Proiectul propune ca anunțurile de vânzare să fie publicate nu doar într-un ziar de largă circulație, așa cum prevede legislația actuală, ci și pe o platformă electronică unică, accesibilă tuturor celor interesați.

În cadrul dezbaterilor din plenul Senatului, senatorul AUR Nicolae Vlahu a explicat necesitatea acestei modificări legislative.

„Propunerea legislativă pe care o supun astăzi dezbaterii are un obiectiv simplu și de bun-simț: mai multă transparență în procedurile de insolvență și o valorificare mai eficientă a bunurilor aflate în patrimoniul debitorilor.
În prezent, legea prevede că anunțurile de vânzare trebuie să fie publicate într-un ziar de largă circulație. Această soluție era, probabil, bună și potrivită la momentul adoptării legii, însă modul în care oamenii și cetățenii caută și accesează informațiile s-a schimbat. Astăzi, cei mai mulți dintre noi căutăm informațiile pe internet. De aceea, proiectul propune ca anunțurile de vânzare din procedurile de insolvență să fie publicate nu doar într-un ziar, ci și pe o platformă electronică unică, accesibilă tuturor.”, a declarat Nicolae Vlahu.

Senatorul AUR a subliniat că o expunere mai largă a activelor scoase la vânzare poate atrage mai mulți cumpărători și poate crește concurența în cadrul licitațiilor.

„Dacă un apartament, un teren, o hală sau orice alt bun este văzut de mai multe persoane, șansele de a identifica cumpărători interesați cresc semnificativ. Iar dacă participă mai mulți oameni la licitație, creăm premisele valorificării și obținerii unui preț cât mai bun pentru respectivul bun, deoarece concurența este mai mare.”, a subliniat senatorul AUR.

Potrivit inițiatorului proiectului legislativ, o valorificare mai eficientă a activelor aflate în insolvență înseamnă șanse mai mari de recuperare a creanțelor atât pentru creditorii privați, cât și pentru statul român.

„Scopul procedurii de insolvență nu este doar vânzarea bunurilor, ci și valorificarea lor în condiții cât mai avantajoase pentru acoperirea creanțelor creditorilor. În multe proceduri de insolvență, printre creditori se află și statul român, prin organele fiscale. Din acest motiv, o valorificare mai eficientă a activelor servește atât interesul creditorilor privați, cât și interesul statului român.

În esență, acest proiect urmărește trei obiective: creșterea transparenței, facilitarea accesului la informație și valorificarea bunurilor la un preț cât mai apropiat de valoarea reală, prin creșterea concurenței”, a declarat senatorul AUR Nicolae Vlahu.

Propunerea legislativă a fost adoptată de Senat cu 69 de voturi pentru și urmează să fie dezbătută de Camera Deputaților, for decizional.

The post Senatul a adoptat proiectul AUR pentru transparență extinsă în procedurile de insolvență appeared first on AUR.

Mihai Savin, omul numit de Ilie Bolojan la șefia Autorității Vamale Române în luna ianuarie, a fost ridicat de procurori pentru fals și uz de fals. Acesta a fost pus în funcție pentru a-l înlocui pe fostul șef Alexandru Bogdan Bălan, un urmărit penal de DNA timp de 9 ani de zile.

Așa arată „aprinderea luminii” promisă de premierul Ilie Bolojan? Să demiți un urmărit de procurori pentru a-i face loc altuia urmărit de alți procurori?

În cele 10 luni de mandat în fruntea Guvernului, Ilie Bolojan și coaliția PSD-PNL-USR-UDMR s-au înconjurat de pezevenchi conectați la banii publici și și-au împărțit funcțiile în timp ce românii au fost obligați să strângă cureaua.

În ce țară europeană un premier care a îngropat economia, a mimat reformele, a tăiat banii de la persoanele vulnerabile și a ignorat vocea românilor din stradă mai poate să rămână în funcție? Ilie Bolojan trebuie să plece! Fosta coaliție de guvernare nu mai are ce căuta la putere.

Structurile statului trebuie curățate din temelii de camarilele de partid și de sinecurile puse la ordin politic.

AUR a prezentat un plan cât se poate de clar: România are nevoie de maxim 10 ministere și maxim 20 de autorități și agenții de stat! Funcțiile de conducere trebuie să fie tăiate cu 50%, iar cheltuielile administrative să fie reduse în următorii 4 ani din momentul când AUR va intra la guvernare”, a declarat senatorul AUR, Nicolae Vlahu.

