„Am vorbit despre această anomalie chiar în Comisia pentru apărare și am dat exemplele unor state care își construiesc navele militare în România. La Galați, Damen construiește nave moderne pentru Germania, Belgia, Olanda și Portugalia. Așadar, România are șantiere, are experiență și are muncitori capabili să construiască pentru cele mai puternice marine militare din NATO.

Pentru alții putem construi nave. Pentru România, nu!

În timp ce Polonia tocmai a lansat la apă ORP Wicher, prima fregată de 7.000 de tone construită în țară, noi ne milogim de Rheinmetall să vină la Mangalia și să construiască două nave de patrulare, prezentate pompos drept „corvete ușoare”.

Polonezii construiesc trei fregate adevărate, cu 32 de celule de lansare verticală, 16 rachete antinavă și capabilități antiaeriene și antisubmarin. Investesc aproximativ patru miliarde de dolari și obțin nu doar nave, ci și un șantier modernizat, transfer de tehnologie, locuri de muncă și o industrie navală națională puternică.

România pune pe masă aproape un miliard de euro, dar șantierul de la Mangalia este în faliment, angajații au plecat, iar Rheinmetall nu s-a prezentat nici la prima, nici la a doua licitație pentru cumpărarea activelor.

Polonia lansează fregate la apă. România lansează licitații la care nu vine nimeni.

Rheinmetall pare să aștepte liniștită ca prețul șantierului să scadă, iar statul român stă cu mâna întinsă și speră ca grupul german să se îndure, până la urmă, să ne cumpere activele cât mai ieftin.

Aceasta nu mai este politică industrială. Este umilință națională! Cum este posibil ca alte state NATO să vină în România și să-și construiască aici navele militare, iar statul român să nu fie capabil să comande și să construiască pentru propria Marină în propriile șantiere?

Avem Dunăre, avem Marea Neagră, avem tradiție navală și avem oameni pregătiți. Ne lipsesc doar miniștrii care să gândească românește și un stat care să-și apere industria. În loc să organizăm un program naval românesc, cu participarea șantierelor de la Galați, Mangalia, Brăila și Constanța, am ajuns să ne rugăm de o companie străină să preia un șantier falimentar și să ne construiască două nave până în 2031.

Cu ce angajați? Cu ce infrastructură? După ce retehnologizare? În baza cărui calendar realist?

Apărarea unei țări nu se face din prezentări PowerPoint și comunicate triumfaliste. Se face cu șantiere funcționale, ingineri, sudori, furnizori și nave care ajung efectiv în serviciul Marinei.

Diferența dintre Polonia și România nu este lipsa banilor. Și România cheltuiește miliarde. Diferența este că Polonia folosește banii pentru a-și construi simultan flota și industria națională. Noi riscăm să rămânem și fără flotă, și fără șantier, dar cu miliardul cheltuit și cu încă un ministru care ne va explica solemn că „procedurile au fost respectate”.

Polonia își construiește puterea navală.
România își negociază falimentul”, a declarat deputatul AUR, Eduard Koler.

The post Eduard Koler (deputat AUR): „Polonia construiește fregate. România se milogește de Rheinmetall să vină la Mangalia” appeared first on AUR.

„România găzduiește zilele acestea, la București, un congres internațional al rezerviștilor NATO. Ceremonii, discursuri, fotografii oficiale și peste 500 de participanți din 29 de state.

Deși este o ocazie extraordinară să arătăm că suntem serioși și că vrem să devenim un exemplu din acest punct de vedere, din nefericire, a ajuns profund nepotrivit ca România să încerce să se prezinte drept un centru al rezerviștilor NATO, în timp ce propriile organizații critice sunt ignorate, iar problemele concrete ale rezerviștilor români statutul juridic, drepturile, pensiile, pregătirea și capacitatea de mobilizare sunt împinse în afara dezbaterii.

Care este, în realitate, situația rezervei militare a României?

După 1990, Armata Română a fost redusă sistematic. Mii de militari profesioniști au fost disponibilizați. Serviciul militar obligatoriu a fost suspendat, iar statul nu a reușit să construiască în locul acestuia o rezervă voluntară suficient de numeroasă, bine pregătită și motivată.

La congresul organizat acum la București vedem rezerviști străini tineri, activi și bine integrați în structurile de apărare ale statelor lor. România se prezintă însă cu o rezervă îmbătrânită, redusă și tratată de prea multe ori ca o povară.

Atacul sistematic asupra drepturilor militarilor s-a accentuat în perioada 2009–2010, când au fost restricționate drepturi, iar pensiile militare au fost recalculate. De atunci, militarii români au fost numiți „speciali”, transformați în ținte publice, umiliți și obligați să își apere în instanță drepturi recunoscute de lege.

