Adunarea Generală a ONU este, prin tradiție, forumul unde șefii de stat și de guvern își afirmă pozițiile, stabilesc contacte esențiale și fac lobby pentru interesele naționale. Absența Președintelui României de la această ediție constituie un precedent nedorit și rușinos. Nicușor Dan lasă România invizibilă și fără acces la formatele unde rangul de reprezentare este la cel mai înalt nivel.

Nici măcar premierul Ilie Bolojan nu va fi prezent la New York, iar România ajunge să fie reprezentată doar de ministrul de Externe, exact într-un moment în care omenirea traversează una dintre cele mai tensionate perioade geopolitice din ultimele decenii.

Consecințele pot fi dintre cele mai grave din punct de vedere al reprezentării externe. România este exclusă din cercul restrâns al negocierilor directe dintre șefi de stat, pierde ocazia de a încheia parteneriate economice și de securitate și riscă să fie percepută ca un actor marginal, lipsit de viziune.

Decizia lui Nicușor Dan contrazice flagrant propriile sale declarații de la începutul mandatului, când vorbea despre „necesitatea ca România să fie bine reprezentată în plan internațional”.

Pe 29 septembrie, Adunarea Generală a ONU va dezbate teme cruciale, de la războiul din Ucraina și propaganda rusă până la criza din Gaza, drepturile omului și Carta ONU. Exact în fața acestor provocări majore, România va fi lipsită de vocea Președintelui. În diplomație, rangul este totul, iar absența șefului statului înseamnă slăbiciune și irelevanță.

Absența Președintelui transmite trei mesaje toxice: lipsă de respect față de cetățenii României, care se așteaptă ca șeful statului să fie prezent în fața lumii, o viziune externă limitată, redusă obsesiv la câteva țări vecine și ignorând restul agendei globale și o subordonare politică periculoasă, care arată că deciziile nu se iau la București, ci în alte capitale.

Cum ar fi fost firesc să se procedeze? România ar fi trebuit să fie reprezentată la Adunarea Generală a ONU de către Președinte, așa cum se întâmplă în mod obișnuit în cazul statelor responsabile și conștiente de rolul lor internațional. Dacă, din motive obiective, prezența șefului statului nu era posibilă, atunci soluția corectă era ca premierul să conducă delegația, iar ministrul de Externe să fie secondat ca negociator de prim rang, cu mandat clar pentru întâlniri bilaterale și dosare specifice. Astfel s-ar fi păstrat echilibrul între reprezentarea politică la vârf și expertiza diplomatică, iar România ar fi arătat că tratează cu seriozitate cel mai important forum global”, a declarat deputatul AUR Fabian Radu.

The post Fabian Radu (deputat AUR): „România, fără Președinte la ONU, o rușine diplomatică și o dovadă de slăbiciune politică” appeared first on AUR.

Domnului Attila-Zoltán CSEKE, Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației

De către: Deputat George-Nicolae SIMION

Circumscripția electorală: nr. 42 București

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 11.04.2025

Obiectul întrebării: România își sabotează propria apărare națională

Domnule ministru,

În contextul unui conflict extrem de agresiv de la granițele României, dublat de un alt conflict înghețat, în Transnistria, atât Ministerul Apărării Naționale, Ministerul de Externe, dar și ambasadele a trei țări aliate cer unor primării și Ministerului pe care îl conduceți să întărească o serie de drumuri, unele de pământ, două podețe și două poduri, structuri imperios necesare pentru organizarea, în mai 2025, a unui exercițiu NATO în care urma să fie simulată apărarea României. MapN a explicat, cât se poate de clar, că, pe termen mediu, drumurile solicitate pentru reparație vor fi utilizate pentru îndeplinirea misiunilor NATO, conform obligațiilor asumate de România prin memorandumuri şi prin Legea nr. 291/2007 privind intrarea, staționarea, desfăşurarea de operaţiuni sau tranzitul forţelor armate străine pe teritoriul României, ele asigurând fluxul de afluire și defluire a structurilor, în contextul planurilor militare de contingență.

De asemenea, trei ambasadori ai unor state NATO – Franța, Belgia şi Luxemburg – care au militari dislocați în România, au solicitat și ei același lucru MDLPA.

