În atenția domnului Marian-Cătălin PREDOIU, Viceprim-ministru, Ministrul Afacerilor Interne

De către domnul senator: Teofil PARASCA

Circumscripția electorală: nr. 02 ARAD

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor (A.U.R.)

OBIECTUL INTERPELĂRII: concluziile controalelor efectuate în cadrul MAI asupra activității doamnei Adriana Miron, legalitatea concursurilor desfășurate în perioada exercitării catre dumneaie a funcției de adjunct la Resurse Umane, acordarea certificatului ORNISS și competențele profesionale care justifică implicarea sa în proiecte strategice.

Stimate domnule ministru,

          În contextul informațiilor publice privind condamnarea definitivă a doamnei Adriana Miron pentru abuz în serviciu și fals intelectual în formă continuată, precum și având în vedere faptul că aceasta a ocupat funcții de conducere în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, inclusiv în zona resurselor umane, consider că opinia publică are dreptul la clarificări complete privind activitatea sa administrativă, concursurile organizate în acea perioadă și mecanismele instituționale care au permis promovarea și menținerea acesteia în poziții sensibile.

          Potrivit informațiilor apărute în spațiul public, dosarul penal a avut legătură inclusiv cu presupuse concursuri de angajare „aranjate”, semnarea unor documente oficiale și alte activități desfășurate în perioada în care aceasta ocupa funcția de director general adjunct al Direcției Generale Resurse Umane din MAI.

          Este de maxim interes public să se clarifice dacă structurile interne ale MAI au constatat nereguli la momentul respectiv, dacă au existat avertismente ignorate și cum a fost posibil ca o persoană aflată ulterior în centrul unui dosar penal să beneficieze în continuare de acces la informații clasificate și de susținere instituțională.

           Având în vedere cele de mai sus, vă solicit să răspundeți punctual la următoarele întrebări:

1. Ce funcții a ocupat doamna Adriana Miron în cadrul Ministerului Afacerilor Interne și în ce perioade?
2. Ce atribuții concrete avea aceasta în domeniul resurselor umane, organizării concursurilor de angajare și validării procedurilor administrative?
3. Câte concursuri de angajare au fost organizate, coordonate sau avizate de doamna Adriana Miron în perioada în care ocupa funcția de director general adjunct al Direcției Generale Resurse Umane?
4. Au existat sesizări, reclamații, contestații sau verificări privind legalitatea acestor concursuri? Dacă da, care au fost concluziile?
5. Ce controale interne, verificări sau anchete administrative au fost efectuate de Corpul de Control al MAI sau de alte structuri asupra activității acesteia?
6. Care au fost concluziile acestor controale și ce abateri au fost constatate oficial?
7. Au existat rapoarte sau note interne transmise către organele de urmărire penală și care au contribuit la dosarul finalizat prin condamnarea definitivă?
8. Cine a aprobat menținerea sau promovarea doamnei Adriana Miron în funcții de conducere, în condițiile existenței unor controale, sesizări sau suspiciuni privind activitatea sa?
9. Ce tip de certificat ORNISS a deținut aceasta, în ce perioadă și cine a avizat acordarea accesului la informații clasificate?
10. Au fost efectuate reevaluări ORNISS după apariția anchetelor, sesizărilor sau procedurilor judiciare?
11. Consideră Ministerul Afacerilor Interne că o persoană condamnată definitiv pentru infracțiuni privind exercitarea funcției publice mai îndeplinește standardele morale și de securitate necesare accesului la informații clasificate?
12. Ce specializare concretă, expertiză tehnică sau experiență relevantă în domeniul securității naționale, tehnologiilor strategice, sistemelor fără pilot, programelor SAFE sau negocierilor privind achizitionarea de drone și infrastructură de securitate o recomandă pe doamna Adriana Miron pentru implicarea în proiecte sensibile privind securitatea României?
13. Care sunt atribuțiile exacte pe care aceasta le exercită sau urmează să le exercite în cadrul unor programe ori inițiative ce vizează tehnologii strategice, drone, infrastructură critică sau parteneriate de securitate?
14. Consideră MAI că experiența profesională prezentată public de doamna Adriana Miron — predominant în administrație, arhivistică și management administrativ — reprezintă o calificare suficientă pentru implicarea în proiecte strategice de securitate și apărare ale statului român?
15. Ce măsuri concrete a luat MAI pentru a preveni transformarea funcțiilor publice, a concursurilor de angajare și a mecanismelor de securitate instituțională în instrumente de influență, protecție sau promovare pentru persoane controversate?
16. Care sunt motivele și la ce dată a fost întrerupt raportul de muncă al doamnei Adriana Miron cu Ministerul Afacerilor Interne?
17. Care au fost măsurile concrete luate de MAI, izvorâte din acest caz, pentru a preveni efectuarea de acte ilicite de către personalul MAI atunci când se promovează sau se recrutează funcționari publici în cadrul structurilor sale?