Pensiile militare au fost folosite electoral, drepturile lor au fost modificate succesiv, iar oamenii care și-au pus viața în slujba statului au fost prezentați societății drept privilegiați.

Aceasta este recunoștința clasei politice care a condus România în ultimele decenii. Iar actuala putere pune astăzi și cireașa pe colivă: creșterea vârstei standard de pensionare până la 65 de ani riscă să reducă și mai mult rezerva profesionistă.

Un militar menținut în activitate până aproape de limita la care ar trebui să treacă în retragere nu mai formează acea rezervă de profesioniști încă tineri, instruiți și disponibili pentru mobilizare, de care România are nevoie.

Nu stăm bine nici în privința tehnicii militare, rămasă mult în urmă, în timp ce amenințările de la graniță se modifică de la o lună la alta, iar liderii europeni și români nu oferă semnale credibile că urmăresc încheierea războiului, ci continuă să îl finanțeze inclusiv din banii românilor.

Iar programul SAFE este prezentat drept salvarea Armatei, deși presupune împrumuturi pe care le vor plăti românii și achiziții asupra cărora persistă întrebări serioase privind transparența și beneficiile reale pentru industria națională de apărare”, a declarat deputatul AUR, Ramona Ioana Bruynseels.

The post Ramona Ioana Bruynseels (deputat AUR): „Nu accept ca securitatea națională să devină un pretext pentru îndatorarea României pe generații prin finanțarea industriei altor state în locul celei românești și în timp ce capacitățile noastre sunt lăsate pe margine” appeared first on AUR.

Acesta susține că răspunsul autorităților a fost unul „heirupist”, determinat de teama asumării răspunderii politice, și atrage atenția că intensificarea atacurilor asupra porturilor ucrainene face probabilă repetarea unor astfel de incidente.

Dan Dungaciu a declarat că reacția autorităților la incidentul dronei care a ajuns până în județul Buzău demonstrează că sistemul de apărare nu este pregătit pentru astfel de situații și că măsurile adoptate au fost dictate mai degrabă de panică decât de existența unui mecanism eficient de răspuns.

„După cum s-a văzut în acest incident cu drona care a ajuns până la Buzău, e mai degrabă într-o zonă de heirupism din acesta disperat politic pentru ca nu cumva ceva rău să se întâmple și cineva să fie obligat să deconteze. Pentru că să ridici patru aeronave împotriva unei drone care a ajuns totuși până la Buzău, asta nu înseamnă în niciun caz că sistemul tău de apărare este pregătit și adecvat.”

În continuare, Dan Dungaciu a explicat că reacția autorităților ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea României de a gestiona un scenariu în care amenințările ar fi multiple și a subliniat că problema esențială nu este numărul aeronavelor ridicate de la sol, ci faptul că drona a reușit să ajungă atât de departe pe teritoriul țării.

„Ce s-ar întâmpla, Doamne ferește, dacă ar veni mai multe drone? Câte avioane avem noi să răspundem unor drone, dacă ridicăm patru avioane pentru fiecare dronă? Problema majoră este cum se face că drona respectivă a ajuns până acolo.”

Dan Dungaciu a arătat că intensificarea bombardamentelor Federației Ruse asupra regiunii Odesa făcea previzibilă apariția unor astfel de incidente și că autoritățile române ar fi trebuit să fie pregătite pentru o asemenea evoluție.

„De multe zile Federația Rusă bombardează sălbatic Odessa. Chiar și Kiev-ul a recunoscut oficial că toate porturile Ucrainei practic sunt închise sau nu mai operează, nici pe import, nici pe export. Asta însemna o probabilitate ca dronele să ajungă pe teritoriul României, care a crescut geometric, exponențial. Era evident că un asemenea incident putea să se întâmple foarte repede.”

Totodată, acesta a avertizat că astfel de incidente se pot repeta în perioada următoare și că fiecare dintre ele oferă posibilitatea evaluării modului în care România reacționează în fața unor asemenea situații.

„Faptul că rușii vor bombarda în continuare această regiune din Ucraina ne poate face să credem că aceste incidente se pot repeta și de aici încolo. Nu e obligatoriu ca o dronă să fie trimisă intenționat, dar dacă tot se întâmplă și drona ajunge pe teritoriul României, evident că se face și o evaluare asupra modului în care România operează.”

Dan Dungaciu a mai susținut că reacția autorităților este una disproporționată în raport cu amenințarea și că aceasta reflectă inclusiv deficiențe în pregătirea României ca stat membru NATO.