Domnule ministru, având în vedere că lipsa infrastructurii afectează apărarea României, vă rog să îmi comunicați următoarele:

1. Care este, în prezent, stadiul reabilitării/consolidării următoarelor obiective și data exactă a finalizării lucrărilor:

• drumul de pământ care face legătura între drumul județean (DJ)104J şi accesul la o locație din Făgăraş;

• drumul de exploatare/vecinătate de interes local care face legătura între DJ 104A şi o locație din Comuna Şinca (județul Braşov), pe care se află trei podețe, dintre care două trebuie reparate;

• drumul de exploatare care face legătura între DJ 7C şi o locație din Cârţişoara (județul Sibiu), aflat pe o tarla;

• extinderea străzii 13 Decembrie din Municipiul Braşov.

• podul care va asigura o legătură rutieră între gara Voila şi tabăra Grupului de Luptă „General Berthelot” de la Cincu

2. Întrucât exercițiul militar Dacian Spring 25 urma să aibă loc în perioada 5-26 mai 2025 și a fost anulat, cine sunt vinovați pentru întârzierea extrem de mare în ceea ce privește rezolvarea solicitărilor strategice ale Ministerului Apărării Naționale?

3. Care este costul total al lucrărilor solicitate de MapN (enunțate la punctul 1)?

Solicit răspuns în scris.

The post George Simion – Întrebare parlamentară – România își sabotează propria apărare națională appeared first on AUR.

Domnului Cătălin PREDOIU, Ministrul Afacerilor Interne

De către: Deputat Eduard-Virgil KOLER

Circumscripția electorală: nr. 27 Mehedinți

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 11.04.2025

Obiectul întrebării: Incompetență administrativă care afectează securitatea națională și imaginea României în cadrul NATO

Domnule Ministru,

România urma să fie, în luna mai 2025, gazda exercițiului militar „Dacian Spring 25”, o operațiune strategică de amploare, organizată împreună cu partenerii din Alianța Nord-Atlantică. Scopul: simularea dislocării rapide de trupe și tehnică militară grea în contextul apărării naționale.

În mod revoltător, acest exercițiu a fost amânat, conform informațiilor publicate în presă, din cauza inacțiunii ministerului pe care îl conduceți și a administrației locale coordonate de către instituția dumneavoastră.

Concret, începând cu data de 23 iulie 2024, Ministerul Apărării Naționale a transmis mai multe solicitări către MDLPA pentru reabilitarea unor drumuri de pământ, podețe și poduri de importanță strategică, esențiale pentru desfășurarea exercițiului.

În pofida acestor cereri – întărite ulterior de scrisori oficiale venite din partea ambasadorilor Franței, Belgiei și Luxemburgului și de o intervenție formală a Ministerului Afacerilor Externe al României – lucrările au fost ignorate timp de luni de zile.

Această inacțiune:

• subminează capacitatea de reacție a Armatei Române,

• afectează imaginea și credibilitatea României în NATO,

• pune în pericol implementarea planurilor de contingență în cazul unui atac real,

• și expune grav incompetența administrației centrale în fața partenerilor noștri strategici.

Prin urmare, vă solicit să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care sunt motivele concrete pentru care MDLPA nu a dat curs, timp de peste 6 luni, solicitărilor oficiale venite din partea MApN și a partenerilor NATO privind infrastructura strategică din proximitatea poligonului Cincu?

2. Ce măsuri concrete ați luat personal pentru a urgenta execuția acestor lucrări? Vă asumați responsabilitatea pentru amânarea exercițiului „Dacian Spring 25”?

3. Când vor începe, în mod real, lucrările promise? Puteți garanta finalizarea acestora înainte de reprogramarea exercițiului NATO în toamnă?

4. Cum justificați întârzierile într-un context în care România beneficiază de fonduri europene dedicate mobilității militare și are la dispoziție peste 300 de milioane de euro neangajate în PNDL?

5. Considerați că ați servit interesul național prin tergiversarea unor lucrări care țin de apărarea României și a întregului flanc estic al NATO?