Domnule ministru, vă rog să răspundeți punctual la cele menționate mai sus și nu la modul general în care o faceți de obicei.

The post Parasca Teofil – Interpelare – Concluziile controalelor efectuate în cadrul MAI asupra activității doamnei Adriana Miron, legalitatea concursurilor desfășurate în perioada exercitării catre dumneaie a funcției de adjunct la Resurse Umane, acordarea certificatului ORNISS și competențele profesionale care justifică implicarea sa în proiecte strategice appeared first on AUR.

De către domnul senator Teofil PARASCA

Circumscripția electorală: nr. 02 ARAD

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

OBIECTUL INTERPELĂRII: Concentrarea periculoasă de putere în mâinile domnului Cătălin Predoiu și riscul afectării grave a imparțialității justiției.

Stimate Domnule Prim-ministru,

          Numirea și exercitarea simultană de către domnul Cătălin Predoiu a atribuțiilor de ministru al Ministerului Afacerilor Interne și a celor aferente Ministerului Justiției reprezintă nu doar o decizie discutabilă administrativ, ci o situație profund alarmantă pentru sănătatea democratică a statului român.

          Această concentrare de putere la o singură persoană creează premisele unei subiectivități periculoase în actul de decizie, în special într-un domeniu în care obiectivitatea, echilibrul și independența sunt esențiale. Când același om controlează instrumentele de forță ale statului, un serviciu secret (D.I.P.I.) și mecanismele care definesc cadrul juridic și relația cu sistemul judiciar, granița dintre legalitate și influență devine fragilă, iar suspiciunea devine inevitabilă.

          Nu vorbim doar despre un risc teoretic, ci despre o vulnerabilizare reală a imparțialității. Într-un astfel de context, orice decizie, orice inițiativă  legislativă sau administrativă poate fi percepută ca fiind afectată de interese, de presiuni sau de o viziune unilaterală. Justiția nu trebuie doar să fie independentă, ci trebuie să fie văzută ca fiind independentă. Or, această situație compromite exact această percepție fundamentală. Mai mult, suprapunerea atribuțiilor între un serviciu secret și două ministere-cheie – unul cu rol operativ în aplicarea legii și altul cu rol de arhitect al cadrului juridic – creează un dezechilibru grav, incompatibil cu principiul separației puterilor în stat și cu valorile democratice pe care România și le-a asumat.

          În acest context tensionat și profund îngrijorător, vă solicit să răspundeți, fără echivoc, la următoarele întrebări:

1. Cum justificați această concentrare de atribuții sensibile în mâinile unei singure persoane, în condițiile în care riscul de subiectivitate și influență este evident?
2. Ce garanții concrete puteți oferi cetățenilor că deciziile din sfera justiției nu sunt afectate de o viziune unilaterală sau de interese instituționale suprapuse, susceptibile de a fi influențate prin pârghii de putere informativă, de cercetare penală și judiciară?
3. Considerați că această situație mai permite ca justiția să fie percepută ca independentă și imparțială?
4. Cine își asumă responsabilitatea morală și instituțională pentru erodarea încrederii publice în actul de justiție, generată de această decizie?
5. De ce nu a fost desemnat imediat un ministru al Justiției distinct, pentru a elimina orice suspiciune legitimă de influență sau control?