„Se constată că România ridică patru aeronave de la sol, lovește cu o rachetă despre care nu știm ce fel de rachetă este și cât costă, dar dacă tragi linie, evident că costurile nu doar că sunt disproporționate, sunt incredibil de disproporționate.
România este țară NATO, dar NATO se mai uită și la dimensiunea politică. Dacă tu, țară NATO, nu poți să răspunzi unor asemenea drone, care încă n-ai certitudinea că au fost trimise împotriva ta direct, nemijlocit, înseamnă că ai stat cam degeaba atâția ani în NATO și n-ai înțeles nimic, mai ales în ultima vreme.”

Referindu-se la comunicarea autorităților după incident, Dan Dungaciu a subliniat că populația așteaptă explicații clare din partea celor responsabili și că argumentele politice invocate în trecut nu mai pot justifica lipsa unor răspunsuri.

„Este fundamental, pentru că oamenii ce au înțeles? O dronă a lovit Galațiul. Altă dronă a intrat până în preajma Constanței și putea să producă o nenorocire. Al treilea incident: ajunge o dronă până aproape în mijlocul țării, aproape de București.
Toate lucrurile acestea, evident că oamenii le văd. Și toate discursurile pe care până acum le-au tot aruncat în piața publică, inventând argumente de tipul «din cauza partidului AUR nu am reușit să doborâm dronele», să fim serioși, n-a existat niciodată un asemenea tip de abordare din partea partidului AUR.”

În încheiere, Dan Dungaciu a conchis că autoritățile nu mai au justificări politice pentru modul în care au gestionat situația și că interesul lor principal pare să fie conservarea propriei poziții.

„Acum nu mai au nicio scuză politică și ceea ce îi interesează în acest moment este doar supraviețuirea politică. Aici este marea problemă. Eu sunt foarte curios, cu toată tristețea ca cetățean român, ce o să mai spună de data aceasta.”

The post Dan Dungaciu (prim-vicepreședinte AUR): „România este țară NATO, dar dacă nu poți să răspunzi unor asemenea drone, înseamnă că ai stat cam degeaba atâția ani în NATO și n-ai înțeles nimic” appeared first on AUR.

„Se spune adesea, din grabă sau cu intenție, că a fi suveranist ar însemna a te situa împotriva sistemului, împotriva Europei și împotriva Alianței Nord-Atlantice. Resping această asociere, nu dintr-un reflex pavlovian, ci pe temeiul rațional al argumentelor care urmează. Suveranismul pe care îl susțin nu caută ieșirea din Europa, ci propune o anumită viziune despre ea, aceea a unei comunități de națiuni libere care aleg să coopereze fără a se dizolva într-un centru unic de decizie.

Aceste etichete sunt, în fond, ceea ce Francis Bacon numea idola fori, idolii pieței, adică acele cuvinte care ajung să ne stăpânească gândirea în locul realității pe care ar trebui să o descrie. Merită, de aceea, privite cu răbdare, una câte una.
Ideea unei Europe a Națiunilor, a patriilor, este departe de a fi o excentricitate; ea reprezintă o tradiție europeană consacrată, formulată de unul dintre marii lideri ai Europei postbelice, generalul Charles de Gaulle, și regăsită astăzi în chiar tratatele Uniunii. Prin Consiliul European și Consiliul Uniunii Europene, statele, reprezentate de guvernele lor alese, iau împreună marile decizii. A mă revendica de la această tradiție înseamnă a mă așeza în interiorul construcției europene, pe unul dintre cei doi piloni pe care ea se sprijină. De altfel, chiar întemeietorii Europei unite au fost, în bună parte, tot francezi, de la Jean Monnet la Robert Schuman, semn că disputa dintre o Europă a națiunilor și una supranațională se poartă în interiorul familiei europene, nu împotriva ei.

Eticheta de „antisistem” contrazice însăși realitatea activității mele. Împreună cu colegii mei din Alianța pentru Unirea Românilor, am ajuns în Parlament exclusiv prin vot și lucrez zilnic în această inimă a democrației, în Comisia pentru buget, finanțe și bănci, precum și în raport cu administrația și cu instituțiile europene. A contesta o majoritate de guvernare, o politică publică ori felul în care sunt cheltuiți banii publici reprezintă tocmai rolul firesc al unei opoziții într-o democrație sănătoasă. A cere socoteală în numele cetățeanului ține de însăși rațiunea mandatului meu și se înscrie deplin în regulile vieții parlamentare, pe care le respect și pe care înțeleg să le apăr.

