De către: Deputat Nicolae Mîndrescu, deputat în circumscripția electorala nr.40, Vâlcea 

Obiectul întrebării: Riscurile privind continuitatea furnizării energiei termice prin CET Govora și măsurile Ministerului Energiei pentru protejarea consumatorilor

Stimate Domnule Prim-Ministru,

Situația sistemului de termoficare care deservește municipiul Râmnicu Vâlcea a generat în mod repetat preocupări publice legate de continuitatea furnizării agentului termic, de sustenabilitatea economică a operatorului CET Govora și de impactul creșterii costurilor asupra populației dependente de acest serviciu. În ultimele luni, au fost semnalate atât avarii și întreruperi ale furnizării, cât și noi discuții privind majorarea prețului gigacaloriei, în condițiile în care consumatorii racordați la sistemul centralizat au o capacitate limitată de a evita aceste costuri.

Având în vedere atribuțiile Ministerului Energiei în domeniul politicilor energetice, al securității alimentării și al coordonării strategiilor privind sistemele energetice cu impact public, este necesară o clarificare oficială privind perspectivele de funcționare ale CET Govora și măsurile avute în vedere pentru evitarea agravării acestei situații.

În situația dată, vă rog respectuos să îmi comunicați:

1. Care este evaluarea Ministerului Energiei privind situația tehnică, economică și operațională actuală a CET Govora ?
2. Ce riscuri a identificat ministerul cu privire la continuitatea producerii și furnizării energiei termice pentru consumatorii deserviți de acest sistem ?
3. Ce măsuri are în vedere ministerul pentru asigurarea securității alimentării cu energie termică în cazul unor noi avarii, întreruperi sau dificultăți operaționale ale CET Govora ?
4. Există, la nivelul Ministerului Energiei, o analiză privind sustenabilitatea pe termen mediu și lung a actualului model de funcționare al CET Govora și, dacă da, care sunt principalele concluzii ?
5. Ce investiții, programe de modernizare sau instrumente de finanțare sunt avute în vedere ori susținute de minister pentru creșterea eficienței și fiabilității producției de energie termică aferente acestui sistem ?
6. Ce evaluare are ministerul cu privire la cauzele care generează presiuni succesive asupra prețului gigacaloriei și ce politici promovează pentru limitarea transferării integrale a acestor costuri către populație ?
7. Ce mecanisme susține ministerul pentru protecția consumatorilor vulnerabili dependenți de sistemele centralizate de termoficare, în contextul creșterii costurilor energetice ?
8. Dacă ministerul are în vedere, la nivel național, măsuri speciale pentru operatorii de termoficare aflați în dificultate, astfel încât să fie prevenite disfuncționalități majore în furnizarea unui serviciu esențial ?

The post Nicolae Mîndrescu – Întrebare – Riscurile privind continuitatea furnizării energiei termice prin CET Govora și măsurile Ministerului Energiei pentru protejarea consumatorilor appeared first on AUR.

                CET Govora, un sistem vital pentru mii de familii, este lăsat să funcționeze la limita avariei. Problemele sunt cunoscute de ani de zile: instalații învechite, lipsă de investiții, management defectuos. Rezultatul? Avarii, întreruperi și facturi din ce în ce mai mari.

                Românii sunt puși să plătească nota de plată pentru greșelile statului. Li se cer bani în plus, deși nu au alternative. Sunt captivi într-un sistem pe care nu îl pot schimba și pe care statul nu este capabil să îl repare.

                Adevărul este simplu: statul a eșuat în a proteja cetățenii.

                Și când statul eșuează, românii plătesc.

                Noi spunem clar că nu mai acceptăm ca oamenii să fie jecmăniți pentru incompetența altora și că nu mai acceptăm ca serviciile esențiale să fie tratate ca o problemă secundară.

                România trebuie să își apere cetățenii, nu să îi abandoneze.

                Iar Vâlcea nu trebuie să devină un simbol al frigului și al nepăsării.

                Este momentul ca Guvernul să acționeze. Nu pentru statistici, ci pentru oameni.

