„Ceea ce se întâmplă în aceste zile la Luciu, în județul Buzău, este o dramă pentru crescătorii de animale și pentru familiile care trăiesc de generații din oierit.

În numai câteva zile, în urma confirmării unor focare de variolă ovină și caprină, aproape 1.000 de oi și capre au fost sacrificate în două exploatații din Luciu.

În prima stână, aproximativ 600 de animale au fost eliminate. În cea de-a doua, încă 297 de oi și 59 de capre.

În spatele acestor cifre sunt însă oameni. Sunt ani de muncă. Sunt animale crescute generație după generație, investiții, credite, hrană cumpărată, familii care trăiesc din această activitate și, în multe cazuri, întreaga avere a unui gospodar.

Nu contestăm necesitatea de a opri răspândirea unei boli contagioase. Dar combaterea unei epidemii nu poate însemna pur și simplu sacrificarea animalelor și abandonarea crescătorului după aceea.

Mai ales că vorbim despre o boală care NU se transmite la om.

Statul trebuie să răspundă la câteva întrebări simple:

De ce prevenția și vaccinarea nu au ajuns mai repede la crescători?

Cum a fost protejată zona după apariția primului focar?

Cum au fost stabilite legăturile epidemiologice dintre exploatații?

Ce măsuri concrete sunt luate acum pentru ca nenorocirea de la Luciu să nu se extindă?

Când și cu cât vor fi despăgubiți oamenii cărora statul le-a sacrificat animalele?

Cu atât mai mult cu cât ANSVSA anunță acum că România va putea utiliza 1 milion de doze de vaccin împotriva variolei ovine și caprine.

Crescătorilor din Luciu trebuie să li se garanteze despăgubirea corectă, la valoarea reală de piață a animalelor, nu sume stabilite din pix și nu bani primiți după luni sau ani de așteptare.

Iar despăgubirea nu trebuie să privească numai kilogramul de carne. O oaie de reproducție, un berbec cu valoare genetică sau o femelă aflată în producție reprezintă mult mai mult decât prețul unui animal trimis la abator.

Cerem:

• evaluarea transparentă și individualizată a animalelor sacrificate;
• plata rapidă și integrală a despăgubirilor către crescători;
• publicarea rezultatelor anchetei epidemiologice privind apariția și răspândirea focarelor de la Luciu;
• prezentarea publică a planului de vaccinare pentru județul Buzău;
• sprijin pentru refacerea efectivelor crescătorilor afectați;
• măsuri reale de prevenție, nu intervenții doar după ce întreaga stână ajunge să fie sacrificată.

Oierii nu sunt dușmanii statului. Ei sunt cei care țin în viață zootehnia românească.

Când unui crescător îi ucizi, din rațiuni sanitar-veterinare, întreaga turmă, statul are obligația morală și legală să fie lângă el până când își poate reface exploatația.

Suntem alături de oierii din Luciu și de toți crescătorii buzoieni afectați. Nu îi vom lăsa singuri!”, a declarat Sorin Muncaciu, deputat AUR.

The post Sorin Muncaciu (deputat AUR):„Apărăm oierii din Luciu! Aproape 1.000 de animale au fost sacrificate. Oamenii nu pot fi lăsați singuri, cu paguba!” appeared first on AUR.

Deputatul AUR cere conducerii ANSVSA o strategie națională coerentă pentru protejarea zootehniei și susține identificarea animalelor, sprijinirea medicilor veterinari și aplicarea unor măsuri eficiente de supraveghere și control al focarelor.

„Aproape 1.000 de oi și capre au fost sacrificate în localitatea Luciu, județul Buzău, după confirmarea unui focar de variolă ovină și caprină. Tot în Buzău au fost confirmate, într-un interval scurt, noi focare de pestă porcină africană.

Pentru autorități sunt focare, statistici și comunicate. Pentru fermieri sunt animale crescute ani de zile, investiții, muncă și venituri pierdute.