A mă socoti antieuropean înseamnă a confunda dorința unei alte Europe cu respingerea Europei înseși. Partidul din care fac parte este afiliat unei familii politice europene recunoscute, iar eu cred într-o Uniune puternică, întemeiată însă pe suveranitatea națiunilor, pe subsidiaritate și pe respectul pentru identitatea fiecărui popor. Suveranitatea de care vorbesc nu este o invenție de conjunctură, căci Jean Bodin o definea încă din 1576 ca putere supremă și perpetuă a statului. Privesc cu rezervă federalizarea forțată și deciziile luate peste capul statelor, susținând în schimb, fără ezitare, o Europă a proiectelor comune reale, de la securitate și energie până la competitivitate și demnitatea muncii. Apropierea deciziilor de cetățean nu slăbește proiectul european, ci îi consolidează tocmai temeliile.

Cât privește acuzația de a fi „anti-NATO”, ea contrazice o convingere pe care o consider strategică și irevocabilă, aceea a apartenenței euroatlantice a României. Apartenența la Alianța Nord-Atlantică, alianță prin excelență defensivă, rămâne o soluție fermă pentru apărarea independenței, suveranității și integrității țării. Urmând exemplul lui de Gaulle, care a păstrat Franța ancorată în Alianță fără a renunța la controlul național asupra apărării, cred că un aliat serios este acela care își susține interesul, dezbate deschis instrumentele și costurile și cere transparență. De altfel, chiar Strategia Națională de Securitate a Statelor Unite din 2025 descrie partenerul ideal ca o națiune suverană și capabilă, care își apără interesul și își asumă propria apărare, adică exact modelul pe care îl susțin. Loialitatea față de Alianță și demnitatea națională se întăresc reciproc, departe de a se afla în vreo contradicție.

Poziția mea rămâne, așadar, una singură și limpede: o Românie suverană, demnă și respectată, așezată înăuntrul Europei Națiunilor și al comunității euroatlantice, purtându-și interesul național cu capul sus”, a declarat deputat AUR, Florin Popovici.

The post Florin Popovici (deputat AUR): „România, națiune liberă într-o Europă a Națiunilor” appeared first on AUR.

Diplomația modernă presupune obiective precise, negocieri consistente și rezultate verificabile. În lipsa acestora, orice participare riscă să rămână doar un exercițiu de reprezentare. România are nevoie de o politică externă care să promoveze interesul național, să valorifice fiecare oportunitate diplomatică și să transforme poziția strategică a țării într-un avantaj concret pentru securitatea, economia și prestigiul său internațional.
Solicit președintelui României să prezinte public un bilanț detaliat al participării la Summitul NATO de la Ankara, astfel încât cetățenii să cunoască beneficiile obținute pentru statul român.
România merită mai mult decât prezență la masa deciziilor.
România merită rezultate”, a declarat deputatul AUR, Cristina Dascălu.

The post Cristina Dascălu (deputat AUR): „România are nevoie de rezultate, nu doar de prezență” appeared first on AUR.

„De trei săptămâni se încearcă așternerea tăcerii peste un incident care putea deveni una dintre cele mai mari tragedii naționale: explozia dronei în Portul Constanța.

Nu vorbim despre un simplu incident tehnic. Vorbim despre o dronă ajunsă într-o zonă strategică a României, într-un port esențial pentru economie, securitate și apărarea națională. Vorbim despre un loc în care există mărfuri periculoase, infrastructură critică și riscuri uriașe pentru populație.

Constănțenii nu uită! Nu uită că autoritățile române nu au interceptat acea dronă. Nu uită că ea a fost descoperită de civili, nu de instituțiile statului. Nu uită că, ore întregi, statul român a părut absent. Și nu uită că doar Dumnezeu a ferit Constanța de o catastrofă.

Iar cei care conduc apărarea țării, Guvernul și instituțiile statului, nu au dreptul să se ascundă. Constanța este poarta maritimă a României și un punct strategic NATO.

De aceea, fac un apel public către toți consilierii locali, către toți primarii din județul Constanța, către președintele Consiliului Județean și către prefect: nu mai așteptați!

Convocați ședințe extraordinare de consiliu local și de consiliu județean sau introduceți de urgență pe ordinea de zi adoptarea unor hotărâri prin care să solicitați Guvernului României alocarea imediată de fonduri pentru consolidarea apărării portuare și costiere.

Nu este o chestiune de partid, ci una de siguranță publică!

Și nu spun aceste lucruri pentru a crea panică, ci, dimpotrivă, pentru a crea liniște.

Cer tuturor consilierilor locali, indiferent de culoarea politică, să lase calculele de partid și să voteze pentru Constanța. Să voteze pentru protejarea porturilor, a litoralului, a localităților și a oamenilor care trăiesc aici.

Dacă primarii nu au inițiativă, consilierii trebuie să îi determine să acționeze.