The post Nicolae Mîndrescu – Declarație politică – Românii din Vâlcea nu trebuie condamnați la frig și facturi imposibile appeared first on AUR.

            Acolo unde ar trebui să fie progres, oamenii văd cum drumurile lor se degradează de la o zi la alta. Nu vorbim despre câteva camioane. Vorbim despre un flux constant de utilaje și transporturi de mare tonaj, care trec prin localități și peste drumuri care nu au fost niciodată construite pentru așa ceva. Iar efectele sunt evidente: asfalt distrus, gropi, praf, zgomot și, mai grav decât toate, un sentiment de nesiguranță pentru oamenii care trăiesc acolo.

            Și atunci apare întrebarea simplă: de ce trebuie ca oamenii să plătească prețul acestui proiect?

             Pentru că asta se întâmplă acum. În timp ce statul vorbește despre miliarde investite, comunitățile locale sunt lăsate să suporte consecințele. Nu există intervenții serioase, nu există reparații făcute la timp, nu există măsuri compensatorii clare. Administrațiile locale sunt puse în situația absurdă de a repara drumuri pe care nu ele le-au distrus. Oamenii sunt nevoiți să circule zilnic în condiții din ce în ce mai dificile, fără să știe când și dacă situația se va îmbunătăți.

            O autostradă nu înseamnă doar beton și asfalt turnat pe un traseu. Înseamnă responsabilitate față de toate comunitățile pe care le afectează. Înseamnă grijă pentru siguranța oamenilor. Înseamnă respect. Din păcate, ceea ce vedem astăzi este lipsă de asumare. Nimeni nu spune clar cine răspunde, nimeni nu prezintă un plan concret, nimeni nu oferă termene.

            De aceea, cer public ca această situație să fie tratată cu seriozitate. Este nevoie de o evaluare reală a pagubelor, de un plan clar de reparații și de asumarea responsabilității de către cei implicați.

            Pentru că dezvoltarea nu trebuie să vină cu prețul degradării vieții oamenilor.

            Iar dacă nu înțelegem acest lucru, riscăm să transformăm fiecare proiect mare într-o problemă pentru comunitățile mici.

The post Nicolae Mîndrescu – Declarație politică – Cine plătește pentru drumurile distruse din Vâlcea? appeared first on AUR.

De către: Deputat Nicolae Mîndrescu, deputat în circumscripția electorala nr.40, Vâlcea 

Obiectul întrebării: Lipsa responsabilității privind refacerea infrastructurii locale afectate de șantierul Autostrăzii Sibiu–Pitești din zona Perișani – Cornetu

Stimate domnule Ministru interimar,

În contextul derulării lucrărilor la Autostrada Sibiu–Pitești, în special pe sectoarele adiacente zonei Perișani – Cornetu – Râmnicu Vâlcea, se constată o degradare accelerată a infrastructurii rutiere locale (drumuri județene și comunale), ca urmare a utilizării intensive de către traficul greu aferent șantierelor.

Unitățile administrativ-teritoriale din zonă semnalează deteriorări majore ale carosabilului, afectarea siguranței rutiere, creșterea costurilor de întreținere și lipsa unor măsuri concrete de compensare sau refacere a infrastructurii afectate.

Având în vedere obligațiile ce revin beneficiarului lucrărilor și constructorilor, inclusiv în temeiul prevederilor contractuale și al legislației privind administrarea drumurilor publice, vă adresez următoarele întrebări:

1. Care sunt drumurile județene și comunale din zona Perișani – Cornetu – Râmnicu Vâlcea utilizate oficial ca rute pentru traficul greu aferent șantierului Autostrăzii Sibiu–Pitești?

Vă solicit transmiterea unei liste complete, pe tronsoane, cu indicarea stării tehnice inițiale (la momentul începerii lucrărilor).

2. Ce evaluări oficiale au fost realizate de către Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) sau de către constructori privind degradarea acestor drumuri?

Vă rog să precizați datele la care au fost efectuate aceste evaluări și concluziile acestora.