România nu își poate permite nici măcar aparența unei justiții influențate. Încrederea cetățenilor în corectitudine, echilibru și dreptate este un capital fragil, iar astfel de decizii îl pot compromite iremediabil. Prin această decizie, supuneți chiar și propria dumneavoastră poziție unui risc greu de estimat. Jocul cu arme a căror siguranță este defectă sau inexistentă îl poate răni grav chiar pe utilizator.

The post Parasca Teofil – Interpelare – Concentrarea periculoasă de putere în mâinile domnului Cătălin Predoiu și riscul afectării grave a imparțialității justiției appeared first on AUR.

De către domnul senator: Teofil PARASCA

Circumscripția electorală: nr. 02 ARAD

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor (A.U.R.)

Obiectul interpelării:  Aplicarea deficitară a legislației privind ocuparea abuzivă a locurilor de parcare destinate persoanelor cu handicap

Domnule Ministru,

               Vă adresez prezenta interpelare în legătură cu aplicarea prevederilor legale privind ocuparea fără drept a locurilor de parcare rezervate persoanelor cu handicap.
În mod frecvent, în parcările centrelor comerciale și ale instituțiilor publice, aceste locuri sunt ocupate abuziv de conducători auto care nu dețin și nu afișează la loc vizibil legitimația prevăzută de lege. Fenomenul nu este izolat, ci constant și ușor de observat.

               Legea există. Sancțiunile există. Ceea ce lipsește este aplicarea consecventă.
Există inclusiv situații în care polițiști aflați în teren refuză intervenția, invocând „alte priorități”, sugerând cetățenilor să fotografieze contravențiile și să le transmită ulterior autorităților competente. O asemenea atitudine transmite un mesaj grav: că respectarea drepturilor persoanelor vulnerabile este facultativă, iar aplicarea legii devine opțională.

            Aplicarea fermă și sistematică a sancțiunilor ar avea un dublu efect clar:

• protejarea efectivă a drepturilor persoanelor cu dizabilități;
• creșterea disciplinei sociale prin măsuri coercitive, singurele care, în practică, descurajează comportamente abuzive.

            Experiența altor state arată că acolo unde amenzile sunt aplicate constant și fără excepții, încălcările scad rapid. Respectarea legii nu se bazează pe apeluri morale, ci pe certitudinea sancțiunii.

În acest context, vă solicit să-mi comunicați:

1. Care este numărul sancțiunilor aplicate la nivel național în ultimii doi ani pentru ocuparea fără drept a locurilor destinate persoanelor cu handicap?
2. Considerați că actualul nivel de control și sancționare este eficient?
3. Veți dispune o acțiune tematică la nivel național, pe o perioadă determinată (de exemplu 1–2 luni), pentru verificarea sistematică a acestor situații?
4. Ce măsuri veți lua pentru a asigura intervenția promptă a agenților constatatori atunci când astfel de contravenții sunt semnalate direct în teren?
5. Aveți în vedere o campanie publică de informare privind sancțiunile aplicabile și obligația afișării legitimației în mod vizibil?

        Tolerarea ocupării abuzive a acestor locuri nu este o chestiune minoră. Este un test elementar al capacității statului de a aplica legea și de a proteja persoanele vulnerabile.

        Când norma nu este aplicată, problema nu este lipsa cadrului legal, ci lipsa voinței de a-l pune în practică.

The post Teofil Parasca – Interpelare – Aplicarea deficitară a legislației privind ocuparea abuzivă a locurilor de parcare destinate persoanelor cu handicap appeared first on AUR.

Adresată: Domnului Cătălin PREDOIU, Ministrul Afacerilor Interne

De către domnul senator: Teofil PARASCA

Circumscripția electorală: nr. 02 ARAD

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor (A.U.R.)

Obiect: Revenire la răspunsul MAI privind modificările OMAI nr. 23/2015 și conducerea Centrului de Psihosociologie

Stimate domnule ministru,

Am luat act de răspunsul transmis de Ministerul Afacerilor Interne la interpelarea formulată privind vulnerabilitățile activității de psihologie în structurile MAI.