Domnule Ministru,

România nu poate fi apărată cu drumuri de pământ, hârtii birocratice și explicații politice.

Solicit răspuns scris și o asumare clară.

The post Eduard Koler – Întrebare parlamentară – Incompetență administrativă care afectează securitatea națională și imaginea României în cadrul NATO appeared first on AUR.

“Viitorul apărării europene poate fi garantat doar în cadrul cooperării și dialogului cu partenerii strategici ai Uniunii Europene, precum Statele Unite, și nu prin acțiuni care enclavizează Europa și o îndepărtează din prim-planul mondial”, declară șeful delegației AUR în cadrul grupului ECR din Parlamentul European, Adrian-George Axinia.

El insistă pe nevoia de echilibru și moderație în abordarea relațiilor transatlantice și le atrage atenția liderilor europeni că derapează spre un discurs care izolează Uniunea Europeană:

„Rezultatul excelent al negocierilor dintre SUA și Ucraina din Arabia Saudită cu perspectiva imediată a încetării focului și o nouă întâlnire între președinții american Donald Trump și ucrainean Volodimir Zelenski arată clar că pacea durabilă se obține prin dialog constant și compromis diplomatic, nu prin izolare și obiective nerealiste în afara zonelor de influență geopolitică. Uniunea Europeană trebuie să rămână un partener strategic puternic al Statelor Unite, or prin votarea unei rezoluții care invită Washingtonul să părăsească NATO, Parlamentul European deschide un drum periculos pentru ambițiile liderilor europeni care va arunca Europa în incertitudine. Trebuie să rămânem echilibrați la nivel european, să ne recunoaștem vulnerabilitățile fără a ne alimenta ambiții și miraje care nu fac decât să ne slăbească și mai mult zona de influență la nivel global. Preocuparea primordială trebuie să se îndrepte spre cetățenii noștri care sunt deja fragilizați de crizele succesive din ultimii ani. Cetățenii europeni nu vor război în Europa. Iar distanța dintre dorințele lor și ambițiile politice de la cel mai înalt nivel al Uniunii Europene este mare. Ne adâncim și mai mult în derivă folosind un ton imperativ la adresa partenerilor noștri transatlantici.”

În contextul planurilor privind reînarmarea europeană, Adrian-George Axinia subliniază că România trebuie să profite din plin de facilitățile și mecanismele propuse pentru a-și repune pe picioare industria de apărare.

„Este momentul să trecem la fapte! Avem 25 de companii în industria românească de apărare care acoperă varii sectoare de la aviație și șantiere navale până la producerea de armament. Să ne concentrăm pe rentabilizarea lor în actualul context european. Cele mai multe sunt dotate cu tehnologie vetustă cu care nu pot face față standardelor actuale ale NATO. Cu toate acestea, exportăm armament și tehnică militară în valoare de aproximativ 1 miliard de euro anual. Guvernul actual trebuie să vină cu răspunsuri clare despre cum vrea să modernizeze industria românească de apărare. Sunt angajamente luate în Strategia Națională 2024-2030 pentru creșterea investițiilor în apărare. Dar dacă premierul Marcel Ciolacu rămâne în continuare în antecamerele de la Bruxelles, ne trezim ca de fiecare dată la coada listei. Iar companiile românești nu se vor bucura de aceste planuri generoase, uneori utopice ale decidenților UE de a reînarma nucleul european. Este momentul săcreăm noi locuri de muncă și să ne formăm propriii specialiști care să ne garanteze într-un viitor cât mai apropiat că armata română se poate dota cu echipamente militare moderne și fiabile fabricate în România. Să luăm drept exemplu Județul Prahova. Potențialul este uriaș. La Plopeni avem singura unitate din România care este specializată în producția de muniție de calibru mare. Acolo se lucrează la standarde NATO. Dar alte două companii se zbat să supraviețuiască MFA SA Mizil și Electromecanica Ploiești. Cu fonduri bine structurate, Județul Prahova poate să își consolideze piața forței de muncă și producția pe industria de apărare.”