3. Ce obligații contractuale concrete au constructorii în ceea ce privește întreținerea, repararea și readucerea la starea inițială a drumurilor afectate? Care sunt termenele asumate pentru aceste lucrări?
4. Ce lucrări de reparații și întreținere au fost efectiv realizate până în prezent?

Vă solicit detalierea pe fiecare tronson, cu indicarea valorii lucrărilor, a executantului și a stadiului fizic.

5. Ce măsuri compensatorii sunt prevăzute pentru unitățile administrativ-teritoriale afectate (Perișani, Cornetu, Râmnicu Vâlcea și localitățile limitrofe)?
6. Există alocări bugetare dedicate pentru refacerea infrastructurii locale afectate de traficul greu?
7. Ce soluții alternative au fost analizate sau implementate pentru reducerea presiunii traficului greu asupra localităților (drumuri tehnologice dedicate, rute ocolitoare temporare etc.)?
8. Dacă nu au fost implementate, care sunt motivele și dacă există un calendar de realizare?
9. În ceea ce privește exproprierile și organizarea șantierului, ce suprafețe au fost utilizate pentru drumuri tehnologice și dacă acestea au fost corect întreținute și readuse la starea inițială?
10. Există sesizări privind utilizarea necorespunzătoare a terenurilor sau afectarea proprietăților private?
11. Care sunt măsurile concrete pe care Ministerul Transporturilor și CNAIR le vor adopta, cu termene clare, pentru: refacerea integrală a infrastructurii rutiere locale afectate; monitorizarea continuă a traficului greu; prevenirea unor degradări suplimentare pe durata lucrărilor?

Având în vedere situația expusă, caracterizată prin degradarea accentuată a infrastructurii rutiere locale din zona Perișani – Cornetu – Râmnicu Vâlcea, precum și lipsa unor măsuri compensatorii clare și eficiente, vă solicit să dispuneți, în regim de urgență, realizarea unei evaluări complete și actualizate a tuturor drumurilor județene și comunale afectate de traficul greu aferent șantierului Autostrăzii Sibiu–Pitești, cu evidențierea stării tehnice inițiale și actuale.

De asemenea, solicit prezentarea unui plan concret, etapizat și asumat, care să includă lucrările de reparații și întreținere ce revin atât Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, cât și constructorilor implicați, cu indicarea clară a termenelor de execuție, a surselor de finanțare și a responsabilităților instituționale.

În același timp, vă solicit să precizați măsurile compensatorii care vor fi acordate unităților administrativ-teritoriale afectate, inclusiv eventuale alocări bugetare dedicate pentru refacerea infrastructurii locale, astfel încât povara generată de lucrările de interes național să nu fie transferată exclusiv asupra comunităților locale.

Totodată, consider necesară clarificarea situației drumurilor tehnologice și a rutelor alternative utilizate sau ce urmează a fi utilizate, precum și prezentarea unor soluții concrete pentru reducerea presiunii traficului greu asupra localităților, inclusiv prin realizarea de variante ocolitoare temporare sau optimizarea organizării de șantier.

Nu în ultimul rând, vă solicit să comunicați măsurile pe care Ministerul Transporturilor și CNAIR le vor adopta pentru monitorizarea continuă a stării infrastructurii rutiere din zonă și pentru prevenirea unor degradări suplimentare, precum și termenele clare în care aceste măsuri vor fi implementate.

The post Nicolae Mîndrescu – Întrebare – Lipsa responsabilității privind refacerea infrastructurii locale afectate de șantierul Autostrăzii Sibiu–Pitești din zona Perișani – Cornetu appeared first on AUR.

        Astăzi, un profesor nu mai înseamnă doar lecții și educație. Înseamnă tabele, raportări, situații cerute din nou și din nou, deși aceleași informații există deja în sistemele informatice ale Ministerului Educației. Practic, munca este dublată inutil.

