Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, domnului Dragoș-Nicolae Pîslaru, ministru 

De la: Domnul Nicolae MÎNDRESCU, deputat în circumscripția electorală nr.40 Dâmbovița

Subiectul întrebării: Gradul de racordare la apă și canalizare în mediul rural din județul Vâlcea și stadiul proiectelor PNRR/POIM aflate în risc de blocaj

        Stimată doamnă ministru,

        Stimate domnule ministru,

Asigurarea serviciilor de alimentare cu apă și de canalizare în mediul rural rămâne, în continuare, deficitară în județul Vâlcea, unde operatorul regional Apavil S.A., prin Asociația de Dezvoltare Intercomunitară „APA Vâlcea”, derulează gestiunea delegată în mai multe unități administrativ-teritoriale. În plus, de la 1 ianuarie 2026, au fost aprobate majorări tarifare la apă și canalizare, în contextul unor surse de finanțare în reconfigurare.

În decembrie 2025, Guvernul a adoptat, prin ordonanță de urgență, măsuri de preluare de către Administrația Fondului pentru Mediu a proiectelor de apă, canalizare și gestionare a deșeurilor cu progres fizic de până la 30% care nu se mai încadrau în alocările și jaloanele PNRR, în limita unui buget estimat la circa 4,34 miliarde lei, pentru peste 500 de proiecte la nivel național. 

Având în vedere că obligațiile României în domeniu decurg din Directiva 91/271/CEE privind tratarea apelor urbane reziduale și din Directiva (UE) 2020/2184 privind calitatea apei destinate consumului uman, iar cadrul intern este dat de Legea nr. 241/2006 a serviciului public de alimentare cu apă și de canalizare și de Legea nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilități publice, stimată doamnă ministru, domnule ministru, vă solicit următoarele informații:

1. Gradul de racordare a populației la rețeaua publică de alimentare cu apă și, respectiv, la rețeaua publică de canalizare în mediul rural din județul Vâlcea, exprimat procentual și pe unități administrativ-teritoriale, la data prezentei întrebări parlamentare.
2. Lista proiectelor de apă și canalizare din județul Vâlcea finanțate prin PNRR sau POIM/PODD care au fost preluate la finanțare de Administrația Fondului pentru Mediu ca urmare a riscului de neîncadrare în jaloane, cu indicarea progresului fizic și a valorii fiecăruia.
3. Pentru aceste proiecte, care este calendarul actualizat de finalizare și ce garanții există că tranziția între sursele de finanțare nu va genera întreruperi ale lucrărilor sau pierderea sumelor deja angajate.
4. Câte localități rurale din județul Vâlcea nu dispun, la această dată, de niciun sistem centralizat de canalizare și stație de epurare conform Directivei 91/271/CEE, și care este termenul de conformare asumat pentru acestea.
5. Cuantumul majorărilor tarifare aprobate de la 1 ianuarie 2026 în aria de operare Apavil S.A. și ce măsuri de protecție sunt prevăzute pentru consumatorii vulnerabili din mediul rural.

The post Nicolae MÎNDRESCU – Întrebare – Gradul de racordare la apă și canalizare în mediul rural din județul Vâlcea și stadiul proiectelor PNRR/POIM aflate în risc de blocaj appeared first on AUR.

De la: Domnul Nicolae MÎNDRESCU, deputat în circumscripția electorală nr.40 Dâmbovița

Subiectul întrebării: Clarificări despre starea infrastructurii, deficitul de personal și stadiul investițiilor la Spitalul Județean de Urgență Vâlcea

        Domnule ministru-interimar,

Spitalul Județean de Urgență Vâlcea este cea mai mare unitate sanitară a județului și deservește o populație de aproximativ 400.000 de locuitori, fiind totodată singura maternitate de nivel II din județ, însă, din păcate, însă, secțiile lui sunt dispersate în mai multe corpuri și locații, fapt ce afectează fluxul de pacienți și eficiența actului medical.

Pe componenta de investiții, Consiliul Județean Vâlcea derulează proiectul de reabilitare termică a secțiilor din strada Remus Bellu nr. 3, în valoare estimată de circa 12 milioane de euro, finanțat prin Programul Regional Sud-Vest Oltenia 2021–2027, cod SMIS 300119, contract de finanțare nr. 15/22.02.2024, cu termen de implementare martie 2028, prin care au fost anunțate și investiții în dotarea cu aparatură, inclusiv un angiograf pentru cardiologie intervențională, precum și ambulatorii de specialitate la Maternitate și la Mihăești. 