The post Nicolae Vlahu (senator AUR): „Marea reformă a ’cinstitului’ Ilie Bolojan: a înlocuit un încătușat cu alt încătușat la Autoritatea Vamală Română” appeared first on AUR.

„Românii și-au pierdut încrederea în stat pentru că au văzut, ani la rând, cum instituțiile publice nu mai lucrează pentru cetățean, ci pentru interesele unei clase politice preocupate exclusiv de propria supraviețuire. Nu poți cere românilor să creadă în democrație într-un stat în care alegerile au fost anulate, iar la un an distanță nimeni nu a prezentat un raport clar, nicio explicație serioasă și nicio asumare pentru una dintre cele mai grave crize democratice din ultimii 35 de ani. Românii au văzut că s-a trecut peste votul lor, iar instituțiile care ar fi trebuit să apere statul de drept au ales tăcerea.

În ultimele 10 luni, România a fost împinsă spre marginea prăpastiei prin reforme făcute împotriva oamenilor, prin austeritate, taxe mai mari, blocaje administrative și măsuri care au afectat mediul de afaceri, educația, sănătatea și nivelul de trai al populației. În timp ce românilor li s-a cerut să suporte sacrificii, cheltuielile politice au rămas intacte, funcțiile au continuat să fie împărțite între partide, iar privilegiile sistemului au fost protejate.

Românii văd cum deciziile importante se iau fără consultare publică, cum contractele statului devin publice doar după apariția scandalurilor, cum instituțiile sunt conduse prin numiri politice și cum dosarele care vizează persoane influente sunt tergiversate ani întregi. În același timp, pentru cetățeanul obișnuit, statul devine tot mai agresiv, mai birocratic și mai greu de suportat.

S-a ajuns aici pentru că guvernările din ultimii ani au ales să conducă România prin înțelegeri de culise, prin decizii impuse fără dialog și prin protejarea clientelei politice în locul interesului public. În momentul în care oamenii văd că regulile nu sunt aplicate egal, că transparența există doar în declarații și că nimeni nu răspunde pentru greșelile grave făcute împotriva țării, încrederea în stat dispare.

Românii au nevoie de transparență reală, de măsuri concrete de guvernare și de instituții care să funcționeze în interesul cetățeanului pentru ca încrederea în stat și în modul în care este guvernată țara să poată fi reconstruită. Este nevoie de asumare publică pentru deciziile majore, de cheltuirea transparentă a banului public și de respectarea votului și a drepturilor cetățenilor. Fără aceste lucruri, ruptura dintre stat și societate va continua să se adâncească”, a declarat senatorul AUR Nicolae Vlahu.

Conform datelor publicate în ediția 2026 a Democracy Perception Index, realizată pe un eșantion de peste 94.000 de respondenți din 98 de state, România se află printre ultimele țări din lume la capitole precum stat de drept și transparență guvernamentală, iar această realitate este efectul unui sistem politic care a rupt complet legătura dintre stat și cetățean.

România a ajuns pe penultimul loc în Europa în percepția asupra funcționării democrației și ocupă locul 97 din 98 de state analizate la capitolul stat de drept pentru că oamenii nu mai cred că legea este aceeași pentru toți și nu mai au încredere că instituțiile acționează în interes public.

The post Nicolae Vlahu (senator AUR): „Românii și-au pierdut încrederea în stat după ani de abuzuri, minciuni și decizii luate împotriva lor” appeared first on AUR.

Problema este că aceste motive nu au fost prezentate atunci, nu au fost explicate nici ulterior și nu au fost asumate public de nimeni până în acest moment. Apar astăzi, la o distanță de un an și jumătate, într-un moment în care încrederea publică este deja grav afectată.

Dacă aceste încălcări erau atât de grave – drepturi electorale afectate, reguli de finanțare încălcate – de ce nu au fost prezentate în momentul anulării? De ce nu au fost explicate românilor atunci când li s-a anulat votul? De ce li s-a vândut gogoașa că rușii sunt de vină?

Aceste justificări apar târziu și par construite pentru a acoperi o decizie luată deja, nu pentru a o explica. Nu poți anula alegeri într-o democrație și să vii după aproximativ doi ani cu „argumente” scoase din sertar.