       Timpul pierdut cu aceste raportări nu este un detaliu minor. Este timpul luat direct de la elevi. Este timpul în care profesorul ar trebui să fie la clasă, să explice, să ajute, să formeze. În schimb, este pus să completeze documente care, de cele mai multe ori, nu ajută cu nimic procesul educațional.

       Aceasta nu este digitalizare. Este o birocrație care blochează sistemul.

       Mai grav este că această situație nu apare întâmplător. Ea întreține un aparat administrativ supradimensionat, în care există structuri și posturi care nu produc rezultate concrete pentru educație, dar își justifică activitatea prin cereri permanente de raportări.

      Adevărul este simplu și trebuie spus clar: dacă statul are deja datele, nu are niciun motiv să le mai ceară încă o dată școlilor. În loc să folosim sistemele informatice existente, alegem varianta cea mai grea: punem profesorii să refacă aceleași lucruri, iar elevii pierd.

      România are nevoie de profesori în clasă, nu de profesori transformați în funcționari. Are nevoie de educație reală, nu de hârtii inutile. De aceea, trebuie să reducem această birocrație și să redăm timpul profesorilor acolo unde contează: la elevi.

      Pentru că educația nu se face din rapoarte. Educația se face în clasă.

The post Nicolae Mîndrescu – Declarație politică – Birocrația sufocă școala românească appeared first on AUR.

Stimate domnule ministru,

În ultimii ani, sistemul de învățământ preuniversitar a beneficiat de dezvoltarea unor platforme informatice naționale, în special Sistemul Informatic Integrat al Învățământului din România, precum și alte baze de date gestionate de Ministerul Educației, care conțin informații detaliate privind elevii, cadrele didactice, structura claselor și activitatea unităților de învățământ.
Cu toate acestea, în practică, unitățile de învățământ sunt în continuare obligate să transmită frecvent inspectoratelor școlare și altor structuri administrative numeroase situații statistice, tabele și raportări, care conțin informații deja existente în aceste sisteme informatice.
Această practică generează o dublare inutilă a activităților administrative, consumă resurse importante de timp și energie din partea cadrelor didactice și a personalului administrativ și afectează în mod direct calitatea actului educațional.

Mai mult, în numeroase situații, aceste solicitări nu au o justificare reală, ci ajung să întrețină o birocrație excesivă, în care activitatea unor structuri administrative este susținută prin cerințe repetate de raportări fără utilitate concretă.
În acest context, vă adresez următoarele întrebări:

1. Care este motivul pentru care inspectoratele școlare solicită în mod repetat unităților de învățământ raportări care conțin informații deja existente în sistemele informatice ale Ministerului Educației?
2. În ce măsură Sistemul Informatic Integrat al Învățământului din România este utilizat efectiv pentru generarea automată a raportărilor administrative la nivelul inspectoratelor școlare și al Ministerului Educației?
3. Ce măsuri concrete intenționează Ministerul Educației să adopte pentru eliminarea solicitărilor redundante de raportări către unitățile de învățământ?
4. Există un calendar clar pentru implementarea principiului utilizării datelor existente în sistemele informatice, astfel încât școlile să nu mai fie obligate să transmită aceleași informații în mod repetat?
5. Ce măsuri vor fi luate pentru responsabilizarea structurilor administrative care solicită în mod nejustificat raportări redundante?
   Având în vedere cele prezentate, solicit Ministerului Educației să adopte, în regim de urgență, măsuri concrete pentru reducerea birocrației din unitățile de învățământ, prin utilizarea efectivă a datelor deja existente în sistemele informatice educaționale și eliminarea solicitării repetate de raportări administrative fără utilitate reală.
   De asemenea, consider necesară clarificarea responsabilităților instituționale și asumarea unor măsuri ferme pentru stoparea practicilor administrative care generează o încărcare inutilă a activității școlilor, astfel încât personalul didactic și administrativ să își poată desfășura activitatea în condiții eficiente, cu prioritate pentru actul educațional.

The post Nicolae Mîndrescu – Întrebare – Birocrația excesivă din sistemul de învățământ și solicitarea repetată de raportări către școli, în condițiile existenței datelor în sistemele informatice ale Ministerului Educației și Cercetării appeared first on AUR.