Având în vedere că organizarea și finanțarea sistemului spitalicesc, precum și normarea personalului, sunt reglementate prin Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății și prin normele de personal aprobate prin ordin al ministrului sănătății, stimate domnule ministru, vă solicit următoarele informații:

1. Numărul posturilor aprobate și al posturilor ocupate la Spitalul Județean de Urgență Vâlcea, defalcat pe categorii (medici, asistenți medicali, personal auxiliar), precum și deficitul raportat pe secțiile cu cel mai mare grad de subîncadrare, la data prezentei.
2. Care sunt specialitățile medicale la care spitalul nu poate asigura linii de gardă complete și ce măsuri are în vedere ministerul pentru acoperirea acestora.
3. Stadiul fizic și financiar al proiectului de reabilitare termică a secțiilor din strada Remus Bellu nr. 3 (cod SMIS 300119) și gradul de încredere în respectarea termenului de finalizare din martie 2028.
4. Care este calendarul de achiziție, instalare și punere în funcțiune a angiografului destinat cardiologiei intervenționale și data estimată a primelor proceduri efectuate în regim programat și, respectiv, de urgență.
5. Ce fonduri au fost alocate în perioada 2024–2026, din bugetul ministerului și din alte surse, pentru reabilitarea și dotarea Spitalului Județean de Urgență Vâlcea și ce proiecte de comasare a secțiilor dispersate sunt avute în vedere.

The post Nicolae MÎNDRESCU – Întrebare – Clarificări despre starea infrastructurii, deficitul de personal și stadiul investițiilor la Spitalul Județean de Urgență Vâlcea appeared first on AUR.

Există un test simplu prin care se măsoară seriozitatea unui stat față de proprii cetățeni, precum și nivelul de civilizație – dacă, în anul 2026, un om dintr-un sat al țării poate deschide un robinet și poate avea apă curată, și dacă ceea ce folosește se întoarce în natură printr-o stație de epurare, iar nu într-un șanț de la marginea drumului, atunci putem spune că statul își respectă contribuabilii. Din păcate, însă, pentru o parte însemnată a locuitorilor din mediul rural al județului Vâlcea, acest test încă nu este trecut.

Există comunități întregi care, la peste un deceniu și jumătate de la aderarea României la Uniunea Europeană, nu dispun, nici astăzi, de un sistem centralizat de canalizare și de epurare a apelor uzate – avem, în județ, gospodării racordate la apă, dar nu și la canalizare și localități în care rețeaua de apă potabilă nu acoperă toate satele aparținătoare.

Operatorul regional Apavil, prin Asociația de Dezvoltare Intercomunitară „APA Vâlcea”, administrează aceste servicii într-un număr de unități administrativ-teritoriale, însă harta racordării rămâne, în mediul rural, plină de pete albe.

Am constatat, în vizitele pe care le fac în circumscripția electorală, că obligațiile legale de sănătate publică nu sunt respectate, anume, încă nu s-a înțeles faptul că directiva 91/271/CEE privind tratarea apelor urbane reziduale și directiva (UE) 2020/2184 privind calitatea apei destinate consumului uman nu sunt recomandări, ci angajamente asumate de statul român! Iar Legea nr. 241/2006 a serviciului public de alimentare cu apă și de canalizare și Legea nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilități publice impun autorităților datoria de a asigura aceste servicii, nu de a le tergiversa!

Problema pe care o semnalez prin această declarație politică s-a agravat în ultimele luni: în decembrie 2025, Guvernul a fost nevoit să adopte, prin ordonanță de urgență, măsuri de salvare pentru peste 500 de proiecte de apă, canalizare și gestionare a deșeurilor, proiecte cu un progres fizic de până la 30 la sută care nu se mai încadrau în jaloanele și termenele Planului Național de Redresare și Reziliență. Aceste investiții au fost preluate la finanțare de Administrația Fondului pentru Mediu, în limita unui buget estimat la circa 4,34 miliarde de lei. Traducerea, în limbaj simplu, este următoarea: lucrări începute cu bani europeni au rămas fără sursa de finanțare la jumătatea drumului, iar statul a trebuit să improvizeze o soluție pentru a nu pierde ce s-a construit deja și pentru a evita penalitățile.