În tot acest timp, românii nu au primit nicio explicație oficială completă. Deciziile CSAT au rămas clasificate, iar cei care ar fi trebuit să răspundă public au ales tăcerea. Iar acum li se cere oamenilor să accepte o poveste construită din bucăți, livrată prea târziu ca să mai convingă pe cineva.

Nu poți anula alegeri într-o democrație și să vii ulterior cu explicații care apar și dispar în funcție de context. Nu poți cere încredere în timp ce refuzi transparența.
Românii nu sunt naivi. Au văzut ce s-a întâmplat și cum votul lor a fost anulat cu o decizie pe care nimeni nu a avut curajul să o explice public.

Iar astăzi, când se încearcă rescrierea acelei decizii, nu mai vorbim despre o simplă justificare întârziată, ci despre o tentativă de a cosmetiza un abuz.
Iar un abuz, oricât de mult ar fi explicat ulterior, rămâne un abuz”, a declarat senatorul AUR, Nicolae Vlahu.

The post Nicolae Vlahu (senator AUR): „După aproape doi ani, CCR inventează motive pentru anularea alegerilor. Românii nu mai pot fi păcăliți” appeared first on AUR.

Această modificare urmărește adaptarea procedurii la realitățile actuale și extinderea accesului la informație pentru toți cei interesați. Publicarea suplimentară într-un portal electronic asigură o vizibilitate mai mare a anunțurilor de vânzare și creează premisele unei valorificări mai eficiente a activelor.

“Prin această intervenție legislativă, se consolidează caracterul deschis al procedurii, se lărgește sfera potențialilor cumpărători și se stimulează concurența reală, cu efect direct în obținerea unui preț cat mai corect pentru bunurile valorificate. În acest mod, activele debitorului pot genera plus valoare, iar creditorii beneficiază de o perspectivă mai bună de recuperare a creanțelor.

În același timp, această modificare poate contribui și la o valorificare superioară din perspectivă fiscală, în condițiile în care, în numeroase proceduri de insolvență, există volume importante de TVA rămase nerecuperate. O valorificare mai eficientă a activelor, la prețuri mai apropiate de valoarea lor reală, susține în mod direct și creșterea sumelor care pot fi recuperate, inclusiv în ceea ce privește TVA-ul blocat în insolvențe.

Scopul proiectului este maximizarea transparenței, asigurarea unui acces efectiv la informație și valorizarea corectă a bunurilor, astfel încât procedura insolvenței să răspundă cât mai bine interesului creditorilor, dar și circuitului economic”, a declarat senatorul Nicolae Vlahu.

De asemenea, instituirea sancțiunii nulității absolute conferă forță juridică obligației de publicitate și garantează aplicarea efectivă a acestei cerințe de transparență, precum exista această chestiune și în vânzările efectuate de către executorii judecătorești.

“Prin acest proiect venim cu o intervenție legislativă punctuală, dar cu efect practic, și anume: mai multă transparență, acces la informație, plus valoare pentru activele debitorului și un cadru mai eficient pentru recuperarea creanțelor. Măsura produce efecte benefice atât în privința patrimoniului debitorului, prin susținerea unei valorificări corecte și eficiente a bunurilor, cât și în privința creditorilor, prin crearea premiselor pentru o recuperarea sumelor de bani de la debitor. În același timp, această soluție susține și o valorificare mai bună a sumelor aferente TVA-ului, care rămân în prezent blocate în numeroase proceduri de insolvență”, a concluzionat senatorul AUR.

The post AUR: Transparență extinsă în insolvență prin publicarea obligatorie și online a vânzărilor de active appeared first on AUR.

„Avem o primă confirmare a faptului că așa-zisul „comitet pentru legile justiției” are o problemă în ceea ce privește legalitatea, dar și competențele executive ale acestuia, raportat la hotărârea ÎCCJ de suspendare a efectelor Deciziei nr. 574/19.12.2025 – prin care a fost înființat acest Comitet.

Înființarea comitetului ca o structură consultativă, aflată în coordonarea Primului-ministru, cu atribuții de analiză și formulare de propuneri în materia legilor justiției, a ridicat serioase semne de întrebare în spațiul public, iar faptul că Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus suspendarea efectelor acestui act administrativ, până la soluționarea cererii de anulare pe fond, este un semnal juridic și instituțional important.

În mod evident, există un exces de putere în modul de constituire și funcționare al acestui comitet, aspect inacceptabil într-un stat de drept.