Cu toate acestea, constat că răspunsul oferit rămâne preponderent general, declarativ și nefundamentat factual, fără a clarifica întrebările concrete adresate.

În mod real, una au fost întrebările formulate și altceva a fost răspunsul transmis, motiv pentru care mă văd nevoit să revin cu solicitarea unor clarificări punctuale.

A. Reevaluarea „excepțională” – lipsa datelor concrete

În răspuns se afirmă că, „în activitatea curentă, au fost semnalate situații particulare” și „nemulțumiri persistente” din partea persoanelor declarate inapt psihologic.

Cu toate acestea, nu sunt prezentate date obiective, statistici sau exemple concrete care să justifice modificarea art. 20 din OMAI nr. 23/2015.

În acest context, vă solicit explicit să precizați:

1. Câte evaluări „excepționale” au fost realizate în ultimii trei ani, anterior modificării ordinului?
2. Câte cazuri concrete au fundamentat decizia de a introduce o a doua comisie de reexaminare?
3. În câte situații s-a constatat, în mod documentat, „punerea la îndoială a integrității procedurii de evaluare”, invocată în răspuns?

În lipsa acestor date, modificarea apare ca fiind bazată pe percepții subiective și nemulțumiri individuale, nu pe o disfuncționalitate sistemică demonstrată.

B. Relativizarea deciziilor profesionale

Se afirmă că noul mecanism nu afectează independența profesională a psihologilor și că reevaluarea „excepțională” se aplică doar în cazuri speciale.

Totuși, nu este clar:

Cum se justifică profesional posibilitatea contestării repetate a unui aviz psihologic, după ce patru psihologi (examinator + comisie de reexaminare) au emis o concluzie unanimă?

1. Cum este prevenit riscul real de presiuni externe, ingerințe sau influențări neprofesionale, în special în cazul funcțiilor sensibile din MAI?

Afirmația generică potrivit căreia nu este afectată independența profesională nu ține loc de mecanisme concrete de protecție.

C. Modele europene și naționale – absență totală

Deși am solicitat în mod expres indicarea modelelor care au stat la baza modificării ordinului, răspunsul MAI nu menționează niciun stat, nicio instituție și niciun act normativ comparabil.

Vă solicit să precizați clar:

1. Ce modele europene concrete permit contestarea succesivă a unui aviz psihologic definitiv?
2. Există exemple similare în România, în structuri de ordine publică sau siguranță națională?
3. Au fost analizate recomandări sau standarde europene în domeniul psihologiei aplicate?

D. Conducerea Centrului de Psihosociologie – răspuns incomplet

În răspuns se precizează că atribuțiile funcției de director sunt exercitate de un colonel, iar procedura de concurs a fost inițiată doar pentru funcția de director adjunct.

Rămân însă neclarificate aspecte esențiale:

1. De ce în ultimii cinci ani postul de director nu a fost scos la concurs, fiind ocupat exclusiv prin împuterniciri , desemnari și detașări?
2. De ce a fost adus prin detașare un militar din afara MAI,(colonel SRI) în condițiile în care ministerul are peste 250 de specialiști psihologi cu experiență?
3. Care au fost criteriile obiective care au justificat această soluție?

E. Incompatibilitatea de statut și exercitarea autorității

Răspunsul MAI nu clarifică deloc o problemă de fond:

1. În ce temei legal un cadru militar exercită autoritate ierarhică asupra personalului nemilitarizat, cu statut de funcționar public cu statut special?
2. Cum este compatibilă această situație cu principiile administrative și cu specificul profesional al activității de psihologie?

Această realitate ridică serioase semne de întrebare privind legalitatea lanțului de comandă și autonomia profesională.

 F.  De ce testarea psihologica la MAI nu face parte din probele eliminatorii sustinute de candidati, inaintea examenului profesional ?