Întreb, de la această tribună, ce se întâmplă cu proiectele Vâlcii, câte șantiere de apă și canalizare din județ au fost prinse în această preluare, în ce stadiu se află și cine garantează că tranziția de la o sursă de finanțare la alta nu se transformă într-o nouă perioadă de oprire a lucrărilor? Pentru că, în experiența ultimilor ani, fiecare schimbare de mecanism financiar a însemnat luni pierdute pe teren.

La toate acestea se adaugă încă o povară pe care oamenii o resimt imediat – de la 1 ianuarie 2026 au fost aprobate majorări de tarif la apă și canalizare în aria de operare, adică le cerem cetățenilor din satele Vâlcii să plătească mai mult pentru un serviciu pe care mulți dintre ei încă nu îl primesc integral. Este o asimetrie greu de explicat unui om care vede factura crescând, dar nu vede țeava ajungând până la poarta lui.

Nu arunc vina asupra unei singure instituții sau a unui singur guvern. Întârzierile se acumulează de mai multe cicluri de finanțare, iar responsabilitatea este împărțită. Am venit să cer ca aceste investiții să fie tratate ca prioritate reală, nu declarativă: un calendar ferm de finalizare pentru fiecare proiect din județ, transparență asupra stadiului lucrărilor și un mecanism de protecție pentru consumatorii vulnerabili din mediul rural, care nu pot duce simultan tarife mai mari și servicii incomplete.

Apa curată și canalizarea nu sunt un lux urban, sunt minimul pe care un stat membru al Uniunii Europene îl datorează fiecărui sat al său! Iar Vâlcea rurală așteaptă, de prea mult timp, ca acest minim să devină realitate!

The post Nicolae MÎNDRESCU – Declarație politică – Apa și canalizarea în satele Vâlcii — o promisiune europeană pe care statul român o amână de la un an la altul appeared first on AUR.

De către: Deputat Nicolae Mîndrescu, deputat în circumscripția electorala nr.40, Vâlcea

Obiectul întrebării: Situația minerilor disponibilizați din bazinul Berbești–Alunu și efectele aplicării Legii nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii

Stimate domnule ministru,

Am fost sesizat de reprezentanți ai comunității din comuna Alunu, județul Vâlcea, cu privire la situația dificilă în care se află salariații afectați de restrângerea și încetarea activităților de exploatare a lignitului din zona Berbești–Alunu. Conform petiției primite, activitatea minieră care a reprezentat principalul motor economic al zonei urmează să înceteze complet până la data de 31 august, generând efecte economice și sociale majore asupra comunității locale.
Un număr important de salariați se află în proximitatea vârstei de pensionare, însă modificările aduse de Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii au generat situații în care persoane care au lucrat zeci de ani în condiții speciale nu mai beneficiază de tratamentul juridic de care au beneficiat colegii lor pensionați anterior datei de 1 septembrie 2024. Potrivit petiției, această situație este percepută ca fiind discriminatorie și a determinat numeroase acțiuni în instanță formulate de foști și actuali mineri.

Având în vedere importanța socială a acestei probleme pentru județele Vâlcea și Gorj, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Câți salariați din sectorul minier Berbești–Alunu sunt afectați de programele de restrângere și încetare a activității desfășurate în cadrul procesului de decarbonizare asumat de România?
2. Câți dintre acești salariați îndeplinesc condițiile de pensionare și câți se află în situația de a nu putea accesa pensia, deși au desfășurat activități în condiții speciale de muncă?
3. Care sunt motivele pentru care activitățile prevăzute la art. 28 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 360/2023 nu beneficiază, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, de un regim similar celui aplicat în baza legislației anterioare?
4. Consideră Ministerul Muncii că există diferențe de tratament între persoanele pensionate în baza Legii nr. 263/2010, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 197/2021 și Legea nr. 74/2022, și persoanele care solicită pensionarea după intrarea în vigoare a Legii nr. 360/2023?
5. Câte litigii aflate pe rolul instanțelor au ca obiect aplicarea prevederilor Legii nr. 360/2023 în cazul persoanelor care au lucrat în sectorul minier și energetic?
6. Analizează Ministerul Muncii posibilitatea modificării art. 133 alin. (1) din Legea nr. 360/2023, astfel încât perioadele lucrate anterior datei de 1 aprilie 2001 în activitățile prevăzute de art. 28 alin. (1) lit. h) să beneficieze de recunoașterea corespunzătoare condițiilor speciale de muncă?
7. Intenționează Ministerul Muncii să completeze prevederile art. 49 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 360/2023 pentru a include și salariații din sectorul minier afectați de programele de decarbonizare și de încetarea activității?
8. Ce măsuri concrete are în vedere Guvernul pentru protecția socială și profesională a minerilor din județele Vâlcea și Gorj care își pierd locurile de muncă în urma închiderii capacităților de exploatare și producție energetică pe bază de cărbune?
   Având în vedere impactul major al acestei situații asupra comunităților din bazinul minier Berbești–Alunu și asupra familiilor afectate de procesul de decarbonizare, vă solicit să comunicați dacă Ministerul Muncii intenționează să
   promoveze modificări legislative care să asigure un tratament echitabil pentru toți lucrătorii care au desfășurat activități în condiții speciale de muncă, indiferent de momentul pensionării.