Dacă președintele Consiliului Județean tace, consilierii județeni trebuie să pună subiectul pe masă.

Dacă Guvernul doarme, administrația locală trebuie să îl trezească.

Dacă prefectul este reprezentantul Guvernului în teritoriu, atunci să reprezinte cu adevărat interesul oamenilor din teritoriu.

În calitate de senator AUR de Constanța, solicit ca ședințele să fie transmise în direct, pentru ca oamenii să vadă cine îi reprezintă, cine tace și cine se implică.

Vreau ca fiecare constănțean să vadă dacă aleșii locali sunt de partea oamenilor sau de partea nepăsării.

Și le spun limpede edililor locali: convocați ședința extraordinară! Dacă nu știți ce trebuie făcut, vă spunem noi. Puneți pe ordinea de zi solicitarea către Guvern pentru finanțarea urgentă a apărării portuare și costiere.

Totodată, mă adresez și prefectului: implicați-vă total! Nu sunteți spectator. Sunteți reprezentantul Guvernului în teritoriu.

Noi nu vom lăsa această temă să fie îngropată, chiar dacă acest lucru se dorește în Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a Senatului, unde s-a votat obținerea de informații și audierea tuturor instituțiilor implicate, dar de atunci și până în prezent nu s-a întâmplat nimic.

Trebuie să știm de ce nu a fost interceptată drona, ce au făcut instituțiile statului din momentul în care drona a fost găsită de civili și până la ora 10:00, când autoritățile ucrainene ar fi anunțat că este drona lor și că aceasta urma să explodeze în 30 de minute. De ce nu au primit oamenii din zonă mesaj RO-Alert înainte de explozie, ci abia la o oră după autodetonarea dronei? Nu mai vorbim despre scuzele diplomatice din partea Ucrainei, pe care Nicușor Dan și Miruță le-au considerat suficiente.

Nu pot fi de acord cu explicația potrivit căreia radarul este mare și drona este mică!

De patru ani avem război la graniță, iar autoritățile române au fost luate prin surprindere ca la prima ninsoare. Bani pentru apărarea altora s-au găsit. Pentru apărarea Constanței, a porturilor și a litoralului românesc, statul român a fost prins nepregătit.

Știu foarte bine că avem un Guvern interimar. Dar interimatul nu înseamnă paralizie și abandonarea Constanței. Chiar și un Guvern interimar are obligația să administreze treburile publice și să ia măsurile necesare pentru protejarea cetățenilor, în limitele legii.

De aceea, cer primarilor, consilierilor locali, consilierilor județeni, președintelui Consiliului Județean și prefectului să nu mai aștepte. Să convoace ședințe extraordinare sau să introducă de urgență pe ordinea de zi solicitări oficiale către Guvern, către Ministerul Apărării Naționale și către celelalte instituții competente pentru măsuri imediate de consolidare a apărării portuare și costiere.”, a declarat senatorul AUR Nicolae Vlahu.

The post Nicolae Vlahu (senator AUR): „Constanța nu uită! Constanța cere apărare, nu scuze” appeared first on AUR.

Evenimentul a reunit parlamentari și eurodeputați ai mai multor state europene, oficiali americani, profesori universitari, specialiști în politică externă, lideri de opinie și adepți ai valorilor conservatoare. În cadrul discursurilor și dezbaterilor au fost abordate temele și provocările majore care se află în fața statelor naționale: apărarea europeană, federalizarea Europei, politicile migrației, securitatea energetică, protejarea suveranității și conservarea valorilor și a identității.

Președintele AUR și vicepreședintele ECR, George Simion, și-a exprimat sprijinul față de reforma adoptată zilele trecute în plenul Parlamentului European, cu voturile partidelor de dreapta și conservatoare, pentru returnarea migranților aflați ilegal în statele Uniunii Europene.

„Am avut un vot istoric în Parlamentul European săptămâna aceasta. (…) Mesajul a fost clar, mesajul a fost puternic: trimiteți-i înapoi! Acum, pentru unii, remigrația este un cuvânt scandalos. Pentru alții, este un cuvânt care trebuie cenzurat înainte de a fi măcar dezbătut. Dar pentru milioane de europeni, a devenit o necesitate politică”, a declarat George Simion.

Potrivit acestuia, elaborarea unor politici concentrate pe remigrație nu ar fi fost niciodată necesare dacă liderii europeni de la Bruxelles ar fi apărat granițele Europei.