Totodată, vă solicit să clarificați o modificare de fond extrem de sensibilă, care nu a fost abordată în răspunsul transmis:

1. De ce testarea psihologică nu mai are caracter de proba eliminatorie în cadrul procesului de incadrare a posturilor din MAI ?
2. Care este rațiunea profesională pentru care evaluarea psihologică este susținută după probele de cunoștințe și aptitudini profesionale, în condițiile în care, tradițional, aceasta avea rol de filtru primar?
3. Cum justificați situația în care candidați cu punctaje foarte mari la probele profesionale sunt declarați inapți psihologic, iar în locul acestora sunt admiși candidați clasați inițial sub linia de concurs, exclusiv ca urmare a eliminării celor respinși psihologic?

Această practică ridică grave semne de întrebare privind:

            •           coerența criteriilor de selecție,

            •           predictibilitatea concursurilor,

            •           percepția de echitate și meritocrație,

            •           precum și presiunile exercitate asupra actului psihologic, în condițiile în care evaluarea nu mai operează ca filtru inițial, ci ca etapă ulterioară, cu efecte administrative și emoționale majore asupra candidaților.

Vă solicit să precizați:

1. dacă această modificare este fundamentată pe studii de impact, analize de risc sau modele europene;
2. care au fost argumentele de specialitate care au stat la baza acestor  schimbari;
3. ce mecanisme există pentru a preveni relativizarea avizului psihologic în contextul presiunii generate de ierarhia notelor obținute anterior.

Domnule ministru,

Având în vedere rolul esențial al evaluării psihologice în selecția personalului MAI, consider că lipsa unor răspunsuri clare menține suspiciuni serioase privind coerența, transparența și integritatea proceselor de evaluare și selecție.

Vă solicit, așadar, un răspuns complet, punctual și bazat pe date concrete, care să răspundă exact întrebărilor formulate, nu doar la nivel declarativ.

The post Teofil Parasca – Interpelare – Revenire la răspunsul MAI privind modificările OMAI nr. 23/2015 și conducerea Centrului de Psihosociologie appeared first on AUR.

De către senator Teofil PARASCA                                 

Circumscripția electorală nr. 2 Arad.

Grupul Parlamentar Partidul A.U.R.

Obiectul întrebării – Operatiunea Jupiter

Stimate Domnule Ministru,

Poliția Româna ne-a informat că, în cadrul unei noi faze a operațiunii Jupiter, organizate la nivel național în perioada 3-7 noiembrie 2025, au fost puse în aplicare 978 de mandate de percheziție domiciliară și 415 mandate de aducere, care au vizat 440 de suspecți. De asemenea, au fost dispuse măsuri preventive față de 144 de persoane, 16 fiind arestate preventiv, una arestată la domiciliu, 88 puse sub control judiciar (dintre care 3 pe cauțiune) și alte 39 reținute.

Având în vedere cele de mai sus, vă rog să îmi comunicați câte mandate de percheziție domiciliară și de aducere au fost puse in aplicare in Județul Arad, cu ocazia acestei operațiuni, câți suspecți au fost vizați și față de câți au fost dispuse măsuri preventive?

The post Parasca Teofil – Întrebare – Operatiunea Jupiter appeared first on AUR.

De către, domnul senator: Teofil PARASCA

Circumscripția electorală: Nr. 02 ARAD

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor (A.U.R.)

OBIECTUL INTERPELĂRII:  Îngrijorări privind noua carte electronică de identitate și riscul instaurării unui control digital asupra cetățenilor.

Domnule Ministru,

În contextul lansării și extinderii programului de eliberare a noilor cărți electronice de identitate, se ridică tot mai multe semne de întrebare privind implicațiile pe care acest sistem le poate avea asupra vieții private, libertății individuale și autonomiei cetățeanului român.

Deși oficial se invocă motive de eficientizare administrativă, securizare și interoperabilitate europeană, există temeri legitime că aceste documente pot deveni, pe termen mediu și lung, instrumente de supraveghere extinsă, deschizând drumul către o formă de control digital asupra populației, control în care identitatea, accesul la servicii, drepturile sociale sau chiar libertatea de mișcare ar putea fi condiționate.

În plus, un aspect de importanță majoră privește suveranitatea națională asupra bazelor de date. Cetățenii României trebuie asigurați că toate informațiile biometrice, personale și administrative colectate prin aceste documente vor rămâne în proprietatea și sub controlul exclusiv al statului român, stocate pe infrastructuri aflate pe teritoriul țării și administrate doar de instituțiile publice românești.

