cam prin toată România și cred că plângem când ne gândim la stațiunea Herculane și la dezastrul care s-a făcut acolo. Plângem pentru că unii au avut grijă să își retrocedeze clădiri, care reprezentau bunuri ale națiunii române, după care le-au lăsat în paragină, distrugând în cazul orașului Herculane o moștenire veche de sute de ani. Noi ca și partid politic avem în program reabilitarea acestor clădiri, dar mai mult decât atât trebuie să le introducem și într-un circuit. Și avem prevăzut în programul nostru politic o săptămână care se va numi „Săptămâna istorică” și în urma căreia toți elevii, de la grădiniță și până termină clasa a 12-a, o dată pe an timp de o săptămână să se ducă să vadă moștenirea noastră istorică, pentru că o națiune care își uită istoria tinde să dispară. În acest sens trebuie acționat. Dezastrul pe care îl vedem noi nu se întâmplă doar în ceea ce privește patrimoniul național, este o problemă colectivă. Suntem conduși de niște oameni cărora nu le pasă”, a declarat Marius Lulea.

Totodată, a fost evidențiată și lipsa unei coerențe politice la nivelul Bucureștiului de către Mihai Enache, candidatul AUR la Primăria Capitalei, care s-a declarat revoltat de situația patrimoniului bucureștean, care este tratat periferic de către administrația publică.

“Nu strategiile, nu planurile ne lipsesc nouă. Ca și în alte domenii, România are strategii pentru promovarea, pentru punerea în valoare a patrimoniului național. Ce nu avem noi este capacitatea de a trece la acțiune pentru implementarea acestor strategii, care, de cele mai multe ori, au costat bani mulți de tot. Avem și instituții care să asigure implementarea acestor măsuri. Unul dintre articolele care m-au scos din sărite era despre Institutul Național al Patrimoniului. Era un articol de anul trecut în care directorul acestei instituții spunea că nu știe câte monumente istorice din București au nevoie de intervenție. Mai mult decât atât mi se pare jenant să vorbim în București despre punerea în valoare a patrimoniului arhitectural, atâta vreme cât avem Palatul Institutului Național de Arhitectură, acea bijuterie din Piața Universității care este pur și simplu vandalizată de mizerie, grafiti, afișe, igrasie și nu ar fi nimic senzațional dacă situatia asta nu ar dura de ani buni de zile. Eu am venit în 2007 în București și așa știu acea clădire. Ceea ce mă interesează pe mine și mă disperă totodată este incapacitatea de reacție și de acțiune a instituțiilor publice care trebuie să se ocupe cu implementarea acestor strategii. Spre exemplu în București, dacă ne gândim la acțiuni în acest sens ne vin mai multe exemple negative decât modele de bună practică. În activitatea mea din administrația publică am implementat proiecte. Asta m-a ajutat Dumnezeu să fac, să nu pierd timpul printr-un birou. Am făcut proiecte de investiții și pe majoritatea le-am terminat în termeni contractuali. Nu pot înțelege cum atâtea culori politice care au condus acest oraș au lăsat pur și simplu să cadă, zi cu zi, să se dărâme atâtea monumente istorice de o valoare inestimabilă”, a spus Mihai Enache.

The post România în Pericol: Protejarea Patrimoniului Național appeared first on AUR.