„Europa nu ar fi trebuit niciodată să ajungă în acest punct. Aceasta este problema pe care o avem cu liderii noștri politici. Dacă ei și-ar fi apărat granițele, respectându-ne legile, dacă și-ar fi protejat muncitorii și și-ar fi ascultat propriul popor, nu am fi avut această discuție astăzi. (…) Remigrația, înțeleasă corect, nu înseamnă ură. Nu înseamnă răzbunare. Nu înseamnă haos. Este corecția democratică, legală și necesară a unui eșec politic. Înseamnă returnarea migranților ilegali”, a explicat președintele AUR.

George Simion a atras atenția asupra consecințelor imigrației incontrolabile care se observă deja în statele Europei de Vest, unde siguranța cetățenilor este pusă în pericol.

„Vedem orașe în care cartiere întregi nu mai par europene. Vedem o insecuritate în creștere. Vedem atacuri teroriste. Vedem fragmentare socială. Vedem revolte după incidente violente, cum au fost recentele tulburări din Irlanda de Nord în urma unui atac brutal cu cuțitul. Vedem guverne care nu mai sunt capabile să vorbească deschis despre cauzele acestor tensiuni. (…) Noi, cei de aici, din Europa de Est, știm foarte bine unde duce acest drum”, a declarat președintele AUR, George Simion.

Gregory Bovino, fost comandant general al Patrulei de Frontieră a Statelor Unite, a vorbit despre importanța unor politici restrictive privind imigrația ilegală pentru protejarea identității, culturii și valorilor fiecărei țări europene.

„Aceasta este țara voastră, cultura voastră. Ar trebui să fim satisfăcuți atunci când ceva ce este împotriva culturii sau țării noastre este îndepărtat din ea. Am făcut asta de-a lungul secolelor. (…) Vlad Țepeș a luat asta foarte în serios și este de fapt un erou aici, în România, așa cum ar trebui să fie”, a spus Gregory Bovino.

La rândul său, europarlamentul portughez António Tânger Corrêa, vicepreședinte al grupului Patriots Europe, a transmis că votul din Parlamentul European este doar o primă victorie care trebuie urmată de alte măsuri similare.

„Miercurea trecută am obținut o victorie majoră în Parlamentul European. Astfel, am boicotat legea privind imigrația care fusese aprobată în legislatura anterioară în Parlamentul European. Am dărâmat-o. Iar acum este timpul pentru remigrație.

Este acesta un pas mare? Da. Este acesta finalul? Nu, dar este un pas extraordinar, la fel ca cel pe care l-am făcut acum câteva luni cu legea omnibus, care a luptat împotriva Pactului Verde și a limitat impunerile Pactului Verde”, a declarat António Tânger Corrêa.

Vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu, a atras atenția asupra riscului real ca Uniunea Europeană să ajungă în declin din cauza procesului de federalizare propus care ignoră identitățile naționale.

„Marile puteri sunt state-națiune. Uniunea Europeană (…) consideră că poate realiza acest lucru prin federalizare și prin consolidarea unui centru politic comun. (…) Nu este deloc sigur că va putea avea succes în acest demers, căci provocarea fundamentală a secolului XXI este provocarea identității naționale.

Imperiul Habsburgic s-a prăbușit pentru că nu a reușit să ofere un răspuns la problema naționalităților. (…) Uniunea Europeană riscă să intre într-un scenariu similar de declin dacă nu reușește să formuleze un răspuns coerent la provocarea identităților naționale și dacă încearcă să forțeze procesul de federalizare.”, a spus vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu.

Deputatul AUR, Ramona Ioana Bruyseels, a vorbit despre lipsa de explicații privind rolul proiectului propus de oficialii de la Bruxelles privind înființarea unei armate europene, în condițiile existențe alianței NATO.

„În prezent avem NATO. Avem o alianță militară care funcționează destul de bine (…) De ce ar trebui să duplicăm structurile? De ce ar trebui, cu siguranță, făcând acest lucru, să slăbim alianța? Pentru că, dacă începem să ne divizăm eforturile de investiții, nu văd clar niciun rezultat pozitiv pentru NATO”, a declarat deputatul AUR.

În opinia Ramonei Ioana Bruynseels, eforturile financiare ale Uniunii Europene pentru acest proiect ar însemna tăierea finanțărilor pentru celelalte priorități ale cetățenilor europeni.

„Acest lucru înseamnă mai mulți bani luați de la cetățeni și mai puțină atenție acordată propriilor lor priorități, cum ar fi o viață bună, un standard, o viață de calitate pe care oamenii și-o doresc. Iar aceasta este o perioadă turbulentă din punct de vedere economic la nivelul Uniunii Europene. Și poate că banii ar trebui direcționați și investiți în economie, pentru a susține economia, și nu redirectionați către un scop care nu pare a fi fezabil”, a declarat aceasta.