Există îngrijorări reale că, sub pretextul interoperabilității europene sau al colaborării tehnice internaționale, aceste baze de date ar putea fi accesate, parțial sau integral, de entități externe publice sau private, care ar putea utiliza informațiile respective în detrimentul interesului național sau al cetățenilor. O asemenea perspectivă ar reprezenta o pierdere gravă de suveranitate digitală, comparabilă cu cedarea controlului asupra frontierelor informaționale ale țării.

În numele celor care cer transparență, protecție și demnitate, vă solicit următoarele clarificări:

1. Care sunt garanțiile legale și tehnice că datele biometrice și informațiile personale colectate cu ocazia completării aplicației noi cărți electronice de identitate nu pot fi accesate, partajate sau folosite în scopuri de monitorizare neautorizată, internă sau externă?
2. Ce mecanisme de control civic și parlamentar există asupra modului în care aceste baze de date sunt gestionate, securizate și interconectate cu alte instituții sau entități private, interne ori internaționale?
3. Unde sunt stocate fizic aceste date și ce instituție are responsabilitatea exclusivă asupra lor? Există garanții că infrastructura de stocare și administrare se va afla integral pe teritoriul României?
4. Există riscul ca, în viitor, accesul la servicii publice, transport, educație sau sănătate să fie condiționat de posesia acestui document electronic?
5. Ce alternativă non-electronică este prevăzută pentru cetățenii care, din motive de convingere personală, religioasă sau etică, refuză noul format al actului de identitate?

Digitalizarea nu trebuie să devină o formă subtilă de supunere. Într-o societate liberă, tehnologia trebuie să servească omul, nu să-l reducă la un cod sau la o identitate virtuală controlabilă.

România are datoria de a-și proteja suveranitatea digitală cu aceeași fermitate cu care își apără frontierele teritoriale.

The post Parasca Teofil – Interpelare – Îngrijorări privind noua carte electronică de identitate și riscul instaurării unui control digital asupra cetățenilor appeared first on AUR.

De către senator Parasca Teofil.                                 

Circumscripția electorală nr. 2 Arad.

Grupul Parlamentar Partidul A.U.R.

Obiectul întrebării: Deficidul de cadre din MAI

Stimate Domnule Ministru,

   Câte cadre din structurile Poliției Române, Jandarmeriei Române și Poliției de Frontieră au părăsit sistemul în perioada 2020—2025, defalcat pe ani și pe motive (demisie, pensionare, sancțiuni disciplinare)?

   Care este gradul actual de ocupare a posturilor în MAI și în ce structuri deficitul este cel mai grav?

The post Parasca Teofil – Întrebare – Deficidul de cadre din MAI appeared first on AUR.

De la: Senator: Teofil Parasca, Membru al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională

Circumscripția electorală nr. 2 — Arad

Obiect: Situatia privind concursul de ocupare a functiilor de psiholog în structurile Ministerului Apărării Naționale — nereguli procedurale si lipsa unui mecanism de redistribuire a candidatilor „admisi fără loc”

Domnule Ministru,

In urma unor sesizări documentate primite din partea unor candidați participanți la concursul organizat de Ministerul Apărării Naționale în baza Ordinului M124/2017, pentru ocuparea funcțiilor de ofițer psiholog, doresc să aduc în atenția dumneavoastră o serie de aspecte care ridică serioase semne de întrebare privind transparența, echitatea și integritatea procesului de selecție.

Conform relatărilor și documentelor anexate, concursul desfășurat în luna martie 2025, a fost marcat de mai multe disfuncționalități:

1.Un număr semnificativ de candidați declarați „admiși fără loc”, deși au promovat examenul cu note peste pragul minim, în condițiile în care au rămas posturi vacante neocupate la nivel național.

Lipsa unui mecanism de redistribuire a acestor candidați calificați a dus la blocarea ocupării unor funcții disponibile, în ciuda deficitului acut de psihologi din structurile MApN.

