„Că tot îl căinează câte unii pe călăul Bolojan, rata inflației a ajuns la 10,9% în mai 2026. De departe cea mai mare din UE, de patru ori cât media și dublu față de a doua țară (Bulgaria). Cu mențiunea că vecinii de la sud de Dunăre au făcut trecerea de la leva la euro la începutul acestui an”, afirmă senatorul AUR.

Niculina Stelea susține că media generală a inflației ascunde creșteri mult mai mari la anumite categorii de produse și servicii.

„Distribuția inflației nu este uniformă. Sunt zone unde prețurile au explodat efectiv. Spre exemplu, prețul chiriilor a crescut cu 43% în ultimul an. Ouăle s-au scumpit cu 14%, cafeaua cu 21%. Serviciile per total s-au scumpit cu 13,5%”, precizează aceasta.

Senatorul AUR ridică semne de întrebare și în privința modului în care sunt calculate datele privind scumpirea combustibililor.

„În continuare nu știu cum calculează domnii de la INS inflația la combustibili. Ei susțin că majorarea medie este de 19,24%, dar ne spun că motorina s-a scumpit cu 36,85% și benzina cu 30,55%. Înțeleg că mai sunt și alte materiale trecute drept combustibili, dar asta înseamnă că nu ponderează cifrele, pentru că este evident că motorina și benzina reprezintă peste 90% din formarea prețurilor la această categorie de produse”, afirmă Niculina Stelea.

Potrivit acesteia, datele publicate de Institutul Național de Statistică privind salariile și pensiile arată o pierdere semnificativă a puterii de cumpărare.

„În ultimul an, salariile au crescut cu 3,5% față de inflația de 10,9%.

În ultimul an, pensiile au crescut cu 0,4% pe o inflație de 10,9%. Deci, practic, pensionarilor le-a fost furat aproximativ 10% din pensie de către măsurile luate de Guvernul Bolojan (PNL – PSD – USR – UDMR)”, susține senatorul AUR.

Niculina Stelea sustine că situația economică a României s-a deteriorat puternic și critică discuțiile privind formarea unei noi majorități guvernamentale.

„Situația economică e dezastruoasă. Oamenii au ajuns la capătul răbdării. Iar politicienii Puterii discută despre instalarea unui Guvern Tomac”, a transmis senatorul AUR Niculina Stelea.

The post Niculina Stelea ( senator AUR): „Chiriile au crescut cu 43%, inflația a ajuns la 10,9%, iar pensionarii au pierdut aproape 10% din puterea de cumpărare” appeared first on AUR.

Această sumă reprezintă 3% (taxa de grefă) din valoarea totală a despăgubirilor de aproape 600 de milioane de euro care au fost reținute în sarcina statului român. Cei 18 milioane de euro se adaugă principalului de plată, dar și dobânzilor calculate deja pe care România ar trebui să le plătească gigantului pharma. În cazul în care țara noastră nu achita această taxă de grefă, se aplicau penalități suplimentare de 10%.

„În aceste zile în care Guvernul se află în chinurile facerii, departe de lumina reflectoarelor mass media, se desfășoară operațiuni financiare netransparente prin care se sting anumite obligații. Achitarea acestor 18 milioane de euro către Tribunalul de la Bruxelles ne arată dorința de a îngropa responsabilitatea față de ceea ce este o uriașă gaură în Bugetul de stat. Este halucinant că ajungem să plătim sume colosale, să nu ni se spună că acest lucru se întâmplă și nimeni să nu răspundă.

Cei vinovați pentru această stare de fapt (premierii Cîțu, Ciucă și Ciolacu, miniștrii Sănătății Voiculescu, Mihăilă, Rafila) trebuie trași la răspundere în solidar inclusiv pentru această plată uriașă, care, atenție, nu merge către acoperirea datoriei către Pfizer, ci către Tribunalul din Bruxelles. Ca să vă faceți o idee de comparație, întreg câștigul anual din introducerea contribuția la asigurările sociale de sănătate pentru indemnizațiile mamelor aflate în perioada de creștere a copilului se situează la 75 de milioane de euro. Deci, Ministerul Finanțelor a plătit un sfert din această sumă, din start”, a declarat Niculina Stelea, secretar executiv al Senatului României.

Reprezentanta AUR susține că Guvernul va trebui să plătească în total 1,25 miliarde de euro către compania americană Pfizer.

„Statul român nu a contestat decizia Tribunalului de primă instanță de la Bruxelles, recunoscând astfel valoarea datoriei impuse: 600 de milioane de euro principalul și alte aproximativ 650 de milioane de euro dobânzile și penalitățile. Ministrul Sănătății de la acel moment, Alexandru Rogobete, susținut de Premierul Bolojan a declarat că intenționează să negocieze această datorie și să obțină medicamente în schimbul banilor.