Deputatul AUR, Mihail Neamțu, a transmis un apel tuturor partidelor suveraniste din Europa să depășească divergențele de etapă și să reușească, într-un final, să conlucreze și guverneze pentru marile proiecte.

„Ar trebui să nu mai fim divizați. Aceasta este, cred eu, cea mai mare provocare pentru noi, partidele suveraniste.(…) Nu avem cum să zdruncinăm cartelul de la Bruxelles decât dacă ne unim, iar acest sentiment de unitate trebuie, cred eu, consolidat. (…) Ar trebui să guvernăm. Ar trebui să ne dezvoltăm o mentalitate de învingători”, a declarat deputatul AUR, Mihail Neamțu.

The post Viitorul statelor-națiune ale Europei în viziunea partidelor suveraniste și naționaliste. Conferința Patriots Network la Parlamentul României appeared first on AUR.

Adunarea Generală a ONU este, prin tradiție, forumul unde șefii de stat și de guvern își afirmă pozițiile, stabilesc contacte esențiale și fac lobby pentru interesele naționale. Absența Președintelui României de la această ediție constituie un precedent nedorit și rușinos. Nicușor Dan lasă România invizibilă și fără acces la formatele unde rangul de reprezentare este la cel mai înalt nivel.

Nici măcar premierul Ilie Bolojan nu va fi prezent la New York, iar România ajunge să fie reprezentată doar de ministrul de Externe, exact într-un moment în care omenirea traversează una dintre cele mai tensionate perioade geopolitice din ultimele decenii.

Consecințele pot fi dintre cele mai grave din punct de vedere al reprezentării externe. România este exclusă din cercul restrâns al negocierilor directe dintre șefi de stat, pierde ocazia de a încheia parteneriate economice și de securitate și riscă să fie percepută ca un actor marginal, lipsit de viziune.

Decizia lui Nicușor Dan contrazice flagrant propriile sale declarații de la începutul mandatului, când vorbea despre „necesitatea ca România să fie bine reprezentată în plan internațional”.

Pe 29 septembrie, Adunarea Generală a ONU va dezbate teme cruciale, de la războiul din Ucraina și propaganda rusă până la criza din Gaza, drepturile omului și Carta ONU. Exact în fața acestor provocări majore, România va fi lipsită de vocea Președintelui. În diplomație, rangul este totul, iar absența șefului statului înseamnă slăbiciune și irelevanță.

Absența Președintelui transmite trei mesaje toxice: lipsă de respect față de cetățenii României, care se așteaptă ca șeful statului să fie prezent în fața lumii, o viziune externă limitată, redusă obsesiv la câteva țări vecine și ignorând restul agendei globale și o subordonare politică periculoasă, care arată că deciziile nu se iau la București, ci în alte capitale.

Cum ar fi fost firesc să se procedeze? România ar fi trebuit să fie reprezentată la Adunarea Generală a ONU de către Președinte, așa cum se întâmplă în mod obișnuit în cazul statelor responsabile și conștiente de rolul lor internațional. Dacă, din motive obiective, prezența șefului statului nu era posibilă, atunci soluția corectă era ca premierul să conducă delegația, iar ministrul de Externe să fie secondat ca negociator de prim rang, cu mandat clar pentru întâlniri bilaterale și dosare specifice. Astfel s-ar fi păstrat echilibrul între reprezentarea politică la vârf și expertiza diplomatică, iar România ar fi arătat că tratează cu seriozitate cel mai important forum global”, a declarat deputatul AUR Fabian Radu.

The post Fabian Radu (deputat AUR): „România, fără Președinte la ONU, o rușine diplomatică și o dovadă de slăbiciune politică” appeared first on AUR.

Domnului Attila-Zoltán CSEKE, Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației

De către: Deputat George-Nicolae SIMION

Circumscripția electorală: nr. 42 București

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 11.04.2025

Obiectul întrebării: România își sabotează propria apărare națională

Domnule ministru,

În contextul unui conflict extrem de agresiv de la granițele României, dublat de un alt conflict înghețat, în Transnistria, atât Ministerul Apărării Naționale, Ministerul de Externe, dar și ambasadele a trei țări aliate cer unor primării și Ministerului pe care îl conduceți să întărească o serie de drumuri, unele de pământ, două podețe și două poduri, structuri imperios necesare pentru organizarea, în mai 2025, a unui exercițiu NATO în care urma să fie simulată apărarea României. MapN a explicat, cât se poate de clar, că, pe termen mediu, drumurile solicitate pentru reparație vor fi utilizate pentru îndeplinirea misiunilor NATO, conform obligațiilor asumate de România prin memorandumuri şi prin Legea nr. 291/2007 privind intrarea, staționarea, desfăşurarea de operaţiuni sau tranzitul forţelor armate străine pe teritoriul României, ele asigurând fluxul de afluire și defluire a structurilor, în contextul planurilor militare de contingență.