Eurodeputata AUR, Maria Georgiana Teodorescu afirmă, din nou, că România nu trebuie să trimită militari în Ucraina, iar fondurile suplimentare pentru industria de apărare puse la dispoziție de UE trebuie “să revigoreze industria românească, nu pe a altor state europene sau terțe”.

„Ne împotrivim din răsputeri acestor planuri care aruncă Europa în război. Militarii noștri trebuie să apere România, nu să plece în Ucraina. Pacea se obține la masa negocierilor, nu pe front. Europa trebuie să înțeleagă că folosește abordarea greșită în privința acestui conflict și că soluția vine doar dintr-un parteneriat puternic cu SUA. În privința planurilor de înarmare, în orice poziționare pe harta facilităților și mecanismelor propuse de la Bruxelles, România trebuie să profite pentru a aduce cât mai multe fonduri acasă să-și finanțeze industria de apărare. Fie că vorbim de alocările bugetare suplimentare, de programele din politica de coeziune a UE, România trebuie să se asigure că aduce banii în țară și îi menține aici. Să ne dotăm armata și să ne dezvoltăm industria militară proprie! Iar în ceea ce privește achizițiile de tehnică militară din alte țări, e nevoie să negociem un off-set cât mai mare, după modelul Poloniei, pentru ca o parte din banii cheltuiți pe înarmare să revină ca investiții directe în industria de apărare românească.”

The post Enclavizarea Uniunii Europene prin îndepărtarea de partenerii săi strategici cum sunt Statele Unite este calea sigură spre izolare, nu spre securitate și apărare appeared first on AUR.

Domnului Ion-Marcel CIOLACU, Prim-ministrul României

De către: Deputat Ramona-Ioana BRUYNSEELS

Circumscripția electorală nr. 13 Cluj

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 04.03.2025

Obiectul interpelării: Reprezentarea intereselor României la reuniunea de la Paris

Domnule Prim-ministru,

În contextul reuniunii restrânse de la Paris, organizată de președintele Emmanuel Macron și la care România nu a fost invitată, ministrul afacerilor externe a declarat că Polonia ar fi reprezentat și interesele țării noastre în cadrul discuțiilor.

Având în vedere dialogul privind securitatea pe flancul estic al NATO, vă rog să îmi răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care sunt motivele pentru care România nu a participat direct la această reuniune?

2. A fost emis un mandat oficial prin care Polonia a fost autorizată să reprezinte interesele României sau acest rol a fost preluat printr-un acord informal sau din proprie inițiativă, ceea ce ridică semne de întrebare referitoare la poziția și influența României în contextul internațional?

3. Au fost interesele României exprimate și susținute în cadrul acestei reuniuni?

4. România intenționează să continue această practică sau va solicita să fie direct reprezentată în astfel de reuniuni viitoare?

Vă rog să îmi transmiteți răspunsul dumneavoastră, în scris, în termenul legal.

The post Ramona Bruynseels – Interpelare – Reprezentarea intereselor României la reuniunea de la Paris appeared first on AUR.

Lucrul acesta a fost confirmat de reacția pe care echipa lui de campanie a avut-o cu privire la „grupurile mafiote” care îl înconjoară. Ceva halucinant: Mircea Geoană a trecut prin filtrul NATO!

Adică, dacă a fost la NATO, atunci i se șterge cu buretele tot trecutul lui politic? Exclus așa ceva!

Ar putea NATO să șteargă istoricul de pesedist al lui Geoană, dosarele în care acesta a fost implicat cu Marian Vanghelie sau acuzațiile că primea bani pentru posturile de parlamentar la PSD?

Geoană a fost și va rămâne un candidat al sistemului, doar că în 2009 a fost candidatul sistemului creat de PSD – PNL – PDL în România după 1989, iar acum este candidatul susținut de ambasadele occidentale (sau cel puțin așa se vrea).

Dar haideți să nu uităm trecutul lui Mircea Geoană, candidatul la prezidențiale din 2009, care mergea să se relaxeze în jacuzzi cu Sorin Ovidiu Vântu.