The post Nicolae Mîndrescu – Întrebare – Situația minerilor disponibilizați din bazinul Berbețti – Alunu ți efectele aplicării Legii nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii appeared first on AUR.

        Nu pun la îndoială profesionalismul acestor oameni. Polițiștii din mediul rural își fac datoria în condiții grele, cu personal puțin și responsabilități din ce în ce mai multe. Problema este însă alta: de ce s-a ajuns în această situație?

        Dacă avem structuri specializate de poliție rutieră, de ce sunt nevoite alte structuri să preia din atribuțiile acestora? Există suficienți polițiști rutieri? Beneficiază polițiștii din posturile comunale de aceeași pregătire pentru activitățile de control rutier?

        Sunt întrebări legitime pe care și le pun cetățenii.

        Siguranța rutieră nu este un domeniu oarecare. Vorbim despre prevenirea accidentelor, despre protejarea vieții și despre aplicarea corectă a legii. De aceea, fiecare activitate trebuie desfășurată de personal bine pregătit și suficient numeric. Din păcate, tot mai multe instituții ale statului se confruntă cu lipsă de personal. În loc să rezolvăm problema de fond, ajungem să mutăm responsabilități dintr-o parte în alta și să funcționăm din improvizații.

       Românii au dreptul să știe adevărul. Au dreptul să știe dacă Poliția Română dispune de suficienți polițiști rutieri, ce pregătire au cei care desfășoară activități de control al traficului și care este strategia Ministerului Afacerilor Interne pentru viitor. Respectul față de lege înseamnă și respect față de profesie. Fiecare polițist trebuie să beneficieze de pregătirea necesară pentru misiunile pe care le execută, iar fiecare cetățean trebuie să aibă încredere că instituțiile statului funcționează pe baza competenței și a profesionalismului.

       Siguranța pe drumurile României nu trebuie să depindă de lipsurile sistemului, ci de capacitatea statului de a-și îndeplini responsabilitățile.

The post Nicolae Mîndrescu – Declarație politică – Siguranța rutieră nu trebuie să funcționeze din improvizații appeared first on AUR.

De către: Deputat Nicolae Mîndrescu, deputat în circumscripția electorala nr.40, Vâlcea 

Obiectul întrebării: Exercitarea atribuțiilor de poliție rutieră de către polițiștii din posturile comunale de poliție și nivelul de pregătire profesională aferent

Stimate domnule ministru,

În numeroase localități din România, în special în mediul rural, cetățenii constată frecvent că activități specifice poliției rutiere (oprirea vehiculelor în trafic, verificarea documentelor conducătorilor auto, constatarea unor abateri la regimul circulației și aplicarea sancțiunilor contravenționale) sunt desfășurate de polițiști încadrați în structurile de ordine publică ale posturilor comunale de poliție.

Având în vedere caracterul specializat al activităților de poliție rutieră și necesitatea asigurării unei pregătiri profesionale corespunzătoare pentru desfășurarea acestora, consider necesară clarificarea cadrului legal și operațional care permite exercitarea unor astfel de atribuții de către polițiștii care nu fac parte din structurile de poliție rutieră.