Pe motiv de cădere a Guvernului, dar și de discuții informale nefinalizate, se pare că negocierea cu Pfizer a căzut și că România va trebui să plătească toată suma. Ca atare, îi cer ministrului Finanțelor, domnul Alexandru Nazare, să spună public dacă, la nivelul instituției pe care o conduce, s-a elaborat deja un scadențar privind plățile care urmează să fie făcute către Pfizer, care este suma totală și care este calendarul”, a concluzionat senatorul Niculina Stelea.

Reamintim faptul că, pe 1 aprilie 2026, un tribunal din Bruxelles a condamnat, în primă instanță, România și Polonia să plătească un sold restant pentru vaccinurile anti-Covid comandate de la Pfizer/BioNTech, în valoare de 600 de milioane de euro (România) și 1,3 miliarde de euro (Polonia).

De asemenea, DNA a anunțat în decembrie 2023 deschiderea unui dosar privind achiziția acestor vaccinuri, anchetați fiind fostul Prim-ministru Florin Cîțu (PNL) și foștii miniștri ai Sănătății Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă (USR).

The post Niculina Stelea (senator AUR): „Ministerul Finanțelor a plătit 18 milioane de euro ca urmare a sentinței din dosarul Pfizer” appeared first on AUR.

Un lucru despre care guvernanții nu vorbesc însă se referă la costul efectiv pe care acest împrumut îl va presupune asupra finanțelor statului. Conform datelor oficiale, țara noastră va împrumuta 16,68 miliarde de euro și urmează să returneze Bruxelles-ului 32,05 miliarde de euro (adică dublu). Aceste sume sunt împărțite astfel:

1) Principalul brut în valoare de 16,68 miliarde de euro va fi rambursat în tranșe egale de aproximativ 556 de milioane de euro anual în intervalul 2035–2071;

2) Dobânda de 3% anual va însuma 15,37 de miliarde de euro și ea începe să fie plătită de anul acesta. Deci, România ar urma să plătească dobândă la împrumutul SAFE peste 500 de milioane de euro în 2026.

„Cu bună știință, guvernanții au încercat să ascundă românilor costurile reale ale împrumutului SAFE, sperând eventual că oamenii vor percepe că discutăm despre fonduri europene nerambursabile. În realitate, costurile creditului angajat de Guvern reprezintă dublul sumei împrumutate, adică peste 32 de miliarde de euro. Vorbim de aproape 1.700 de euro pentru fiecare cetățean care trăiește astăzi în România”, a declarat Niculina Stelea, senator, secretar executiv al Senatului

Din păcate, acestea nu sunt însă costurile totale ale împrumutului SAFE. Realitatea este că România, cu un deficit bugetar excesiv și cu o datorie publică de peste 60%, trebuie să se împrumute ca să plătească inclusiv dobânzile care au început să curgă la acest împrumut. Deci, până în 2071 (momentul în care ar trebui să achităm efectiv datoria astfel creată), România va trebui să împrumute sume foarte mari de bani pentru a acoperi acest cost de 32,05 miliarde de euro. La o dobândă medie de 7% (valoare mai mică decât cea din acest moment), costurile totale de rostogolire a acestei sume până în 2071 s-ar ridica la 50,19 miliarde de euro.

„Programul SAFE nu este gratis. Mai mult, el nu va costa România 16,68 miliarde de euro. Nici măcar 32,05 miliarde de euro. Vom ajunge, cu dobânzi pentru rostogolirea creditului angajat, la o valoare totală aproximativă de 82,24 de miliarde de euro până în anul 2071. Poate părea o sumă foarte mare care se va plăti peste mult timp. Realitatea este însă că, din cauza faptului că începem deja să plătim dobânzile și trebuie să le rostogolim cumva, aceste costuri se vor vedea imediat în buget. În 2026, plătim dobânzi de 500 de milioane de euro către Bruxelles, dar pe care trebuie să le rostogolim prin alte împrumuturi, ceea ce înseamnă costuri suplimentare de alte 35 de milioane de euro. Sunt cifre care sunt ascunse de cetățeni, dar care au un impact considerabil asupra bugetului de stat și, implicit, asupra măsurilor de austeritate pe care Executivul trebuie să le ia”, a mai spus senatorul AUR Niculina Stelea.

The post Niculina Stelea (senator AUR): „Costul real al împrumutului SAFE va fi de cinci ori mai mare decât suma împrumutată” appeared first on AUR.

„În timp ce Președintele Nicușor Dan ponderează nemurirea sufletului și analizează antent și îngrijorat situația politică și de securitate, în timp ce premierul demis Ilie Bolojan semnează contracte strategice de miliarde de euro și cumpără presa cu bani europeni, în timp ce liderul PSD, Sorin Grindeanu, a dispărut în misiune, toate, dar absolut toate, instituțiile internaționale, au înrăutățit prognoza privind economia românească.

Până acum, vorbeau de o creștere minimală. Acum, se aud cuvinte precum scădere pe tot anul și stagflație.

1. Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare BERD estimează recesiune pentru economia României în 2026. Instituția financiară internațională a înrăutăţit previziunile privind evoluţia PIB-ului în acest an, indicând un declin de 0,2%, potrivit raportului „Regional Economic Prospects”.

2. „OECD Economic Outlook” anunță o contracție a PIB de 0,1% în 2026, după scăderile consemnate la finalul anului 2025 şi începutul anului 2026. Vă reamintesc că România face eforturi pentru aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică OECD.

3. Comisia Europeană nu e nici ea mai drăgălașă. Bruxelles-ul spune că economia României va stagna în 2026, pe fondul consolidării fiscale și al inflației ridicate alimentate de prețurile la energie.

4. Guvernatorul Băncii Naționale a României BNR, Mugur Isărescu, vorbește deschis despre stagflație.

5. Cercetătorii Romanian Economic Monitor-UBB FSEGA sunt încă și mai pesimiști. Ei anunță o scădere a PIB-ului de 0,5% în 2026.

În aceste condiții, moare toată propaganda referitoare la salvatorul Ilie Bolojan. Realitatea obiectivă este că lasă România într-o situație infinit mai proastă decât atunci când a preluat țara de la Ciolacu. Cum s-ar zice, am căzut din lac în puț.

Problema uriașă este de încredere. Cu experimente de tip Eugen Tomac nu vom reuși să ieșim din abisul economic în care partidele vechi ne-au scufundat cu voioșie și hoție”, a declarat senatorul AUR, Niculina Stelea.

The post Niculina Stelea (senator AUR): „Instituțiile internaționale confirmă că Ilie Bolojan a lăsat România într-o situație infinit mai proastă decât atunci când a preluat țara de la Marcel Ciolacu” appeared first on AUR.

Potrivit acesteia, AUR este de acord că trebuie schimbată și modificată legea salarizării unitare, dar aceasta trebuie să fie actualizată cu o lege care să poată fi aplicată și care să nu creeze niciun fel de distorsiuni între grupurile sociale și între categoriile sociale afectate.

„Guvernul Bolojan s-a trezit în față cu legea salarizării care este jalon PNRR și care ar trebui adoptat. Anul trecut în noiembrie, ministrul actual al fondurilor și proiectelor europene, Dragoș Pâslaru, a mers și a negociat la Comisia Europeană și a încercat să facă o prelungire a planului de implementare al PNRR. Dar, în ciuda unui memorandum al Parlamentului European, care a fost votat de către aproape toate grupurile politice, nu a reușit să facă această prelungire a perioadei.

Și am ajuns astăzi, în 2026, să fie urgent acest jalon din PNRR și legea salarizării. Cinci ani de zile nu s-au ocupat de ea, acum s-au gândit că trebuie să înfăptuiască și acest jalon”, a spus senatorul AUR.

Potrivit acesteia, legea are trei mari probleme:

„În primul rând, vorbim despre o inițiativă legislativă făcută de un guvern care este demis. Constituția spune că un guvern demis îndeplinește numai acele acte necesare pentru administrarea treburilor publice până când noul guvern va depune jurământul. A doua problemă a acestei legi este de legalitate și vine din timpul foarte scurt în care legea stă în consultare publică. Și cea de-a treia problemă, pe care eu o consider destul de gravă, este faptul că ministrul interimar al muncii, Dragoș Pâslaru, a modificat prevederile grilelor de salarizare după plecarea din guvern a ministrului Florin Manole și după ce acestea au fost negociate cu sindicatele și stabilite și agreate cu Comisia Europeană și Banca Mondială. Suntem acum puși în fața unei inițiative legislative modificată față de ceea ce s-a negociat cu partenerii sociali”, a subliniat Niculina Stelea.

Senatorul AUR a arătat faptul că reprezentanții Comisiei Europene știu ceea ce se întâmplă în România și cu problemele de legalitate ale acestei legi și cu faptul că nu va putea fi adoptată și implementată până la termenul de 31 iulie 2026.

Aceasta a arătat că „AUR este de acord că trebuie să schimbăm și să modificăm legea salarizării unitare. Dar trebuie să o modificăm și să o actualizăm cu o lege care să poată fi aplicată și care să nu creeze niciun fel de distorsiuni între grupurile sociale și între categoriile sociale afectate. Nu cred nici eu și nu mai crede nici ministrul actual interimar de la Fondurile Europene și de la Ministerul Muncii, Dragoș Pâslaru, că legea poate fi aplicată așa cum este în momentul de față.

Chiar el a recunoscut că sunt probleme structurale și această lege toată trebuie regândită. Din punctul nostru de vedere, banii din PNRR pe această lege nu mai pot fi încasați. De aceea, considerăm că ar fi bine să ne așezăm cu toții la masă, să discutăm și să facem o lege care să fie aplicabilă și celor din sistemul bugetar, dar și să fie sustenabilă cu bugetul actual al țării”.