De asemenea, trei ambasadori ai unor state NATO – Franța, Belgia şi Luxemburg – care au militari dislocați în România, au solicitat și ei același lucru MDLPA.

Domnule ministru, având în vedere că lipsa infrastructurii afectează apărarea României, vă rog să îmi comunicați următoarele:

1. Care este, în prezent, stadiul reabilitării/consolidării următoarelor obiective și data exactă a finalizării lucrărilor:

• drumul de pământ care face legătura între drumul județean (DJ)104J şi accesul la o locație din Făgăraş;

• drumul de exploatare/vecinătate de interes local care face legătura între DJ 104A şi o locație din Comuna Şinca (județul Braşov), pe care se află trei podețe, dintre care două trebuie reparate;

• drumul de exploatare care face legătura între DJ 7C şi o locație din Cârţişoara (județul Sibiu), aflat pe o tarla;

• extinderea străzii 13 Decembrie din Municipiul Braşov.

• podul care va asigura o legătură rutieră între gara Voila şi tabăra Grupului de Luptă „General Berthelot” de la Cincu

2. Întrucât exercițiul militar Dacian Spring 25 urma să aibă loc în perioada 5-26 mai 2025 și a fost anulat, cine sunt vinovați pentru întârzierea extrem de mare în ceea ce privește rezolvarea solicitărilor strategice ale Ministerului Apărării Naționale?

3. Care este costul total al lucrărilor solicitate de MapN (enunțate la punctul 1)?

Solicit răspuns în scris.

The post George Simion – Întrebare parlamentară – România își sabotează propria apărare națională appeared first on AUR.

Domnului Cătălin PREDOIU, Ministrul Afacerilor Interne

De către: Deputat Eduard-Virgil KOLER

Circumscripția electorală: nr. 27 Mehedinți

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 11.04.2025

Obiectul întrebării: Incompetență administrativă care afectează securitatea națională și imaginea României în cadrul NATO

Domnule Ministru,

România urma să fie, în luna mai 2025, gazda exercițiului militar „Dacian Spring 25”, o operațiune strategică de amploare, organizată împreună cu partenerii din Alianța Nord-Atlantică. Scopul: simularea dislocării rapide de trupe și tehnică militară grea în contextul apărării naționale.

În mod revoltător, acest exercițiu a fost amânat, conform informațiilor publicate în presă, din cauza inacțiunii ministerului pe care îl conduceți și a administrației locale coordonate de către instituția dumneavoastră.

Concret, începând cu data de 23 iulie 2024, Ministerul Apărării Naționale a transmis mai multe solicitări către MDLPA pentru reabilitarea unor drumuri de pământ, podețe și poduri de importanță strategică, esențiale pentru desfășurarea exercițiului.

În pofida acestor cereri – întărite ulterior de scrisori oficiale venite din partea ambasadorilor Franței, Belgiei și Luxemburgului și de o intervenție formală a Ministerului Afacerilor Externe al României – lucrările au fost ignorate timp de luni de zile.

Această inacțiune:

• subminează capacitatea de reacție a Armatei Române,

• afectează imaginea și credibilitatea României în NATO,

• pune în pericol implementarea planurilor de contingență în cazul unui atac real,

• și expune grav incompetența administrației centrale în fața partenerilor noștri strategici.

Prin urmare, vă solicit să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care sunt motivele concrete pentru care MDLPA nu a dat curs, timp de peste 6 luni, solicitărilor oficiale venite din partea MApN și a partenerilor NATO privind infrastructura strategică din proximitatea poligonului Cincu?

2. Ce măsuri concrete ați luat personal pentru a urgenta execuția acestor lucrări? Vă asumați responsabilitatea pentru amânarea exercițiului „Dacian Spring 25”?

3. Când vor începe, în mod real, lucrările promise? Puteți garanta finalizarea acestora înainte de reprogramarea exercițiului NATO în toamnă?

4. Cum justificați întârzierile într-un context în care România beneficiază de fonduri europene dedicate mobilității militare și are la dispoziție peste 300 de milioane de euro neangajate în PNDL?

5. Considerați că ați servit interesul național prin tergiversarea unor lucrări care țin de apărarea României și a întregului flanc estic al NATO?

Domnule Ministru,

România nu poate fi apărată cu drumuri de pământ, hârtii birocratice și explicații politice.

Solicit răspuns scris și o asumare clară.

The post Eduard Koler – Întrebare parlamentară – Incompetență administrativă care afectează securitatea națională și imaginea României în cadrul NATO appeared first on AUR.