În luna ianuarie, guvernul a adoptat OUG 6/2026 prin care a abrogat articolul 25 ^1 din Codul Fiscal care limita la 1% din cifra de afaceri cheltuielile cu managementul, consultanța, drepturile de autor samd efectuate cu afiliații din străinătate pe care companiile multinaționale le puteau deduce din profitul impozabil. Prin aceste tertipuri companiile “optimizau”profitul obținut în România, adică îl sustrăgeau de la impozitare. Prin OUG 6/2026 Guvernul a permis așadar evaziunea fără limite.

În luna martie, prezent în fața comisiilor reunite de buget-finanțe ale celor două camere ale Parlamentului, ministrul Finanțelor Alexandru Nazare a fost întrebat în ce temei guvernul a adoptat o asemenea măsură.

Ministrul a pretins că măsura respectivă ar fi fost adoptată la cererea OCDE, însă a fost neconvingător, pentru că nu a putut invoca un document anume care ar conține solicitarea OCDE.

OCDE este acronimul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economica, ce reunește statele dezvoltate, organism la care România este candidată.

Ministrul Alexandru Nazare a mințit Parlamentului României, după cum a dovedit Georgiana Teodorescu, europarlamentar AUR.

Georgiana Teodorescu, în calitatea domniei sale de vicepreședinte al Comisiei pentru Muncă și Afaceri sociale i-a trimis o scrisoare lui Mathias Corman, secretarul general al OCDE pentru a stabili dacă măsura permiterii deductibilității fără limite a multinaționalelor a fost o solicitare a OCDE la adresa Guvernului României, după cum a pretins ministrul Alexandru Nazare.

În acest sens, Georgiana Teodorescu l-a întrebat concret pe Corman dacă măsura guvernului din OUG 6/2026 a fost o condiție a parcursului României spre aderarea la OCDE, dacă ghidurile OCDE asigură o protecție care efectiv exceptează multinaționalele de la rigorile împotriva transferului profitului la care companiile românești se supun și cum se împacă presiunea OCDE pentru armonizarea impozitării cu dreptul unei națiuni suverane ca România de a-și proteja baza de impozitare prin adoptarea de măsuri stricte când identifică modele de externalizare sistematică a profitului.

În răspunsul sau la scrisoarea doamnei Georgiana Teodorescu, secretarul general al OCDE a dezmințit practic minciunile spuse de ministrul Alexandru Nazare.

Mathias Corman nu a confirmat sub nicio formă că adoptarea OUG 6/2026 cu desființarea limitei de deductibilitate pentru multinaționale ar fi fost o condiție pusă României în parcursul său către intrarea în OCDE și nici nu a confirmat câ Pilonul 2 sau ghidurile OCDE ar conține asemenea prevederi.

În schimb, secretarul OCDE enumerat principii ale organizației îndreptate spre combaterea evitării plății impozitelor de către multinaționale. Este evident așadar că permiterea deductibilitatii nelimitate a unor cheltuieli menite să “optimizeze” profitul multinaționalelor contravine principiilor OCDE.

Mathias Corman a încheiat scrisoarea sa spunând că a luat act de implementarea de către România a câtorva dintre standardele OCDE menite să limiteze evaziunea multinaționalelor și protejarea colectării impozitelor, însă aceasta a fost o palmă diplomatică dată guvernului care a pretins că vorbește în numele OCDE, din moment ce acestea au fost anterioare OUG 6/2026 și de sens contrar acesteia.

Guvernul nu lucrează pentru români ci în interesul multinaționalelor.

Pentru a ascunde adevăratele scopuri ale guvernului, ministrul Alexandru Nazare a comis un fapt de o gravitate deosebită, mințind Parlamentul.

The post Ministrul Alexandru Nazare trebuie demis pentru că a mințit Parlamentul appeared first on AUR.

„Am solicitat oficial clarificări din partea OECD pentru a verifica afirmațiile ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, care a susținut public că modificarea taxării multinaționalelor a fost făcută la cererea acestei organizații.

Răspunsul primit este fără echivoc: OECD nu a cerut eliminarea acestor măsuri și nu impune statelor candidate astfel de decizii. Mai mult, organizația precizează clar că fiecare stat își stabilește singur politica fiscală și modul în care implementează standardele internaționale, în funcție de propriile interese economice.