2.Absența unui cadru procedural clar privind redistribuirea posturilor vacante către candidații care au obținut avizele necesare (psihologic, medical, sportiv) și au promovat concursul, dar nu au fost repartizați din motive administrative.

3.Semnalări privind nereguli în timpul probei scrise, inclusiv comunicare între candidați, adresarea de întrebări în timpul examenului și completarea lucrărilor după predare — aspecte ce contravin flagrant regulamentelor de concurs militar și principiilor de integritate instituțională.

De asemenea, a fost solicitată verificarea înregistrărilor audio-video din timpul examenului, fără ca până în prezent să existe un răspuns clar privind rezultatele acestei verificări.

4.Răspunsul transmis de Corpul de Control și Inspecție al MApN (nr. A31388/05.06.2025) confirmă existența unei limitări procedurale privind redistribuirea posturilor, dar nu oferă o soluție concretă pentru remedierea situației și valorificarea candidaților deja declarați admiși.

Având în vedere gravitatea acestor disfuncționalități și implicațiile asupra procesului de recrutare, vă solicit respectuos să îmi comunicați următoarele:

1.Ce măsuri concrete intenționați să dispuneți pentru clarificarea situației candidaților „admiși fără loc” și pentru ocuparea posturilor rămase vacante în urma concursului organizat conform Ordinului M124/2017?

2.Dacă Ministerul are în vedere elaborarea unei proceduri de redistribuire a candidaților declarați admiși, astfel încât posturile libere să poată fi ocupate eficient, fără reluarea întregului proces de concurs, evitând astfel consumul suplimentar de resurse financiare, logistice și umane într-o perioadă în care raționalizarea cheltuielilor publice este o necesitate obiectivă.

3.Ce acțiuni au fost întreprinse până în prezent pentru verificarea posibilelor abateri de la integritatea examenului, semnalate prin sesizările depuse de candidați, și care sunt concluziile controlului realizat?

4.Dacă Ministerul intenționează să revizuiască metodologia de selecție pentru funcțiile de psiholog, în vederea creșterii transparenței, reducerii birocrației și optimizării utilizării resurselor instituționale.

Consider că o abordare bazată pe corectitudine, merit și responsabilitate față de resursa umană a instituției este esențială pentru credibilitatea și funcționarea optimă a sistemului militar. In același timp, modificarea procedurii de redistribuire ar reprezenta nu doar o soluție de echitate, ci si o măsură de eficientă economică care ar permite Ministerului să ocupe posturile vacante fără costurile suplimentare implicate de organizarea unui nou concurs.

The post Teofil Parasca – Interpelare – Situatia privind concursul de ocupare a functiilor de psiholog în structurile Ministerului Apărării Naționale — nereguli procedurale si lipsa unui mecanism de redistribuire a candidatilor „admisi fără loc” appeared first on AUR.

În atenția domnului prim-ministru Ilie BOLOJAN

De către domnul senator: Teofil PARASCA

Circumscripția electorală: nr. 02 ARAD

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor (A.U.R.)

OBIECTUL INTERPELĂRII: Vizita discreta fulger din data de 04 octombrie a Premierului României în Municipiul Arad.

               Stimate domnule Prim – ministru,

   Cu ocazia recentei vizite pe care a-ți efectuat-o în Municipiul Arad, autoritățile locale, în special primarul Călin Bibarț, au avut mare grijă să nu vă întâlniți cu presa sau cu cetățenii Aradului, cel mai probabil pentru a nu afla informații greu de calificat despre matrapazlâcurile lor, precum și pentru că suntem în fața unei situații inacceptabile de gestionare defectuoasă a banilor publici. Oare v-a informat Primarul Aradului că ne confruntăm cu o criză de responsabilitate, nu doar de bani?

