Mă aflu astăzi în fața dumneavoastră nu doar în calitate de deputat, ci în calitate de om care și-a petrecut întreaga viață pe stadioane, reprezentând România la cel mai înalt nivel. Știu ce înseamnă efortul, știu ce înseamnă victoria, dar, mai ales, știu ce înseamnă trauma unui sportiv lăsat singur în fața accidentărilor.

Venim astăzi cu un proiect de lege istoric, armonizat pe trei piloni: Legea Sportului, Legea Asigurărilor și Codul Fiscal

Lansăm programul SportProtect 360° într-un moment simbolic: anul 2026, declarat oficial „Anul Nadia” în România. Este momentul ca statul român să treacă de la aplauze în tribune la măsuri concrete de protecție pentru cei 180.000 de sportivi legitimați ai acestei țări.

Domnilor de la Ministerul Finanțelor, am auzit temerile dumneavoastră:

Vă îngrijorează plafoanele de deductibilitate de 2.000 de euro pentru modulul medical și 3.000 de euro pentru cel de economisire. Vă temeți că bugetul de stat va pierde bani. Ca fost sportiv, vă spun că analiza dumneavoastră se oprește la linia de start. Lăsați-mă să vă arăt linia de sosire și câștigul net al statului!

• 1. Concurența prăbușește costurile, statul nu pierde nimic:
  Prin deschiderea acestei clase hibride către întreaga piață de asigurări, sub supravegherea ASF, companiile de profil se vor licita agresiv între ele pe platformele publice pentru a prinde contractele federațiilor. Datele tehnice o dovedesc: pentru un înotător, un șahist sau un aruncător din atletism, riscul este redus. Companiile vor oferi pachete de doar 300-500 de euro pe an. Cluburile vor deduce mult mai puțin decât plafonul maxim, iar impactul fiscal real va fi nesemnificativ.
• 2. Degrevăm masiv spitalele publice:
  Cifrele Centrului Național de Medicină Sportivă sunt alarmante: peste 65% dintre fotbaliști și handbaliști se accidentează anual. Astăzi, acești copii ajung în spitalele de stat, iar operațiile și lunile lor de recuperare sunt plătite din banii publici ai CNAS. Prin SportProtect 360°, introducem sistemul cashless privat. Întregul cost medical este mutat pe umerii asigurătorilor. Oferim o mică deducere fiscală, dar economisim mii de euro per sportiv din bugetul Sănătății!
• 3. Protejăm investiția publică și viitorul campionilor:
  Statul român cheltuiește anual milioane de euro pentru construcția de săli, echipamente și pregătirea juniorilor. Când un tânăr de perspectivă se accidentează la 19 ani și nu are bani de operație, întreaga investiție a statului devine ZERO. Acest proiect oferă un scut. Mai mult, prin modulul de economisire și carieră duală, ne asigurăm că la 35 de ani, când se retrag, campionii noștri au fonduri private pentru studii și reconversie profesională, fără să devină cazuri sociale dependente de ajutoarele statului.
•  Peste 60% dintre sportivii de performanță suferă cel puțin o accidentare gravă (ruptură de ligamente încrucișate, menisc, fracturi) în perioada critică a trecerii de la juniori la seniori (16-21 de ani).
• 1 din 3 tineri sportivi români își întrerupe definitiv cariera înainte de vârsta de 22 de ani din cauze medicale. Motivul principal nu este gravitatea leziunii, ci lipsa banilor pentru o operație imediată și pentru protocoalele de recuperare medicală (care pot costa între 3.000 și 10.000 de euro per caz).
• În sistemul public de sănătate, timpul mediu de așteptare pentru un RMN gratuit este de 30–45 de zile, iar pentru o operație poate fi de luni de zile. În sportul de elită, fiecare săptămână de întârziere scade șansele de revenire la parametrii maximi cu 15-20%.

4.Cariera duală și abandonul educațional

• Studiile realizate la nivel european (inclusiv prin programele Uniunii Europene privind Dual Career) arată că peste 75% dintre sportivii legitimați abandonează studiile superioare sau cursurile de calificare din cauza programului sufocant de antrenamente și deplasări.
• La momentul retragerii din activitate (în medie între 30 și 35 de ani), aproximativ 80% dintre foștii sportivi nu dețin o diplomă sau o calificare profesională adaptată pieței moderne a muncii, devenind persoane cu risc major de excluziune socială.
• Statisticile globale și europene indică faptul că aproape 50% dintre sportivii profesioniști din sporturile de echipă și individuale ajung în dificultăți financiare majore sau în pragul falimentului personal în primii 5 ani de la retragerea din activitate.
• Deoarece contractele de activitate sportivă (CAS) din prezent nu generează automat vechime completă în muncă sau contribuții substanțiale la pilonii de pensii clasici, un fost sportiv din România începe reconstrucția financiară la vârsta de 35 de ani de la nivelul zero, în timp ce un angajat obișnuit are deja un istoric de 10-15 ani de economisire și avansare în carieră.

Stimați colegi, sportivul nu va fi implicat în birocrație:

Sportivul este doar beneficiar. El nu plătește un leu din salariu/premiu /bursa  și nu aleargă după adeverințe. Clubul și federația gestionează totul. Dacă vrem performanță, trebuie să le oferim siguranță.

Vă solicit să votăm acest proiect în procedură de urgență. Să demonstrăm, în Anul Nadia, că România știe nu doar să își folosească campionii ca vectori de imagine, ci știe să își protejeze copiii de la primul pas pe teren până la retragerea din activitate.