De asemenea, OECD confirmă că România are deja mecanisme solide pentru combaterea evitării fiscale, inclusiv reguli privind limitarea deductibilității, controlul companiilor offshore și aplicarea taxei minime globale de 15%.

Asta înseamnă un lucru simplu: nu a existat nicio obligație externă pentru eliminarea măsurilor care limitau externalizarea profiturilor. Acea decizie aparține exclusiv Guvernului României.

Când un ministru invocă o instituție internațională pentru a justifica o astfel de decizie, iar documentele oficiale îl contrazic, nu mai vorbim despre o simplă eroare.

Taxele trebuie plătite acolo unde se produce valoarea. Statul român are obligația să își apere baza fiscală și să asigure reguli corecte pentru toți, nu să slăbească mecanismele care combat optimizarea fiscală agresivă.

România nu trebuie să devină un teren de joc în care unii plătesc tot, iar alții sunt protejați prin decizii politice luate în spatele unor justificări false”, a declarat europarlamentarul AUR, Georgiana Teodorescu.

The post Georgiana Teodorescu (europarlamentar AUR/ECR): „Nazare minte: OECD nu a cerut eliminarea măsurilor împotriva externalizării profitului” appeared first on AUR.

„Freamătă de emfază firavul Nicușor Dan și încruntatul Ilie Bolojan, anunțând că, într-un viitor pe care nici ei nu îl pot cuprinde, România va deveni membru OCDE. Cică asta ar fi o mare realizare a regimului hibrid.

Realitatea neromanțată arată, însă, cam așa:

1. Cererea de aderare a depus-o premierul pe care îl tot diabolizează PNL-USR și de care se rușinează sfiosul PSD, adică Adrian Năstase.

2. România ar fi trebuit să înceapă negocierile de aderare în 2017 și să adere în 2020, înainte de pandemie și de toate nenorocirile care au urmat (războiul din Ucraina, triplarea prețului energiei, dublarea datoriei, explozia deficitului bugetar).

3. În 2017 au început negocierile și au aderat în 2020 marile economii de piață Columbia (mai puțin de jumătate din PIB/locuitor al României) și Costa Rica (mai puțin de 60% din PIB/locuitor al României).

4. Noi vom intra, când vom intra în OCDE, împreună cu alte mari economii de piață: Bulgaria și Croația, plus Brazilia (la nivelul Columbiei ca PIB/locuitor), Argentina (la nivelul de performanță egal cu cel al statului Costa Rica) și Peru (cam la o treime din nivelul PIB/locuitor al României). Cât despre statul de drept sau despre funcționalitatea economiei de piață din Columbia, Costa Rica, Brazilia sau Peru, nu cred să existe iluzii.

5. Cel mai important lucru: de ce nu am început negocierile în 2017 și de ce nu am aderat în 2020? Aveam vreo pată, ceva? Nu, oameni buni: s-a opus Ungaria, prin Viktor Orban, instigat de către UDMR, pentru că guvernul de la București nu era dispus să încalce Legea învățământului, așa cum îi cerea UDMR lui Dragnea.

6. Drept mulțumire și premiu, UDMR a fost ținut în toate guvernările de după 2017 ca un bibelou prețios. Și au primit acces la pupitrul cu butoane al energeticii românești!”, a declarat liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.

The post Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): „România putea fi membră OCDE încă din 2020, dar a fost blocată de partidele care sunt la guvernare” appeared first on AUR.

Domnului Ion-Marcel CIOLACU, Prim-ministru al României

De către: Deputat Robert ALECU

Circumscripția electorală: nr. 4, Bacău

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 04.03.2025

Obiectul interpelării: Aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE)

Stimate domnule prim-ministru,

Aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) reprezintă pentru România, după accederea în NATO și intrarea în Uniunea Europeană, unul dintre cele mai importante obiective de țară.

La 10 iunie 2022, în marja sesiunii de final a reuniunii ministeriale a Consiliului OCDE, a fost adoptată o Foaie de Parcurs pentru Aderare (Accession Roadmap) a României la OCDE.