În acest context, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care sunt prevederile legale care permit polițiștilor din structurile de ordine publică, inclusiv celor încadrați la posturile comunale de poliție, să desfășoare activități de poliție rutieră și să constate contravenții la regimul circulației pe drumurile publice? 
2. Există diferențe între competențele polițiștilor din structurile de poliție rutieră și cele ale polițiștilor din structurile de ordine publică în ceea ce privește controlul traficului rutier? Dacă da, vă rog să le detaliați. 
3. Ce tip de pregătire profesională, cursuri de specializare sau certificări sunt obligatorii pentru polițiștii din posturile comunale care desfășoară activități de control rutier? 
4. Care este durata acestei pregătiri și ce instituții din cadrul Ministerului Afacerilor Interne o asigură? 
5. Câți polițiști din structurile de ordine publică desfășoară în prezent activități de control rutier la nivel național și câți dintre aceștia activează în județul Vâlcea? 
6. Există proceduri operaționale specifice privind utilizarea aparatelor radar, a etilotestelor și a altor echipamente tehnice de către polițiștii care nu fac parte din structurile de poliție rutieră? 
7. Au fost identificate, în ultimii cinci ani, situații în care procese-verbale întocmite de polițiști din structurile de ordine publică au fost anulate de instanțe din cauza unor probleme privind competența materială sau pregătirea profesională a agentului constatator? 
8. Are Ministerul Afacerilor Interne în vedere modificări legislative sau organizatorice privind delimitarea atribuțiilor între structurile de ordine publică și cele de poliție rutieră? 

Având în vedere interesul public ridicat al acestui subiect și impactul direct asupra încrederii cetățenilor în activitatea Poliției Române, vă solicit transmiterea unui răspuns scris, în termenul prevăzut de lege.

The post Nicolae Mîndrescu – Întrebare -Exercitarea atribuțiilor de poliție rutieră de către polițiștii din posturile comunale de poliție și nivelul de pregătire profesională aferent appeared first on AUR.

De către: Deputat Nicolae Mîndrescu, deputat în circumscripția electorala nr.40, Vâlcea 

Obiectul întrebării: Riscurile privind continuitatea furnizării energiei termice prin CET Govora și măsurile Ministerului Energiei pentru protejarea consumatorilor

Stimate Domnule Prim-Ministru,

Situația sistemului de termoficare care deservește municipiul Râmnicu Vâlcea a generat în mod repetat preocupări publice legate de continuitatea furnizării agentului termic, de sustenabilitatea economică a operatorului CET Govora și de impactul creșterii costurilor asupra populației dependente de acest serviciu. În ultimele luni, au fost semnalate atât avarii și întreruperi ale furnizării, cât și noi discuții privind majorarea prețului gigacaloriei, în condițiile în care consumatorii racordați la sistemul centralizat au o capacitate limitată de a evita aceste costuri.

Având în vedere atribuțiile Ministerului Energiei în domeniul politicilor energetice, al securității alimentării și al coordonării strategiilor privind sistemele energetice cu impact public, este necesară o clarificare oficială privind perspectivele de funcționare ale CET Govora și măsurile avute în vedere pentru evitarea agravării acestei situații.

În situația dată, vă rog respectuos să îmi comunicați:

1. Care este evaluarea Ministerului Energiei privind situația tehnică, economică și operațională actuală a CET Govora ?
2. Ce riscuri a identificat ministerul cu privire la continuitatea producerii și furnizării energiei termice pentru consumatorii deserviți de acest sistem ?
3. Ce măsuri are în vedere ministerul pentru asigurarea securității alimentării cu energie termică în cazul unor noi avarii, întreruperi sau dificultăți operaționale ale CET Govora ?
4. Există, la nivelul Ministerului Energiei, o analiză privind sustenabilitatea pe termen mediu și lung a actualului model de funcționare al CET Govora și, dacă da, care sunt principalele concluzii ?
5. Ce investiții, programe de modernizare sau instrumente de finanțare sunt avute în vedere ori susținute de minister pentru creșterea eficienței și fiabilității producției de energie termică aferente acestui sistem ?
6. Ce evaluare are ministerul cu privire la cauzele care generează presiuni succesive asupra prețului gigacaloriei și ce politici promovează pentru limitarea transferării integrale a acestor costuri către populație ?
7. Ce mecanisme susține ministerul pentru protecția consumatorilor vulnerabili dependenți de sistemele centralizate de termoficare, în contextul creșterii costurilor energetice ?
8. Dacă ministerul are în vedere, la nivel național, măsuri speciale pentru operatorii de termoficare aflați în dificultate, astfel încât să fie prevenite disfuncționalități majore în furnizarea unui serviciu esențial ?

The post Nicolae Mîndrescu – Întrebare – Riscurile privind continuitatea furnizării energiei termice prin CET Govora și măsurile Ministerului Energiei pentru protejarea consumatorilor appeared first on AUR.