   De ce? Pentru că Societatea CET Hidrocarburi SA a acumulat datorii uriașe, peste 19 milioa- ne lei, în timp ce Consiliul Local a aprobat lunar subvenții de milioane (11.673.813,62 lei doar în ianuarie 2025). Cu toate acestea, instalațiile de producție termică au fost oprite, iar orașul riscă să intre în iarnă fără garanția furnizării agentului termic. Sau pentru ca vi s-a prezentat doar varianta neadevarată în legatura cu executarea defectuoasă, plațile și reparațiile fără expertizare a podului hobanat curbat nedat încă în folosință, peste râul Mureș! Ori pentru ca investiția în trotuarele de granit ale bulevardului central al Municipiului Arad a fost finanțată ca și „reparație”, deși este și putea fi finanțată ca o investiție?
   Aceste derapaje nu mai pot fi mascate prin comunicate vagi. Faptele și documentele oficiale arată un management catastrofal, o risipă sistematică a banilor publici și o complicitate tacită între administrația locală și autoritățile centrale care ar trebui să intervină.
   Din aceste motive vă rog să oferiți explicații publice privind motivele pentru care, deși bugetul local a pompat milioane de lei în această societate, datoriile au crescut, iar serviciul public este la limita colapsului. Deficitele recurente indică un management financiar impropriu și o administrare care nu răspunde criteriilor minime de responsabilitate față de resursele publice. Cetățenii au dreptul să știe cine este vinovat și unde s-au dus banii lor.

The post Parasca Teofil – Interpelare – Vizita discreta fulger din data de 04 octombrie a Premierului României în Municipiul Arad appeared first on AUR.

Circumscripția electorală: Nr. 2 Arad

Grupul Parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor (AUR)

Titlul declaraţiei politice: BURSA NEAGRĂ A POLITICII DE CADRE A COALITIEI ÎI VA DUCE PE TOȚI POLITICIENII DIN ARAD, MAI DEVREME SAU MAI TÂRZIU, PE LA DNA.

   Stimați colegi,

   Cât timp se mai tolerează ca Aradul să fie captiv unei „burse negre a politicii de cadre liberale”? Cât timp mai permitem ca destinele oamenilor să fie negociate ca niște mărfuri ieftine pe taraba intereselor de partid? S-a perfectat un sistem vinovat, în fapt, acel mecanism bine rodat, care produce pe bandă rulantă politicieni de carton, funcționari obedienți și administrații corupte. Acest sistem este adevăratul autor moral, adevăratul regizor din umbră al eșecurilor multiple ale administrațiilor locale, în special cea municipală.

   Ne mai mirăm oare că din acest sistem, în care oamenii au investit voturi și încredere, nu se nasc reforme, ci abuzuri? Nu se nasc soluții, ci poluare civică? Nu se nasc proiecte pentru comunitate, ci accidente sociale care lovesc cu intenție în societatea românească?

   Prin reparații supraevaluate, achiziții inutile, contracte cu iz de jaf legalizat, nerespectarea rețetarului și cantităților de producție a asfaltului și betoanelor se dau tunuri de sute de mii  de euro.

   Compania de Apă Arad oferă, de asemenea,  un model de „bună practică”: birouri pline, taxe inventate, precum „apa pluvială” pe care o plătim toți, în timp ce apa se scurge prin aceleași canale menajere. Asta nu este administrație, este bătaie de joc la adresa cetățenilor!

   De aceea vă întreb, dragi arădeni, și nu o fac retoric, ci cu durere, oare suntem cu toții vinovați, pentru că am știut, am auzit, am simțit și totuși am tăcut? Dacă vom avea curajul să spunem adevărul Aradul va fi salvat!

   Acest sistem, „integrat” și corupt, funcționează de mai bine de 33 de ani. Și s-a dovedit un cancer administrativ: nu poate fi eficient atâta timp cât este condus de cadre de partid interesate doar de putere și de recompense politice.

   Un Arad sănătos nu poate fi clădit decât pe profesionalism autentic: pe ingineri pregătiți, pe profesori competenți, pe juriști responsabili și, mai ales, pe oameni de caracter.

   Adevărul doare, dar adevărul eliberează. Aradul merită dreptate.

The post Parasca Teofil – Declarație politică – BURSA NEAGRĂ A POLITICII DE CADRE A COALITIEI ÎI VA DUCE PE TOȚI POLITICIENII DIN ARAD, MAI DEVREME SAU MAI TÂRZIU, PE LA DNA appeared first on AUR.