Niculina Stelea a punctat și faptul că AUR este total împotriva creșterii disproporționate a salariilor demnitarii. Totodată, în ceea ce privește persoanele cu dizabilități, senatorul AUR a arătat că până acum persoanele care erau angajate și erau încadrate în clasa de handicap grav sau accentuat primeau un spor de 15% din salariu.

„Era oricum o sumă mai mică decât indemnizația de îngrijire pe care ar fi primit-o dacă nu se angajau. Acum, prin această lege a salarizării, se dorește să nu se mai dea acel spor de 15%, ci să se dea o sumă fixă dintr-o valoare de referință, valoare de referință pe care, întotdeauna, Guvernul este cel care o stabilește și stabilește când și cum să o dea. Considerăm că legea, așa cum este făcută, e făcută mai mult să nu se aplice. Și de ce spun asta? Deoarece anual, guvernul va stabili printr-o hotărâre de guvern, valoarea de referință. Deci ei vor stabili cui vor da anual creșterile de salarii”, a spus Niculina Stelea.

Senatoarea a precizat că, deși guvernul și reprezentanții acestuia clamează că nu vor scădea salariile aflate în plată în acest moment, dacă ne uităm mai bine și facem un calcul vedem că la viitoarele indexări cei care au ales sau luat sporurile vor avea salariile micșorate.

De asemenea, aceasta a subliniat că sunt anomalii în ierarhizarea grilelor de salarizare, pe care și ministrul Pâslaru le-a recunoscut.

„De exemplu, un profesor cu studii superioare de lungă durată sau un comisar sunt mai jos în ierarhie decât un instrumentist de filarmonică. De asemenea, infirmierele și asistenții medicali sunt plasați la baza piramidei (categoria 3 din 10) și vor obține, practic, salariul minim pe economie”, a spus Niculina Stelea.

Aceasta concluzionat că legea trebuie adoptată în Parlament, după amendamente și discuții serioase, nu prin OUG sau prin angajarea răspunderii.

The post Niculina Stelea (senator AUR):„Suntem de acord că trebuie să schimbăm și să modificăm legea salarizării unitare, dar trebuie să o actualizăm cu o lege care să poată fi aplicată și care să nu creeze niciun fel de distorsiuni” appeared first on AUR.

„Consider profund anormal modul în care actuala Putere politică tratează subiectul noii legi a salarizării unitare.

În primul rând, sunt două probleme de formă uriașe:

1. Guvernul nu mai are drept de inițiativă legislativă după ce a fost demis. Este aceeași poveste precum cea referitoare la ordonanța de urgență privind aprobarea proiectului SAFE. Constituția spune clar: un Guvern demis “îndeplinește numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern”. (Articolul 110, alineatul 4). Chiar dacă există un acord între PSD și PNL pe acest subiect, sunt absolut convinsă că Bruxelles-ul cunoaște această ilegalitate și că, într-o formă sau alta, legea va fi atacată la CCR și declarată neconstituțională.

2. A doua “bubă” provine din termenul foarte scurt de consultare cu partenerii economici și sociali, dar și de dezbatere parlamentară. Pur și simplu, au avut șase ani la dispoziție să îndeplinească acest jalon din PNRR, dar vor să adopte legea într-o săptămână spunându-ne că altfel pierdem banii de la UE. Puterea încearcă să îngrașe porcul în Ajunul Crăciunului. Ce consultare este aceea când trimiți o lege atât de stufoasă și cu atât de multe “chichițe” către cei afectați de ea și le spui că, de a doua zi, trebuie să te apuci de negocieri?

Atenție! Nu contestăm necesitatea în sine a unei noi legi a salarizării unitare. Heirupismul și încălcarea Constituției reprezintă însă grave derapaje democratice care vor bloca acest demers ce ar trebui analizat și discutat serios.

Deși suntem în faza incipientă de analiză a actului normativ în sine, este evident că sunt și probleme uriașe de fond. Voi enumera cinci din lucrurile pe care le consider nocive sau contraproductive:

1. Art. 9 alin.(3) deleagă stabilirea valorii de referință anual printr-o simplă Hotărâre de Guvern, nu prin lege. Ce înseamnă asta? Că, de fapt, legea salarizării nici nu contează. E doar o butaforie. Guvernul va stabili în fiecare an cât și cum vrea să dea bani fiecărei categorii socio-profesionale în parte.

2. Legea folosește salariile de bază ca element central și asta poate aduce cu sine o scădere a veniturilor unor categorii de angajați. Presupunând că nu scad veniturile acum (lucru pe care au insistat guvernanții), cu siguranță, în cazul viitoarelor indexări, acele categorii cărora le sunt tăiate anumite sporuri vor avea de suferit semnificativ. Mai mult, Art. 32 alin.(5) limitează diferența salarială tranzitorie la 31 decembrie 2031. Personalul care câștigă astăzi mai mult decât coeficientul noii legi va fi compensat temporar, dar după 2031 va suporta scăderea reală a salariului nominal dacă valoarea de referință nu crește.