                CET Govora, un sistem vital pentru mii de familii, este lăsat să funcționeze la limita avariei. Problemele sunt cunoscute de ani de zile: instalații învechite, lipsă de investiții, management defectuos. Rezultatul? Avarii, întreruperi și facturi din ce în ce mai mari.

                Românii sunt puși să plătească nota de plată pentru greșelile statului. Li se cer bani în plus, deși nu au alternative. Sunt captivi într-un sistem pe care nu îl pot schimba și pe care statul nu este capabil să îl repare.

                Adevărul este simplu: statul a eșuat în a proteja cetățenii.

                Și când statul eșuează, românii plătesc.

                Noi spunem clar că nu mai acceptăm ca oamenii să fie jecmăniți pentru incompetența altora și că nu mai acceptăm ca serviciile esențiale să fie tratate ca o problemă secundară.

                România trebuie să își apere cetățenii, nu să îi abandoneze.

                Iar Vâlcea nu trebuie să devină un simbol al frigului și al nepăsării.

                Este momentul ca Guvernul să acționeze. Nu pentru statistici, ci pentru oameni.

The post Nicolae Mîndrescu – Declarație politică – Românii din Vâlcea nu trebuie condamnați la frig și facturi imposibile appeared first on AUR.

            Acolo unde ar trebui să fie progres, oamenii văd cum drumurile lor se degradează de la o zi la alta. Nu vorbim despre câteva camioane. Vorbim despre un flux constant de utilaje și transporturi de mare tonaj, care trec prin localități și peste drumuri care nu au fost niciodată construite pentru așa ceva. Iar efectele sunt evidente: asfalt distrus, gropi, praf, zgomot și, mai grav decât toate, un sentiment de nesiguranță pentru oamenii care trăiesc acolo.

            Și atunci apare întrebarea simplă: de ce trebuie ca oamenii să plătească prețul acestui proiect?

             Pentru că asta se întâmplă acum. În timp ce statul vorbește despre miliarde investite, comunitățile locale sunt lăsate să suporte consecințele. Nu există intervenții serioase, nu există reparații făcute la timp, nu există măsuri compensatorii clare. Administrațiile locale sunt puse în situația absurdă de a repara drumuri pe care nu ele le-au distrus. Oamenii sunt nevoiți să circule zilnic în condiții din ce în ce mai dificile, fără să știe când și dacă situația se va îmbunătăți.

            O autostradă nu înseamnă doar beton și asfalt turnat pe un traseu. Înseamnă responsabilitate față de toate comunitățile pe care le afectează. Înseamnă grijă pentru siguranța oamenilor. Înseamnă respect. Din păcate, ceea ce vedem astăzi este lipsă de asumare. Nimeni nu spune clar cine răspunde, nimeni nu prezintă un plan concret, nimeni nu oferă termene.

            De aceea, cer public ca această situație să fie tratată cu seriozitate. Este nevoie de o evaluare reală a pagubelor, de un plan clar de reparații și de asumarea responsabilității de către cei implicați.

            Pentru că dezvoltarea nu trebuie să vină cu prețul degradării vieții oamenilor.

            Iar dacă nu înțelegem acest lucru, riscăm să transformăm fiecare proiect mare într-o problemă pentru comunitățile mici.

The post Nicolae Mîndrescu – Declarație politică – Cine plătește pentru drumurile distruse din Vâlcea? appeared first on AUR.

De către: Deputat Nicolae Mîndrescu, deputat în circumscripția electorala nr.40, Vâlcea 

Obiectul întrebării: Lipsa responsabilității privind refacerea infrastructurii locale afectate de șantierul Autostrăzii Sibiu–Pitești din zona Perișani – Cornetu

Stimate domnule Ministru interimar,

În contextul derulării lucrărilor la Autostrada Sibiu–Pitești, în special pe sectoarele adiacente zonei Perișani – Cornetu – Râmnicu Vâlcea, se constată o degradare accelerată a infrastructurii rutiere locale (drumuri județene și comunale), ca urmare a utilizării intensive de către traficul greu aferent șantierelor.

Unitățile administrativ-teritoriale din zonă semnalează deteriorări majore ale carosabilului, afectarea siguranței rutiere, creșterea costurilor de întreținere și lipsa unor măsuri concrete de compensare sau refacere a infrastructurii afectate.

