Doamnei Natalia INTOTERO, ministrul Culturii

De către: Deputat Gianina ȘERBAN

Circumscripția electorală: Nr. 25 Ilfov

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 12.02.2025

Obiectul întrebării: Monument istoric lăsat în paragină

Stimată doamnă ministru,

Patrimoniul cultural al României este o moștenire lăsată de generațiile anterioare de români pentru cele viitoare, având la bază ideea că patrimoniul este un factor important pentru păstrarea identităţii valorilor culturale şi naţionale.

De asemenea, patrimoniul reprezintă o resursă importantă pentru creșterea economică, având potențialul de a restabili zonele urbane și rurale și de a promova turismul durabil. Ilfovul este astăzi un județ prosper, așezat lângă București, care din lipsa implicării autoritaților, are în prezent numeroase monumente istorice lăsate în paragină.

De curând am primit un număr semnificativ de petiţii de la cetățenii comunei Balotești, județul Ilfov, privind un monument istoric lăsat în paragină. Deși este unul dintre cele mai remarcabile monumente istorice de interes local LMI: IF-II-m-B15261, de ani de zile, conacul Bujoiu, se află într-o stare avansată de degradare, autorităţile locale având oportunitatea preluării domeniului cu potenţial investiţional turistic de agrement, inclusiv prin accesarea unor fonduri europene.

Din păcate, această oportunitate rămâne neexploatată de autorități, din lipsa unei viziuni clare de a prioritiza cultura. Avem toate mijloacele să nu ne pierdem istoria și cultura, însă autoritățile nu știu să le folosească sau mai degraba nu vor.

În consecință, ignoranța autorităților poate duce la pierderea identității culturale.

Așadar, doamnă ministru, având în vedere cele menționate, vă rog, să răspundeți în formă scrisă, la următoarele întrebări:

1. Ce proiecte aveți în derulare pentru restaurarea monumentelor istorice înjudețul Ilfov pentru anul 2025?

2. Câte proiecte au fost inițiate de Ministerul Culturii, privind modernizarea monumentelor istorice în ultimii 4 ani? Câte au primit o finanțare din fonduri europene?

3. Având în vedere preluarea mandatului de ministru al Culturii, ați identificat mecanisme de protejare și conservare a monumentelor istorice din țara noastră? Și, dacă da, care sunt acestea?

Solicit răspunsul în formă scrisă.

The post Gianina Șerban – Întrebare parlamentară – Monument istoric lăsat în paragină appeared first on AUR.

Doamnei Natalia-Elena INTOTERO, ministru al Culturii

De către: Deputat Robert ALECU

Circumscripția electorală: nr. 4, Bacău

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 28.01.2025

Obiectul întrebării: Monumentele de for public instalate în municipiul Oradea după 1990

Stimată doamnă ministru,

În anul 2019 primăria municipiului Oradea a decis scoaterea statuii Domnitorului Mihai Viteazul din Piața Unirii, ca, după cinci ani de depozitare, aceasta să fie amplasată într-o locație secundară. Această decizie de reamplasare a statuii Domnitorului Mihai Viteazul a trezit o vie nemulțumire și proteste atât în Oradea, cât și în restul țării.

În anul 2023 în municipiul Oradea a fost instalată și inaugurată aproape în secret o statuie ecvestră, inscripționată în latină, a regelui Ladislau al Ungariei, cel care a dat decretul prin care românii nu puteau deține proprietăți (clădiri, terenuri sau păduri) în Transilvania. Potrivit presei, acesta a devenit a treia statuie a regelui Ladislau din Oradea, prima fiind din 1893, iar a doua din 2010.

De asemenea, în anul 2018, în municipiul Oradea a fost instalată o statuie a contelui maghiar Rhedey Lajos, guvernator al Comitatului Bihor, ce cuprindea 3 județe din Vestul României și 2 din Estul actualei Ungarii. Sub conducerea acestui guvernator românii erau iobagi, obligați să muncească gratuit 4 – 6 zile pe săptămână, câte 10 ore/zi pentru biserica maghiară si grofii maghiari. Potrivit presei, această statuie a fost
realizată, în cea mai mare parte, cu fonduri provenind din Ungaria.