3. Sunt câteva anomalii evidente și în ierarhia construită de Ministerul Muncii. Exemplu: un profesor cu studii superioare de lungă durată sau un comisar sunt mai jos în ierarhie decât un instrumentist de filarmonică sau un consilier parlamentar. Sunt convinsă că vor apărea multe exemple pe parcursul acestor zile de astfel de situații ciudate.

4. Infirmierele și asistenții medicali sunt plasați la baza piramidei (categoria 3 din 10) și vor obține, practic, salariul minim pe economie.

5. Art. 33 alin.(1) prevede că soluționarea contestațiilor privind salariile este de competența ordonatorului de credite. Adică te duci și contești o eventuală neregulă sau abuz fix la cei care l-au comis. Angajatul trebuie să conteste decizia șefului… la același șef. Abia după acest filtru intern poate merge la instanță.

Repet: aceste observații sunt făcute acum, în faza incipientă. Foarte probabil, pe parcursul următoarelor zile, vom vedea noi neajunsuri ale legislației promovate pe repede-înainte. Nu vreau să mă antepronunț, dar AUR va încerca să arate că e nevoie de mai multă seriozitate în abordarea acestui subiect care afectează direct întreaga Românie și veniturile a peste un milion de români.

O observație suplimentară. Din felul în care au abordat această lege a salarizării unitare, cei de la Putere (aceleași partide vechi: PSD, PNL, USR și UDMR) refuză cu obstinație orice formă de reorganizare administrativ-teritorială și se opun propunerii noastre privind reducerea posturilor de șefi din instituții sau comasarea unor agenții și structuri ale statului care fac cam același lucru”, a declarat senatorul AUR, Niculina Stelea.

The post Niculina Stelea (senator AUR): „PSD-PNL-USR-UDMR tratează cu heirupism noua lege a salarizării care, în momentul de față, este neconstituțională” appeared first on AUR.

„Știu că toată lumea este acum preocupată să asiste cu ochii mari la chinurile facerii noului Guvern. Cred însă că avem astăzi oportunitatea să ne folosim puterea conferită de cetățeni și să facem ceva bun pentru România. Să decidem reducerea temporară a TVA pentru combustibili la 5% în următoarele trei luni și la 9% ulterior. Este o măsură despre care, sunt convinsă, credeți și dumneavoastră că este bună.

Asta mai ales în condițiile în care se vorbește despre reducerea generalizată a taxei pe valoarea adăugată începând cu anul viitor, toată lumea căzând de acord că decizia Guvernului Bolojan a băgat țara în criză economică și i-a sărăcit pe români. Dacă votați astăzi proiectul de lege al AUR, putem scădea instant cu 15% prețul la combustibili.

Dacă nu vreți să susțineți această lege, fiți cinstiți și mergeți în teritoriu și spuneți-le oamenilor că e normal să plătească aproape 10 lei pe motorină și peste 9,2 lei la benzină. Față de începutul anului 2026, benzina s-a scumpit în medie cu 26,4%, iar motorina cu 23,9%. Asta s-a tradus într-un salt al inflației generalizate la 10,7% în aprilie.

Acesta este un nivel de patru ori mai mare decât media Uniunii Europene. Știu că sunt unii pe la Ministerul de Finanțe care gândesc Bugetul în termeni contabili și se bucură de faptul că au încasări ceva mai mari. Realitatea este însă că, fără măsuri de reducere a taxării, vom continua pe această pantă descendentă cu 8 luni consecutive de scădere a consumului.

Oamenii, pur și simplu, nu mai au bani. Iar statul nici el nu încasează pe atât de mult pe cât se așteaptă. Spune Churchill: „Să crezi că o națiune se poate taxa spre prosperitate este ca și cum ai sta într-o găleată și ai încerca să te ridici singur de toartă”. Exact așa e. Dacă nu facem ceva, revenirea va dura ani de zile.”

Niculina Stelea a demontat viziunea strict contabilă a Ministerului de Finanțe, arătând că lipsa de acțiune și lăcomia fiscală a statului blochează motoarele economice, generând pierderi indirecte uriașe la buget prin blocarea consumului și adâncirea unei recesiuni nemaiîntâlnite în ultimele trei decenii:

„Neluând o măsură concretă pentru a stăvili avansul prețurilor la combustibili, România a căzut în această groapă inflaționistă care efectiv macină puterea de cumpărare a populației. Suntem într-o situație absolut incredibilă în care avem deficit mare, recesiune și inflație galopantă. Așa ceva nu s-a mai văzut de 30 de ani în țară.