Având în vedere obligațiile ce revin beneficiarului lucrărilor și constructorilor, inclusiv în temeiul prevederilor contractuale și al legislației privind administrarea drumurilor publice, vă adresez următoarele întrebări:

1. Care sunt drumurile județene și comunale din zona Perișani – Cornetu – Râmnicu Vâlcea utilizate oficial ca rute pentru traficul greu aferent șantierului Autostrăzii Sibiu–Pitești?

Vă solicit transmiterea unei liste complete, pe tronsoane, cu indicarea stării tehnice inițiale (la momentul începerii lucrărilor).

2. Ce evaluări oficiale au fost realizate de către Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) sau de către constructori privind degradarea acestor drumuri?

Vă rog să precizați datele la care au fost efectuate aceste evaluări și concluziile acestora.

3. Ce obligații contractuale concrete au constructorii în ceea ce privește întreținerea, repararea și readucerea la starea inițială a drumurilor afectate? Care sunt termenele asumate pentru aceste lucrări?
4. Ce lucrări de reparații și întreținere au fost efectiv realizate până în prezent?

Vă solicit detalierea pe fiecare tronson, cu indicarea valorii lucrărilor, a executantului și a stadiului fizic.

5. Ce măsuri compensatorii sunt prevăzute pentru unitățile administrativ-teritoriale afectate (Perișani, Cornetu, Râmnicu Vâlcea și localitățile limitrofe)?
6. Există alocări bugetare dedicate pentru refacerea infrastructurii locale afectate de traficul greu?
7. Ce soluții alternative au fost analizate sau implementate pentru reducerea presiunii traficului greu asupra localităților (drumuri tehnologice dedicate, rute ocolitoare temporare etc.)?
8. Dacă nu au fost implementate, care sunt motivele și dacă există un calendar de realizare?
9. În ceea ce privește exproprierile și organizarea șantierului, ce suprafețe au fost utilizate pentru drumuri tehnologice și dacă acestea au fost corect întreținute și readuse la starea inițială?
10. Există sesizări privind utilizarea necorespunzătoare a terenurilor sau afectarea proprietăților private?
11. Care sunt măsurile concrete pe care Ministerul Transporturilor și CNAIR le vor adopta, cu termene clare, pentru: refacerea integrală a infrastructurii rutiere locale afectate; monitorizarea continuă a traficului greu; prevenirea unor degradări suplimentare pe durata lucrărilor?

Având în vedere situația expusă, caracterizată prin degradarea accentuată a infrastructurii rutiere locale din zona Perișani – Cornetu – Râmnicu Vâlcea, precum și lipsa unor măsuri compensatorii clare și eficiente, vă solicit să dispuneți, în regim de urgență, realizarea unei evaluări complete și actualizate a tuturor drumurilor județene și comunale afectate de traficul greu aferent șantierului Autostrăzii Sibiu–Pitești, cu evidențierea stării tehnice inițiale și actuale.

De asemenea, solicit prezentarea unui plan concret, etapizat și asumat, care să includă lucrările de reparații și întreținere ce revin atât Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, cât și constructorilor implicați, cu indicarea clară a termenelor de execuție, a surselor de finanțare și a responsabilităților instituționale.

În același timp, vă solicit să precizați măsurile compensatorii care vor fi acordate unităților administrativ-teritoriale afectate, inclusiv eventuale alocări bugetare dedicate pentru refacerea infrastructurii locale, astfel încât povara generată de lucrările de interes național să nu fie transferată exclusiv asupra comunităților locale.

Totodată, consider necesară clarificarea situației drumurilor tehnologice și a rutelor alternative utilizate sau ce urmează a fi utilizate, precum și prezentarea unor soluții concrete pentru reducerea presiunii traficului greu asupra localităților, inclusiv prin realizarea de variante ocolitoare temporare sau optimizarea organizării de șantier.

Nu în ultimul rând, vă solicit să comunicați măsurile pe care Ministerul Transporturilor și CNAIR le vor adopta pentru monitorizarea continuă a stării infrastructurii rutiere din zonă și pentru prevenirea unor degradări suplimentare, precum și termenele clare în care aceste măsuri vor fi implementate.

The post Nicolae Mîndrescu – Întrebare – Lipsa responsabilității privind refacerea infrastructurii locale afectate de șantierul Autostrăzii Sibiu–Pitești din zona Perișani – Cornetu appeared first on AUR.