Aceste două boli nu reprezintă un pericol pentru sănătatea oamenilor, dar pot produce pierderi uriașe crescătorilor și zootehniei românești. Repetarea unor asemenea episoade ne obligă să punem o întrebare simplă: de ce statul român intervine atât de des după apariția dezastrului, în loc să construiască un sistem eficient de prevenție?

În cazul variolei la ovine și caprine vorbim despre un virus extrem de rezistent. Comisia Europeană arată că acesta poate rămâne viabil două luni în lână și până la șase luni în spații contaminate. În asemenea condiții, carantina, dezinfecția, supravegherea și controlul mișcării animalelor sunt esențiale.

DSVSA nu trebuie să ajungă în fermă doar atunci când animalele trebuie sacrificate. Trebuie să fie acolo înainte ca boala să se răspândească.

România are nevoie de un program național coerent de prevenție și control al bolilor care pot lovi zootehnia: animale identificate, trasabilitate reală, supraveghere epidemiologică, biosecuritate, carantină acolo unde situația o impune, dezinfecție și control riguros al circulației animalelor.

Problema este cu atât mai evidentă în cazul pestei porcine africane.

De ani de zile, România se luptă cu această boală, dar statul nu are încă o evidență suficient de bună a porcilor crescuți în gospodăriile populației și a mișcării acestora.

Dacă nu știi câte animale ai, unde se află și cum se deplasează, cum pretinzi că poți controla eficient o epidemie?

Tocmai de aceea AUR a propus o soluție pentru porcul crescut în gospodărie: stimularea înregistrării animalelor, inclusiv prin acordarea unui sprijin de 20 de euro. Proprietarul este încurajat să declare animalul, iar statul poate să știe unde sunt efectivele și să urmărească mișcarea lor atunci când apare un focar.

Nu vrem să scoatem porcul din gospodăria românului. Vrem să protejăm gospodăria românului!

Identificarea și trasabilitatea înseamnă că, atunci când apare pesta porcină africană, autoritățile pot interveni mai repede și mai precis, în loc să descopere dimensiunea problemei după răspândirea bolii.

Și mai există o componentă despre care se vorbește prea puțin: medicii veterinari.

Nu putem cere un sistem sanitar-veterinar performant și, în același timp, să îi tratăm pe veterinarii care trebuie să îl țină în picioare ca pe ultima prioritate a statului. Dacă vrem controale, supraveghere, identificarea animalelor și intervenție rapidă, medicii veterinari trebuie respectați, sprijiniți și plătiți corespunzător pentru activitatea pe care o desfășoară.

Fermierii români s-au săturat de bâlbâieli și de intervenții făcute după ce răul s-a produs.

Conducerea ANSVSA și Alexandru Bociu trebuie să explice ce strategie națională au pentru prevenirea și controlul acestor boli. Nu este suficient să numeri animalele sacrificate după apariția focarului.

Prevenția costă întotdeauna mai puțin decât sacrificarea a mii de animale, despăgubirea fermierilor și pierderea unor piețe de desfacere.

Dacă PNL continuă să susțină actuala conducere a ANSVSA, atunci trebuie să își asume politic și rezultatele acestei conduceri.

Președintele ANSVSA nu este plătit să numere animalele sacrificate după apariția focarului. Este acolo pentru ca instituția pe care o conduce să reducă riscul ca asemenea situații să se producă și să limiteze răspândirea lor atunci când apar.

AUR a cerut întotdeauna un sistem simplu și funcțional: animale înregistrate, trasabilitate, biosecuritate, supraveghere, carantină atunci când este necesară și veterinari respectați și plătiți pentru munca lor.

Zootehnia românească nu mai poate fi administrată din criză în criză. Fermierii au nevoie de prevenție înainte de focar, de autorități competente în timpul crizei și de sprijin real atunci când sunt loviți. Au nevoie de un plan, nu de încă o improvizație!”, a declarat deputatul AUR Ștefăniță Avrămescu.

The post Ștefăniță Avrămescu (deputat AUR): „Prevenția costă mai puțin decât sacrificarea a mii de animale. Zootehnia românească are nevoie de un plan, nu de improvizații!” appeared first on AUR.