    Autostrada A1 Sibiu–Pitești se construiește. Este un proiect important, necesar, așteptat de toată lumea. Dar pentru locuitorii din Vâlcea, această autostradă nu înseamnă, cel puțin acum, acces mai rapid sau viață mai ușoară. Înseamnă doar că vom privi cum trece pe lângă noi.

    Un om din Râmnicu Vâlcea, din Drăgășani sau din satele județului, dacă vrea să ajungă pe autostradă, trebuie să pornească pe aceleași drumuri vechi. Valea Oltului rămâne blocată, periculoasă și imprevizibilă. Ore pierdute în trafic, nervi, costuri mai mari, aceasta este realitatea de zi cu zi.

    Ni se spune că există o soluție în zona Tigveni. Dar această soluție există doar pe hârtie. În realitate, drumul care ar trebui să facă legătura – DN73C – nu este pregătit pentru a susține un trafic serios. Nu este modernizat, nu este sigur, nu este adaptat la ceea ce înseamnă o autostradă.

    Autostrada există în planuri și pe șantiere. Dar legătura cu Vâlcea nu există. Iar fără această legătură, beneficiile nu ajung la oameni. Ce înseamnă asta concret? Înseamnă că investitorii vor ocoli județul. Înseamnă că firmele locale vor continua să suporte costuri mai mari. Înseamnă că tinerii vor pleca mai departe, pentru că oportunitățile nu vin acolo unde nu există infrastructură.

   Cerem drumuri de legătură reale, nu doar promisiuni. Cerem investiții care să ajungă și la Vâlcea, nu doar să treacă pe lângă Vâlcea. Cerem ca această autostradă să fie un motor de dezvoltare și pentru oamenii din acest județ.

   Pentru că, altfel, riscăm să avem încă o autostradă frumoasă pe hartă și o realitate tristă pe teren.

   Vâlcea nu trebuie să rămână blocată în timp.

   Vâlcea trebuie conectată la viitor.

The post Nicolae Mîndrescu – Declarație politică – Autostrada trece pe lângă Vâlcea, dar Vâlcea rămâne blocată appeared first on AUR.

De către: Deputat Nicolae Mîndrescu, deputat în circumscripția electorala nr.40, Vâlcea 

Obiectul întrebării: Întârzieri majore și riscuri de nefinalizare, stadiul lucrărilor la DJ 677A Șirineasa – Crețeni, județul Vâlcea

Stimate Domnule Ministru,

Vă adresez prezenta întrebare parlamentară privind situația deosebit de gravă a proiectului de modernizare a drumului județean DJ 677A Șirineasa – Crețeni, județul Vâlcea, un obiectiv de infrastructură finanțat inițial prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL), început în anul 2017 și care, la peste 7 ani de la demarare, nu este finalizat.

Acest proiect a fost prezentat comunităților locale drept o investiție strategică pentru dezvoltarea economică, conectivitatea rutieră și accesul la servicii publice. Cu toate acestea, realitatea din teren indică un parcurs marcat de întârzieri majore, execuție fragmentată și lipsă de predictibilitate.

Datele publice relevă următoarele aspecte îngrijorătoare:

• contractul de execuție a fost semnat în anul 2019;
• termenul inițial de finalizare a fost stabilit pentru data de 31.12.2022;
• la momentul anului 2022, stadiul fizic al lucrărilor era de aproximativ 16%;
• proiectul nu a fost finalizat nici în prezent, fiind împins ca termen estimat până în anul 2027;
• valoarea investiției a crescut semnificativ, de la aproximativ 13 milioane euro la circa 20 milioane euro;
• lucrările sunt realizate etapizat, fără o finalizare coerentă a întregului traseu.

În aceste condiții, situația proiectului DJ 677A ridică serioase semne de întrebare privind eficiența utilizării fondurilor publice, capacitatea administrativă de implementare și responsabilitatea factorilor implicați.