Reforma justiției se face prin mecanisme constituționale, respectiv prin modificări legislative concrete, asumate în Parlament – ca unică autoritate legiuitoare, cu expuneri de motive serioase, studii de impact și respectarea Constituției, iar nu prin decizii administrative care încearcă să ocolească traseul firesc al legii.

Justiția trebuie să rămână în afara sferei de influență a unor formule administrative create prin voința vremelnică a dlui. Bolojan, mai ales atunci când acestea riscă să interfereze cu autoritatea constituțională a instituțiilor chemate să garanteze independența sistemului judiciar.

Criticile formulate anterior și de alți profesioniști ai dreptului, privind ambiguitatea instituțională, lipsa de transparență și lipsa unei fundamentări legale clare, se dovedesc astăzi cu atât mai relevante.

Ca avocat și senator, consider că orice discuție serioasă despre legile justiției trebuie purtată în limitele Constituției, cu respectarea strictă a separației puterilor în stat și a exigențelor de legalitate administrativă.

Nu poți pretinde că aperi independența justiției, în timp ce creezi structuri a căror legitimitate juridică este ea însăși contestată în instanță și suspendată de instanța supremă.

Decizia ICCJ nu tranșează încă fondul cauzei, dar arată că există o problemă reală, serioasă și actuală, iar, într-o materie atât de sensibilă precum organizarea și funcționarea justiției, improvizația instituțională nu este acceptabilă.

Constituirea grabnică și netransparentă a acestui Comitet de către Primul-ministru în vederea unei pretinse reforme a justiției, fără a avea în vedere rolul esențial al Consiliului Superior al Magistraturii ca organ independent care veghează la funcționarea corectă a sistemului judiciar, reprezintă o gravă ingerință a executivului în problemele justiției. Statul de drept se consolidează prin respectarea legii, nu prin Comitete”, a declarat senatorul AUR, Nicolae Vlahu.

The post Nicolae Vlahu (senator AUR): „Decizia ÎCCJ demască abuzul de putere al lui Ilie Bolojan în tentativa de control asupra justiției” appeared first on AUR.

Senatorul AUR a subliniat că această măsură de corectitudine fiscală reprezintă un act de respect față de toți contribuabilii români care își achită onest taxele și o barieră în calea subimpozitării mascate a marilor jucători internaționali.

„Prezenta inițiativă legislativă vizează completarea Codului Fiscal, prin definirea noțiunii de agent dependent, concept utilizat în practica fiscală internațională. Această lipsă a generat, în practică, situații în care persoanele juridice nerezidente desfășoară activități economice semnificative în România prin intermediul unor entități locale, fără ca profitul realizat să fie impozitat în mod corespunzător în România. Reglementarea actuală este una restrictivă și nu reflectă realitatea economică.

Codul fiscal condiționează astăzi existența unui sediu permanent de autoritatea formală de a încheia contracte, în timp ce standardele OCDE au evoluat către criterii funcționale, care țin de rolul efectiv în generarea veniturilor. Prin această inițiativă, introducem o definiție modernă a agentului dependent, în linie cu Modelul Convenției OCDE, care are în vedere semnarea nu doar formală a contractelor, ci rolul real în desfășurarea activității economice.

Scopul este unul legitim, respectiv asigurarea echității fiscale. Nu este normal ca venitul să fie generat în România, iar profitul transferat în afara țării, cum avem exemplul recuperatorilor de creanțe, sector în care creanțele sunt deținute, în proporție semnificativă, de entități nerezidente, în vreme ce activitatea efectivă de recuperare este realizată aproape integral în România, prin intermediul unor persoane juridice române afiliate sau mandatate. Deși valoarea economică este generată în România, profitul aferent nu este impozitat pe teritoriul statului român, ca urmare a unei inexistente formale a unui sediu permanent.

În concluzie, vorbim despre un interes necesar pentru protejarea interesului fiscal al statului român și pentru eliminarea unor practici de subimpozitare, fiind o măsură de corectitudine, de aliniere la standardele internaționale și de respect față de contribuabilii care își plătesc corect obligațiile fiscale în România”, a declarat senatorul AUR, Nicolae Vlahu.

The post Nicolae Vlahu (senator AUR): „Gata cu exportul de profit: Companiile străine și recuperatorii de creanțe trebuie să plătească taxe în România, nu în paradisuri fiscale” appeared first on AUR.