Nici măcar în perioada crizei financiare globale nu am avut această troică a dezastrului. Analizele economice arată clar: costul inacțiunii ne va costa între 5 și 10 miliarde de lei anual în pierderi bugetare indirecte, din cauza prăbușirii consumului și a reducerii activității economice. Statul se scumpește la tărâțe atunci când nu e cazul și, din dorința avară de a mai aduna câte ceva, e ca baba cea rea care omoară în bătaie găina care face ouă. Acest proiect nu e o pomană electorală. La fel au procedat și alte state europene. Avem și un mecanism clar statuat care ne permite să luăm o măsură temporară.

Sunt îndeplinite toate condițiile să facem ceva bun pentru cetățenii României, dar și pentru economie. Depinde de dumneavoastră dacă ați înțeles ceva din ceea ce s-a întâmplat în ultimul an în economia țării sau dacă, din contră, credeți că ce a făcut Guvernul Bolojan e bine. Eu vă încurajez să vă gândiți la cei care v-au votat și haideți să scădem împreună prețul motorinei și benzinei.”, a declarat Niculina Stelea.

The post Niculina Stelea (senator AUR): „Scăparea din criză nu se face prin suprataxare; cerem reducerea urgentă a TVA la combustibili pentru a opri prăbușirea puterii de cumpărare a românilor” appeared first on AUR.

Circumscripția electorală: nr. 42, București

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor – A.U.R

Titlul declarației politice: Efectul Bolojan: Criza se adâncește. Trei trimestre consecutive de scădere a economiei

Domnule Președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Institutul Național de Statistică a publicat datele privind evoluția economiei în trimestrul întâi al anului 2026. Previzibil, asistăm la o nouă cădere a PIB-ului (atât trimestru la trimestru, cât și an la an) pe fondul contracției masive a consumului ca urmare a măsurilor luate de Guvernul Bolojan. Nu e o recesiune tehnică, așa cum a fost ea bagatelizată în trecut, ci o criză economică dublată de o sărăcire accentuată a populației.

Sunt îndeplinite toate condițiile pentru furtuna perfectă:

• Inflație galopantă de 10%, de cinci ori mai mare decât media UE de 2,1%.
• Scăderea semnificativă a consumului cu aproximativ 6 puncte procentuale.
• Scăderea producției industriale cu 2,6% față de aceeași perioadă din 2025.
• Majorarea șomajului de la 5,8% la 6,1%.
• Creșterea masivă a numărului insolvențelor cu 14% în primele trei luni ale anului.
• Scăderea nivelului de trai al populației prin raportarea veniturilor la inflație. Inclusiv pentru angajații din mediul privat. Câștigul salarial net a crescut cu 3,8% în ultimul an la inflație de 10%.

La această cădere economică fără precedent de la criza din perioada 2008 – 2010 a contribuit din plin Guvernul inclusiv prin decizia de a promova extrem de târziu Bugetul de Stat pe anul 2026. Acest lucru a făcut mult rău economiei și a pus administrațiile locale într-o situație extrem de dificilă. Nici acum nu sunt adoptate bugetele tuturor primăriilor și consiliilor județene din țară.

Stimați colegi parlamentari,

Problemele structurale cu care se confruntă economia românească nu vor fi rezolvate prin propagandă politică, așa cum crede încă Premierul demis Ilie Bolojan, și nici de la sine așa cum își imaginează Președintele țării sau cei de la PSD. Avem nevoie de soluții imediate privind restartarea economiei naționale. De acord că politica socialistă de tip „wage led growth” nu funcționează, dar nici creșterea fiscalității nu are cum să producă bunăstare.

Revenirea la valorile de TVA de dinainte de preluarea guvernării de către Ilie Bolojan este absolut obligatorie pentru a reduce inflația și a reporni consumul. De asemenea, statul trebuie să continue să-și reducă de facto cheltuielile. AUR susține necesitatea tăierii a 1% din PIB din cheltuielile administrației. Mai mult, e foarte important să tăiem orice tip de ajutor financiar extern până în momentul în care revenim sub pragul de deficit de 3% din PIB. Vrem reducerea cheltuielilor parlamentare prin promovarea legislației cu maximum 300 de parlamentari. În plus, dorim tăierea a 50% din posturile de conducere din instituțiile de stat.

Pe lângă toate aceste lucruri, este esențial să rezolvăm și problema politică. Suntem ca într-o poză celebră în care un fost ministru (culmea!) al Economiei se uita pierdut la o groapă. Așa și actualii decidenți speră că, în mod miraculos, Președintele Nicușor Dan va genera un consens politic prin mișcări în spatele cortinei. Mă tem că nu înțelegeți că nu știe și nu poate. Soluțiile pentru blocajul politic actual sunt două la număr. Fie facem anticipate pentru a ne spune poporul în ce direcție să mergem. Fie ne lăsați și pe noi, cei de la AUR, să ne asumăm guvernarea dacă voi nu o doriți în conformitate cu prevederile constituționale.