Să nu uităm despre cumnatul acestuia, Ioan Costea, condamnat în primă instanță în 2022 la 7 ani de închisoare cu executare pentru trafic de influență,

Tot el, Mircea Geoană (care se prezintă drept marele independent) este cel mai longeviv președinte al PSD și rămas legat ombilical de partid. A înființat cu Marian Vanghelie în 2015 PSRO, un partid de buzunar cu care nu a intrat în Parlament, iar acum, după revenirea sa „triumfală”, este susținut de o creație, cel puțin dubioasă, pe nume DREPT.

Geoană este sinecurist prin definiție. A pierdut toate alegerile la care a candidat (Primăria Generală a Municipiului București în 2004, Președinția României în 2009, parlamentare cu PSRO 2016), a schimbat vreo 3 partide, iar acum îl încearcă pe al patrulea. Acesta este Mircea Geoană!

El, cel ofuscat când este acuzat de legături cu „grupurile mafiote”, este același personaj care primea nonșalant drept cadou trei ceasuri în valoare totală de 100.000 Euro de la bunul său prieten Marian Vanghelie, a fost filmat primind 5.000 Euro pentru acordarea unui loc eligibil pe lista de europarlamentari, a ocupat ilegal, timp de ani de zile, o locuință de protocol, până când, într-un final, a fost evacuat.

Iar faptele sale de „vitejie” continuă!

Titulatura de „prostănac”, pe care i-a pus-o Ion Iliescu, pare acum mai valabilă ca niciodată. De la revenirea oficială în politica românească, pentru că neoficial a revenit de când a fost numit la NATO, Geoană o ține din gafă în gafă.

Prima gafă la ProTV: „Mă întorc la ce spunea Regele Mihai, în 2011, Dumnezeu să îi dea sănătate”. Majestatea Sa a decedat în 2017!

A doua gafă: în mintea lui, Pacea de la Buftea ar fi fost încheiată în 1917. Total greșit! Pacea a fost semnată în 1918. Și mai râdea de Ciolacu, cel care ia meditații.

A treia gafă: nu va numi niciun prim-ministru şi niciun Guvern dacă nu vom avea „un contract de guvernare”. Poate nu ar strica înainte să verifice Constituția!

Acum, întrebarea care se pune cu privire la Mircea Geoană este: pe banii cui se plimbă de doi ani de-a lungul și de-a latul țării, dar mai ales cine îi plătește actuala campanie electorală, pentru că a împânzit țara de corturi, bannere și tot felul de materiale electorale?

P.S. Probabil că pentru a răspunde la aceste întrebări va avea nevoie de o nouă sesiune de relaxare în jacuzzi. Dar oare cu cine acum?”, spune Dan Tanasă, deputat și purtătorul de cuvânt al AUR.

The post Dan Tanasă (AUR): ”De ce îl supără pe Mircea Geoană discuția despre „grupurile mafiote” din jurul lui?” appeared first on AUR.

Să nu uităm că președintele Iohannis a avut un singur obiectiv major de politică externă pentru România, aderarea la Schengen, și l-a ratat cu grație! Cum ar putea un președinte care nu a făcut nimic în două mandate să poată spera vreodată că va putea fi la conducerea NATO?

Autopropunerea lui Iohannis ne face iar de râs în plan extern, așa cum a făcut-o și în multe alte ocazii. Franța, SUA, Germania și Marea Britanie nici măcar nu au în vedere să îl susțină. În cazul acestora a fost vehiculată o cu totul altă propunere de candidat.

Iohannis, în momentul de față, a devenit disperat să bage capul în poză pentru orice funcție internațională. Poate-poate de undeva i se va arăta norocul și va mai hiberna câțiva ani prin fotolii comode. Toată această campanie a lui Iohannis nu face decât să ridiculizeze funcția de președinte al României. Mai are puțin și își anunță inclusiv candidatura pentru șefia de scară de la vreun bloc din zona Cotroceni.

După ce a stat în vacanță 10 ani pe banii românilor acum dorește să își prelungească vacanța pe banii contribuabililor NATO.

Este o autopropunere rușinoasă ce arată anumite deviații comportamentele și de înțelegere a contextului în care se află ale unui președinte narcisist.

The post Marius Lulea (AUR): ”Autopropunerea lui Iohannis la NATO ne face iar de râs în plan extern” appeared first on AUR.