„Avem de votat o chestiune destul de sensibilă și delicată. Vorbim de o capacitate de exercițiu limitată în cazul posibilității de a participa la jocurile de noroc. Din perspectiva mea, este o necesitate acest lucru și vreau să vă dau un singur exemplu: pentru a putea obține permisul de conducere profesionist, este obligatoriu să ai cel puțin vârsta de 21 de ani. Aceeași logică trebuie aplicată și în cazul jocurilor de noroc. Tinerii sunt vulnerabili la acest flagel, iar ridicarea pragului de vârstă la 21 de ani i-ar face mai responsabili și mai apți să înțeleagă riscurile la care se expun.”

Nicolae Vlahu subliniază că, deși măsura implică o limitare juridică a libertății de acțiune, aceasta este justificată prin prisma protecției sociale și este riguros fundamentată pentru a respecta normele de drept.

„Jocurile de noroc ar trebui să fie, în esență, o metodă de divertisment, însă în prezent trăim în realitatea unui flagel.  Prin urmare, noi suntem de acord cu această propunere. Chiar dacă ea reprezintă o limitare a capacității de exercițiu a unei persoane, aceste limitări sunt extrem de bine reglementate, astfel încât măsura să fie validă din punct de vedere juridic. Obiectivul nostru este să transformăm vulnerabilitatea în seriozitate și să aliniem legislația la realitățile dure cu care se confruntă familiile din România”, a declarat senatorul AUR, Nicolae Vlahu.

The post Nicolae Vlahu (senator AUR): „Susținem creșterea vârstei pentru jocurile de noroc la 21 de ani. Suntem datori să protejăm tinerii de vulnerabilitățile acestui flagel” appeared first on AUR.

„Astăzi avem în față un proiect de lege care va da o direcție tinerilor și copiilor noștri. Vorbim despre această interdicție de a promova orice tip de conținut sau material publicitar ce vizează jocurile de noroc în intervalul orar 06:00-24:00. Din perspectiva mea, consider utilă această interdicție de promovare, deoarece știm foarte bine efectele negative. În România, această activitate a devenit o adicție periculoasă, fiind departe de scopul ei inițial, acela de simplu divertisment.

Am rugămintea către dumneavoastră să analizați foarte bine acest proiect de lege, pentru că în joc este viața copiilor noștri. Nu mai putem asista pasivi la modul în care această industrie speculează vulnerabilitățile cetățenilor.

Această inițiativă este un pas necesar pentru a limita un fenomen care distruge familii și viitorul tinerilor, punând accent pe responsabilitate socială în locul profitului cu orice preț”, a declarat senatorul AUR, Nicolae Vlahu.

The post Nicolae Vlahu (senator AUR): „Protejarea copiilor de adicția jocurilor de noroc este o prioritate. De aceea, publicitatea agresivă trebuie eliminată din spațiul public” appeared first on AUR.

„Se prevede o obligație suplimentară în sarcina unui profesionist. Urmare a adresei înaintate către Uniunea Notarilor, aceștia au spus în mod evident că nu își doresc o astfel de modificare. Ea ar produce o birocrație suplimentară, adică se instituie o obligație în sarcina notarului, obligație de care trebuie să țină cont; pe lângă obligația de a informa, și obligația de a nota faptul că i-a informat pe cetățeni în cuprinsul actului. Adică producem o birocrație în mod inutil, fiindcă modalitățile de rezolvare ale unui litigiu sunt cunoscute de toată lumea: putem merge în instanță, mediatorii sau curțile de arbitraj”, a declarat senatorul AUR.

Nicolae Vlahu argumentează că intervenția legislativă este redundantă, având în vedere că formele de soluționare a conflictelor sunt deja accesibile publicului, și atrage atenția asupra lipsei de claritate privind aplicarea legii.

„În realitate, nu este necesară o astfel de intervenție, fiindcă produce doar un plus birocratic pentru notar. Mai mult, nu s-a explicat în niciun fel sancțiunea nerespectării acestei obligații. Nu înțelegem de ce se dorește supraîncărcarea actelor juridice cu mențiuni formale care nu schimbă fondul problemei, dar complică inutil munca notarului și timpul cetățeanului petrecut în birourile notariale”, a precizat senatorul AUR, Nicolae Vlahu.

The post Nicolae Vlahu (senator AUR): „Respingem birocrația inutilă în actele notariale! Guvernul vrea să impună obligații formale care nu aduc niciun beneficiu real cetățenilor”  appeared first on AUR.