Vă solicit să îmi comunicați punctual:

1. Stadiul actual detaliat al proiectului, atât fizic (procente pe tronsoane), cât și financiar (sume alocate, contractate și decontate).
2. Motivele concrete ale întârzierii de peste 5 ani față de termenul inițial, cu precizarea distinctă a cauzelor: administrative (avize, exproprieri, proiectare); financiare (lipsa finanțării, ajustări de preț); tehnice (proiect neconform, lucrări suplimentare); contractuale (neîndeplinirea obligațiilor de către executant).
3. Justificarea creșterii valorii investiției de la aproximativ 13 milioane euro la circa 20 milioane euro.
4. Calendarul realist de finalizare, defalcat pe etape și tronsoane, până la termenul estimat 2027, precum și indicatorii de progres asumați.
5. Ce măsuri concrete au fost dispuse pentru: accelerarea lucrărilor; monitorizarea strictă a execuției; prevenirea unor noi întârzieri.
6. Dacă au fost identificate persoane sau instituții responsabile pentru întârzierile majore, vă rog să precizați: măsurile administrative sau disciplinare aplicate; eventualele sesizări către organele competente.
7. Care este impactul întârzierii asupra comunităților locale și dacă există măsuri compensatorii sau intervenții provizorii pentru asigurarea circulației în condiții de siguranță?
8. Dacă există riscul ca proiectul să fie parțial nefinalizat sau etapizat excesiv, vă rog să precizați scenariile avute în vedere de minister.

Întârzierea prelungită a unui proiect de infrastructură rutieră de importanță locală și regională generează: afectarea gravă a mobilității cetățenilor; limitarea accesului la servicii publice (educație, sănătate); blocarea dezvoltării economice locale; creșterea costurilor publice fără rezultate proporționale.

Situația DJ 677A Șirineasa – Crețeni devine un exemplu relevant de investiție publică întârziată cronic, cu risc de ineficiență și pierdere de încredere din partea cetățenilor.

Solicit răspuns în scris, în termenul prevăzut de art. 199 din Regulamentul Camerei Deputaților.

The post Nicolae Mîndrescu – Întrebare –  Întârzieri majore și riscuri de nefinalizare, stadiul lucrărilor la DJ 677A Șirineasa – Crețeni, județul Vâlcea appeared first on AUR.

Stimate Domnule Ministru,

În spațiul public au fost semnalate în repetate rânduri situații în care energia electrică produsă în România este exportată către statele vecine la prețuri extrem de reduse, existând intervale în care energia a fost tranzacționată la valori foarte mici, chiar în jurul valorii de 1 leu/MWh, în condițiile unei supraproducții temporare de energie, în special din surse regenerabile.
În același timp, industria românească energointensivă, în special sectorul chimic și petrochimic, se confruntă cu costuri ridicate ale energiei electrice, care afectează competitivitatea și funcționarea unor capacități industriale importante.
Un exemplu relevant îl reprezintă compania Chimcomplex, operator al platformelor industriale de la Râmnicu Vâlcea și Onești, care a anunțat restructurări și disponibilizări ce pot afecta aproximativ 1.200 de locuri de muncă, pe fondul dificultăților economice și al costurilor ridicate la energie.
În aceste condiții, apare întrebarea legitimă dacă energia electrică excedentară produsă în România nu ar trebui valorificată în primul rând în economia națională, prin sprijinirea industriei românești, astfel încât această resursă strategică să genereze plus valoare adusă țării noastre, locuri de muncă și dezvoltare industrială.