O singură certitudine avem: lucrurile nu se vor rezolva de la sine. Economia este în groapă și nu va ieși singură fără ca statul să ia măsuri de stimulare. Cu cât așteptăm mai mult, cu atât costurile vor fi mai mari.

The post Stelea Niculina – Declarație politică – Efectul Bolojan: Criza se adâncește. Trei trimestre consecutive de scădere a economiei appeared first on AUR.

BIROUL PERMANENT AL SENATULUI

        În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) și ale art. 75 din Constituția României, republicată, precum și cu prevederile art. 92 alin. (2) și (4) din Regulamentul Senatului, republicat, vă înaintăm propunerea legislativă intitulată „Lege pentru completarea Ordonanței de Urgență nr. 33/2007 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei” spre dezbatere și adoptare.

În temeiul art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată, vă adresăm rugămintea de a solicita Guvernului să comunice punctul de vedere asupra prezentei propuneri legislative.

De asemenea, adresăm rugămintea de a solicita avizele Consiliului Legislativ și Consiliului Economic și Social.

INIȚIATOR:

Deputat AUR – Ionelia-Florența Priescu

___________________

Deputat AUR – Silviu-Octavian Gurlui

___________________

Deputat AUR – Ilie-Alin Coleșa

___________________

Senator AUR – Eugen-Cristian Șipoș

___________________

Senator AUR – Niculina Stelea

___________________

EXPUNERE DE MOTIVE

ANRE este autoritatea administrativă autonomă cu rol central în funcționarea piețelor de energie electrică, energie termică și gaze naturale din România. Potrivit prevederilor OUG nr. 33/2007, ANRE elaborează și aplică reglementările obligatorii la nivel național, stabilește tarifele de transport și distribuție, autorizează operatorii economici din sector și implementează deciziile Agenției de Cooperarea a Reglementatorilor în Domeniul Energiei (ACER) și ale Comisiei Europene. Toate aceste atribuții au un pronunțat caracter tehnic, presupunând cunoaștere aprofundată a sectorului energetic.

Cu toate acestea, cadrul legal actual al OUG nr. 33/2007 nu impune cerințe suficient de riguroase privind formarea profesională de natură tehnică pentru membrii Comitetului de Reglementare sau ai Consiliului Consultativ al ANRE. Această lacună legislativă a permis, în practică, numirea sistematică în conducerea autorității a unor persoane cu formare exclusiv juridică, fiscală sau administrativă, fără experiență relevantă în domenii tehnice specifice energiei și fără o înțelegere profundă a implicațiilor tehnice ale acestor domenii.

Din păcate, în prezent putem vorbi despre o veritabilă problemă de politizare a conducerii ANRE, aspect ce a fost documentat în mod repetat de presă ori de organizații neguvernamentale.

Publicațiile recente din presă au evidențiat că România rămâne o excepție negativă față de statele europene, că numirea parlamentară directă a conducerii ANRE ridică probleme de compatibilitate cu spiritul legislației europene privind independența regulatorilor, și că, în alte state europene aceste entități funcționează ca agenții conduse de personal profesionist, nu de consilii politizate.

În ultimii ani, influența politică a contribuit la numirea în administrația ANRE a unor persoane fără experiență și legătură cu domeniul, recomandate exclusiv pe criterii politice. Efectul este evident în contextul în care numirea în funcții de administrație ale ANRE se face de către Parlament sau de către primul-ministru în cazul Consiliului consultativ al ANRE. Cu toate acestea, politizarea dusă la extrem în numirea aparatului administrativ al unei autorități cu rol în domeniul energetic, este de natură să creeze vulnerabilități periculoase pentru siguranța statului român.

Prezenta propunere legislativă urmărește remedierea lacunei normative descrise, prin introducerea unor cote minime de specialiști cu studii superioare tehnice din domeniile energiei electrice, energiei termice și gazelor naturale, atât la nivelul Comitetului de Reglementare (minimum 2 din cei 4 membri neexecutivi), cât și la nivelul Consiliului Consultativ.

Măsura nu urmărește excluderea juriștilor sau economiștilor, ci asigurarea unui nucleu profesional tehnic minim în organele decizionale, fără de care reglementările riscă să fie formal corecte din punct de vedere juridic, dar tehnic inadecvate, cu posibile consecințe grave asupra domeniului energetic. Cotele propuse sunt modeste față de componența totală a organelor, lăsând o marjă largă pentru numiri pe criterii juridice sau economice.

Propunerea va avea impact pozitiv prin: creșterea calității reglementărilor în sectorul energetic, în beneficiul consumatorilor, reducerea riscului de decizii tehnic eronate cu consecințe de securitate energetică, consolidarea credibilității și independenței funcționale a ANRE și alinierea mai fermă la standardele europene privind independența regulatorilor naționali.

În temeiul art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată, vă adresăm rugămintea de a solicita Guvernului să comunice punctul de vedere asupra prezentei propuneri legislative.