Cu aceeași ocazie Consiliul OCDE a adoptat un șir de Recomandări în domenii esențiale pentru dezvoltarea economică și socială, precum politica pentru întreprinderi mici și mijlocii, oportunități mai bune pentru tineri, combaterea infracțiunilor fiscale, sau dezvoltare durabilă.

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rugăm respectuos să ne transmiteți:

1. O informație la zi privind gradul de îndeplinire de către România a Recomandărilor formulate de Consiliul OCDE și de realizare a Foii de Parcurs pentru Aderare (Accession Roadmap).

2. Ce restanțe concrete înregistrează România în acest moment la capitolul condițiilor necesare de întrunit pentru aderarea la OCDE.

3. Care este orizontul previzibil de timp în care România va adera la OCDE.

Vă rugăm să transmiteți răspunsul dumneavoastră atât oral, cât și în scris.

The post Robert Alecu – Interpelare – Aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) appeared first on AUR.

Stimați colegi,

Chiar dacă tema prezentei declarații politice ar putea fi interpretată drept un truism, voi demonstra în cele ce urmează că substratul este unul consistent.

În mod recurent, în discursul public este prezentă problema subfinanțării domeniului educației. Cu toate acestea, soluția așteptată nu s-a concretizat într-o strategie pe termen lung care să definească parcursul României măcar pentru orizontul de timp al anului 2030.

Obiectivele de politică externă ale țării noastre nu s-au încheiat odată cu integrarea euro-atlantică. Parcursul României din ultimele trei decenii nu trebuie să se oprească aici. Următoarea țintă strategică o constituie îndeplinirea criteriilor necesare admiterii în Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică – un veritabil club select format de statele care au atins un nivel ridicat al indicelui dezvoltării umane.

Secretul performanțelor economice ale statelor membre OCDE este dat tocmai de investițiile masive din educație. De exemplu, în ultimii 50 de ani, rata de absolvire a unei universități a crescut cu 200%, conform unui raport al Organizației din anul 2011. Nu este deloc întâmplător: cei mai educați cetățeni trăiesc în cele mai prospere state de pe Glob. Revenind la România, procentul populației care deține o diplomă universitară este 26%, cel mai mic din Uniunea Europeană.

Statul român s-a angajat prin lege organică asupra unei ținte de alocare a 6% din PIB pentru educație. Însă nu este de ajuns: este nevoie de coroborarea fondurilor publice cu resursele din mediul privat. Conform unui studiu de specialitate publicat în 2009, reforma învățământului trebuie însoțită și de o reformă a finanțării educației.

Un alt criteriu de alocare inteligentă a resurselor în educație este legat de reducerea decalajelor economice și culturale între mediul urban și cel rural, respectiv între centru și periferie. Un raport al World Vision România din 2020, cu titlul Bunăstarea copiilor din mediul rural în 20 de concluzii îngrijorătoare, ne arată o prăbușire dramatică a indicatorilor privind situația școlară a elevilor care trăiesc în medii defavorizate.

Să nu uităm de aspirațiile statului român din urmă cu un secol, exprimate în presa vremii la momentul realizării Unirii de la 1918. Citez: ”Vom fi cu adevărat Franța Orientului. Popor neolatin, cu calități etnice ireproșabile, prin conexiuni politice, economice și culturale cu toate țările culte ale Europei vom putea ajunge, în scurtă vreme, pe aceeași treaptă de cultură cu acestea”, scria atunci un gazetar entuziast.

De menționat că, pentru a avea un sistem educațional unitar, în perioada interbelică s-au depus eforturi susținute pentru integrarea diferitelor sisteme educaționale din provinciile care s-au alăturat Regatului României, demers cu deosebită importanță pentru evoluția istorică a învățământului românesc.

În concluzie, istoria ne arată că avem premisele și baza necesare pentru a deveni o societate cu adevărat performantă, implicit un stat mai puternic. De aceea, consider că România va intra în rândul statelor dezvoltate prin investiția în resursa umană, tradusă prin furnizarea unei educații de calitate – criteriu definitoriu pentru accederea în Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.

Senator Adrian Costea

The post Adrian Costea – declarație politică – Un stat care investește masiv în educație este mai puternic. Despre necesitatea aderării la OCDE appeared first on AUR.