În anul 2020, în municipiul Oradea a fost ridicată o statuie, cu înălțimea de 3 metri, a arhitectului maghiar Kálmán Rimanóczy, a cărui familie a avut câteva mandate de primar în Oradea. În aceea vreme s-au făcut vămile la intrarea în Oradea, românii primind permisie la vamă de a vizita orașul doar 10 ore, după care trebuiau să-l părăsească.

În anul 2018, când a fost renovată Cetatea Oradei, au fost instalate plăcuțe inscripționate greșit în limba latină, sub formă de cronogramă, și care vorbesc doar de Gabriel Bethlen, principele maghiar al Transilvaniei, cel care a dus o politică de maghiarizare a românilor, ținând populația românească în iobăgie și sărăcie, românii neavând drepturi.

Pe sediul Primăriei Oradea a fost repus, după 101 ani, Vulturul Ungariei care fusese dat jos în 1919 de către Armata Română eliberatoare.

În anul 2012, pe cea mai importantă stradă pietonală din Oradea, a fost instalat Grupul statuar Holnaposok al 4 poeți ai maghiarilor (Ady Endre, Dutka Akos, Juhasz Gyula şi Emod Tamas), grup statuar pe care s-a scris că a fost ridicat în 1906 pe vremea Imperiului Austro-Ungar.

De asemenea, în municipiul Oradea a fost instalată o statuie a scriitorului maghiar Jozsef Attila, autorul imnului extremiștilor maghiari ce se cântă acum în secuime, precum și autor a o mulțime de poezii antiromânești, personaj care cerea în anii 1930
ca Ungaria să reocupe Transilvania și Clujul „unguresc”.

În anul 2017, în municipiul Oradea a fost instalată o statuie a geografului maghiar Czaran Gyula.

În anul 2018, primăria muncipiului Oradea a făcut în centrul Cetății Oradea „mormântul” (de fapt, un cenotaf al) lui Sigismund de Luxemburg, împărat romanogerman și rege al Ungariei pe vremea când românii erau iobagi și nu aveau proprietăți, deși osemitele lui sunt înhumate la Viena din anul 1700.

În anul 2018, primăria municipiului Oradea a făcut în centrul Cetății Oradea și „mormântul” (cenotaful) regelui Ungariei, Ladislau I, deși osemintele lui sunt înhumate la Gyor, în Ungaria, încă din anul 1565.

Adesea s-a vorbit în presa națională că deciziile de instalare a acestor monumente de for public au urmărit imprimarea unei identități străine municipiului Oradea, în detrimentul identității românești a orașului. Cuvintele de ordine a fost, în dezbaterile de presă, „maghiarizare”, „deznaționalizare”, „manipulare identitar-culturală”, „remaghiarizare” și „simbolistică imperială”.

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rugăm respectuos să ne transmiteți:

1. Câte și care anume monumente de for public au fost instalate în municipiul Oradea după 1990 cu respectarea normelor legale în vigoare. Vă rugăm să ne prezentați în copie Avizele date de către Ministerul Culturii sau Direcția Județeană pentru Cultură Bihor (situată în strada Moscovei nr. 25 din municipiul Oradea) pentru instalarea acestor monumente, pentru a ne putea forma o părere despre legalitatea și oportunitatea instalării acestora. Vă rugăm să specificați în fiecare caz aparte limba/limbile în care sunt inscripționate aceste monumente, cuantumul costurilor suportate, precum și sursa/sursele acestor fonduri.

2. Câte și care anume monumente de for public au fost instalate în municipiul Oradea după 1990 cu încălcarea normelor legale în vigoare. De asemenea, vă rugăm să specificați în fiecare caz aparte limba/limbile în care sunt inscipționate aceste monumente și gradul de acuratețe lingvistică a inscripțiilor, cuantumul costurilor suportate, precum și sursa/sursele acestor fonduri.

3. Câte și care anume dintre aceste monumente de for public au fost clasate. Vă rugăm ca în cazul monumentelor clasate să indicați numărul clasării (codul LMI), categoria valorică (grupa A sau grupa B), data instalării și denumirea oficială.

4. Care este raportul numeric dintre monumentele de for public, instalate în municipiul Oradea după 1990, având tematică română și, respectiv, străină, în speță maghiară.

Vă rugăm să transmiteți răspunsul dumneavoastră în scris.

The post Robert Alecu – Întrebare parlamentară – Monumentele de for public instalate în municipiul Oradea după 1990 appeared first on AUR.