INIȚIATOR:

Deputat AUR – Ionelia-Florența Priescu

___________________

Deputat AUR – Silviu-Octavian Gurlui

___________________

Deputat AUR – Ilie-Alin Coleșa

___________________

Senator AUR – Eugen-Cristian Șipoș

___________________

Senator AUR – Niculina Stelea

___________________

LEGE pentru completarea Ordonanței de Urgență nr. 33/2007 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei

Parlamentul României adoptă prezenta lege

Art. I. – Ordonanța de Urgență nr. 33/2007 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 337 din 18 mai 2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 160/2012, se completează după cum urmează:

1. La articolul 4, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alin. (2¹), care va avea următorul cuprins:

„(2¹) Cel puțin 2 dintre membrii neexecutivi numiți trebuie să fi absolvit studii superioare în oricare dintre următoarele domenii de licență:

1. Inginerie energetică, indiferent de specializare;
2. Inginerie electrică în oricare dintre următoarele specializări: sisteme electrice, electronică de putere și acționări electrice, electrotehnică;
3. Mine, petrol și gaze în oricare dintre următoarele specializări: inginerie minieră, inginerie de petrol și gaze, transportul, depozitarea și distribuția hidrocarburilor.”

• La articolul 6, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin. (1¹), care va avea următorul cuprins:

„(1¹) Cel puțin unul dintre cei doi membri numiți, prevăzuți la alin. (1) literele a), b), c), e) și f), trebuie să fi absolvit studii superioare în oricare dintre următoarele domenii de licență:

1. Inginerie energetică, indiferent de specializare;
2. Inginerie electrică în oricare dintre următoarele specializări: sisteme electrice, electronică de putere și acționări electrice, electrotehnică;
3. Mine, petrol și gaze în oricare dintre următoarele specializări: inginerie minieră, inginerie de petrol și gaze, transportul, depozitarea și distribuția hidrocarburilor.”

Art. II. – Prezenta lege intră în vigoare în termen de 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.

The post Ionelia Priescu – Lege pentru completarea Ordonanței de Urgență nr. 33/2007 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei appeared first on AUR.

„Pensiile nu sunt pomană. Ele reprezintă dreptul românilor care au muncit zeci de ani. Bătrânii de astăzi ai României au construit această țară și merită respect. De aceea, AUR a inițiat un proiect de lege care să le apere dreptul la o pensie decentă și corect calculată”, a declarat senatorul AUR Niculina Stelea, inițiatoare a proiectului legislativ.

Potrivit expunerii de motive, legea pensiilor promovată de PSD și PNL în 2023 prevede că pensionarii au la dispoziție doar 45 de zile pentru a contesta decizia privind valoarea pensiei. După expirarea acestui termen, decizia rămâne definitivă, iar pensia nu mai poate fi recalculată, chiar dacă există erori sau drepturi neacordate și chiar dacă pensionarii prezintă documente care arată că au avut și alte venituri și contribuții.

„Pensionarii trebuie să aibă dreptul oricând să solicite recalcularea pensiilor lor, iar Casa de Pensii să fie obligată să le răspundă. În legea adoptată de PSD și PNL în 2023 se prevede că, dacă un bătrân nu contestă în termen de 45 de zile decizia privind valoarea pensiei, aceasta nu mai poate fi recalculată. Asta într-un dispreț profund față de multiplele decizii ale Curții Constituționale, care au statuat că pensia este un drept patrimonial. Venim să reparăm această scăpare legislativă, pentru că nu vreau să mă gândesc că au introdu-o intenționat în Legea pensiilor”, a precizat secretarul executiv al Senatului României, Niculina Stelea.

Inițiatorii atrag atenția că actuala legislație îi poate lăsa pe pensionari fără posibilitatea de a corecta erori care le afectează direct veniturile.

„Imaginați-vă un profesor ieșit la pensie la 65 de ani, care poate este bolnav sau singur și care nu reușește să meargă să conteste decizia emisă de Casa de Pensii. El rămâne cu pensia ciuntită și fără posibilitatea legală de a repara această nedreptate. Tocmai ca să nu se întâmple așa ceva, noi vrem să fie trecut explicit în lege că drepturile de pensie sunt imprescriptibile și nu pot fi cedate total sau parțial”, a declarat senatorul AUR.

Totodată, inițiatorii susțin că intervenția legislativă este necesară pentru eliminarea contradicțiilor din actuala lege și pentru garantarea efectivă a dreptului la pensie, în acord cu prevederile Constituției.

„Logica este simplă: funcționarii trebuie să lucreze pentru cetățeni. Prin această lege, reparăm ignoranța celor care au făcut legea pensiilor în anul 2023 și nepăsarea statului față de unii dintre bătrânii României”, a concluzionat Niculina Stelea.

The post AUR a depus un proiect de lege pentru calcularea corectă a pensiilor bătrânilor României appeared first on AUR.