Sectorul chimic și petrochimic reprezintă un domeniu strategic pentru economia României, având legături directe cu agricultura, industria materialelor plastice, industria farmaceutică și alte ramuri industriale importante.
În acest context, consider că utilizarea energiei excedentare pentru dezvoltarea industriei românești ar putea transforma această resursă într-un instrument de politică industrială, capabil să genereze plus valoare adusă economiei naționale, în loc ca energia să fie exportată la prețuri foarte reduse către alte state.
Având în vedere cele prezentate, vă rog respectuos să îmi comunicați:

1. Dacă Ministerul Energiei a analizat situațiile în care energia electrică produsă în România este exportată la prețuri foarte reduse și care este cantitatea aproximativă de energie tranzacționată în aceste condiții în ultimii doi ani.
2. Dacă există la nivelul ministerului analize privind posibilitatea valorificării energiei excedentare pentru susținerea industriei energointensive din România.
3. Dacă Guvernul are în vedere crearea unui mecanism prin care energia excedentară să poată fi utilizată pentru sprijinirea industriei românești, astfel încât această resursă să genereze plus valoare adusă țării noastre, locuri de muncă și dezvoltare economică.
4. Dacă Ministerul Energiei intenționează să organizeze o întâlnire de lucru cu principalii operatori din industria chimică și petrochimică din România (precum Chimcomplex și alți operatori relevanți din domeniu), împreună cu reprezentanții operatorilor pieței de energie și ai autorităților competente, pentru a identifica soluții privind utilizarea energiei excedentare în economia națională.
5. Dacă este analizată posibilitatea ca, în perioadele în care România înregistrează excedent de producție, energia electrică să poată fi oferită companiilor industriale românești la prețuri competitive similare celor la care aceasta este exportată către alte state, inclusiv către Ungaria, în vederea stimulării producției industriale și a generării de plus valoare adusă economiei
   României.
   Consider că o astfel de abordare ar putea transforma energia excedentară dintro simplă marfă exportată la prețuri reduse într-un instrument strategic pentru dezvoltarea industriei românești și pentru crearea de plus valoare adusă țării noastre.
   

The post Nicolae Mîndrescu – Întrebare – Valorificarea energiei electrice excedentare pentru dezvoltarea industriei petrochimice și crearea de plus valoare în economia României appeared first on AUR.

Vorbim despre peste 1.700 de locuri de muncă amenințate într-un singur județ. Vorbim despre familii care trăiesc din aceste salarii. Vorbim despre comunități întregi care depind de funcționarea acestor unități industriale.

După închiderea unității Soda CIECH, industria vâlceană primește o nouă lovitură. Din păcate, acest fenomen nu este izolat. Este parte a unui proces mai amplu de dezindustrializare care afectează România de ani de zile. Fabrici se închid, capacități de producție se restrâng, iar statul asistă pasiv.

Motivul invocat pentru aceste disponibilizări este creșterea accentuată a prețurilor la gaze și energie electrică. Este profund nedrept ca o țară cu resurse energetice proprii să își lase industria strategică să se prăbușească din cauza costurilor la energie. În alte state europene, guvernele au intervenit rapid pentru a proteja marile unități industriale și pentru a menține competitivitatea. În România, soluțiile întârzie, iar consecințele sunt suportate de angajați.

Impactul asupra județului Vâlcea poate fi dramatic: creșterea ratei șomajului, diminuarea veniturilor bugetare locale, presiune suplimentară asupra sistemului de protecție socială și, inevitabil, migrație. Nu putem permite repetarea scenariilor din alte zone monoindustriale ale țării, unde închiderea marilor angajatori a dus la depopulare și stagnare economică.

Industria chimică este un sector strategic pentru România. Ea generează valoare adăugată, susține exporturi și creează locuri de muncă stabile. Pierderea acestei capacități afectează nu doar un județ, ci întreaga economie națională.

Este nevoie de intervenție urgentă:

– măsuri pentru reducerea presiunii costurilor energetice asupra marilor consumatori industriali;

– dialog real între Guvern, angajatori și sindicate;

– un plan concret de protejare a locurilor de muncă și de prevenire a concedierilor colective.

România nu poate deveni doar o piață de consum. România trebuie să rămână o țară care produce. Vâlcea are nevoie de sprijin real. Muncitorii români au nevoie de stabilitate. Industria românească are nevoie de viziune și protecție, nu de indiferență.

The post Nicolae Mîndrescu – Declarație politică – Vâlcea nu trebuie abandonată. Industria românească nu este o povară, este coloana vertebrală a țării appeared first on AUR.