The post Monica IAGĂR – Declarație politică – Prezentarea Proiectului de Lege „SportProtect 360°” appeared first on AUR.

Inițiativa legislativă propusă de AUR reprezintă un gest de apreciere pentru a marca simbolistica zilei de 8 septembrie 1960 când, cu ocazia Jocurilor Olimpice de la Roma, atleta Iolanda Balaș-Șoter a câștigat prima medalie olimpică de aur din istoria atletismului românesc.

Deputatul AUR, Monica Iagăr, multiplă campioană în proba săriturii în înălțime, a transmis că votul exprimat astăzi în Senat, prima cameră sesizată, reprezintă o speranță că sportul reprezintă în continuare o prioritate pentru România.

„Îmi dă speranță că nu s-a pierdut valoarea națională a Sportului Românesc, îmi dă speranță ca putem fi prioritate națională în viitorul apropiat. (…) Un semnal clar că sportul merită respect, susținere și recunoaștere la nivel național”, a spus deputatul AUR.

Monica Iagăr a adăugat că recunoașterea valorii atletismului este o condiție necesară pentru ca sportul românesc să izbutească noi performanțe notabile.

„Sportul m-a definit, atletismul m-a crescut, fiind una dintre urmașele doamnei Iolanda Balaș. 8 septembrie coincide cu prima medalie olimpică pentru Atletismul Românesc. (…)

Atletismul este baza tuturor sporturilor. Este disciplina care formează caractere, dezvoltă sănătatea și inspiră generații întregi să își depășească limitele”, a mai declarat deputatul AUR, Monica Iagăr.

The post Instituirea zilei de 8 septembrie ca Ziua Națională a Atletismului Românesc, proiect AUR adoptat în unanimitate de Senat appeared first on AUR.

De exemplu, în 2024 cluburile sportive de stat au primit  133 milioane E, pe când federațiile sportive 32 milioane E.

Adică de peste 4 ori mai mult.

Printre cluburile finanțate masiv din bani publici se regăsesc:

CSA Steaua București

CS Dinamo București

CS Rapid București

CSM București

CSM Constanța

CSM Oradea

SCM Râmnicu Vâlcea

SCM Gloria Buzău

CS Universitatea Craiova

CS Universitatea Cluj

CSM Galați

CSM Ploiești

CSM Târgu Jiu

CSM Bacău

CSM Baia Mare

Între 55% și 73% din totalul finanțării a mers către cluburile sportive de stat.

După JO Paris 2024, bugetele pentru 2025–2026 au scăzut în termeni reali, de la 183 mil E la 115 mil E, dar “grosul” s-a dus tot la cele 15 cluburi.

Paradoxul este însă altul.

O mare marte din această “mare parte” a fondurilor alocate cluburilor de stat se consumă în aparatul administrativ și managerial al acestor structuri. Prea puțin pentru susținerea sportivilor și a performanței.

Cu alte cuvinte statul finanțează masiv structurile, aparatul, infrastructura, salariile.

Nu doar sportivii, pregătirea olimpică, performanța internațională.

Problema nu este ca și aparatul administrativ este plătit pentru ca este nevoie și de el.

Problema este dimensiunea acestui aparat, mult mai stufoasă decât la un club privat care nu își permite să facă risipă, disproporția, lipsa transparenței, dependența excesivă de stat și lipsa dezvoltării sportului privat și comunitar.

România rămâne unul dintre puținele state europene în care marile cluburi multisport sunt controlate direct de instituții publice și finanțate masiv din bani publici.

Asta diferențiază clar modelul românesc de modelul occidental bazat pe autonomie sportivă, sponsorizare, cluburi private, universități, comunități locale.

România investește strategic în performanță sau doar întreține un sistem sportiv de stat foarte costisitor?

Și mai este încă un paradox. Deși se alocă totuși niște sume considerabile în “sportul românesc”, povara financiară stă tot pe umerii părinților sportivilor. Vorbim de sportul de masă.

În România a ajuns un lux să faci sport de performanță.

Sportul este declarat prin legea nr 96/2000 “de interes național”.

În realitate, pentru mulți dintre cei care trăiesc sau muncesc în sport, el pare să fi devenit un domeniu al dezinteresului național.

De ce? Pentru că:

-finanțări tot mai mici sau distribuite impredictibil, fără o strategie coerentă pe termen lung.

-infrastructură sportivă insuficientă, învechită sau inaccesibilă pentru sportul de masă și pentru copii.

-un cadru legislativ al sponsorizării care, în loc să stimuleze mediul privat, îl descurajează prin birocrație, lipsă de predictibilitate și beneficii limitate.

-fonduri puține, administrate adesea discreționar, în interiorul unor cercuri de influență și interese care blochează performanța autentică.

-alocări inegale și netransparente ale resurselor, unde criteriile de competență și rezultate devin secundare.

-politici precare sau inexistente de safeguarding care lasă sportivii să devină victimele discriminării și abuzului.

Dacă sportul este cu adevărat de interes național, de ce este tratat atât de des ca o povară administrativă și nu ca o investiție strategică în sănătate, educație, imagine externă și viitor?

Sportul nu înseamnă doar medalii.  Asta afirmă, văd mai nou, “mai marii” din sportul românesc.

Dar, în realitate, cei care poartă responsabilitatea guvernării sistemului sportiv preferă să iasă cu discursuri pline de demagogie, postări făcute în grabă cu AI care sună bine, dar pe care nici “autorii” nu le cred, PR personal prin poze și filmări în toate pozițiile și la toate evenimentele, de parcă sportivii și sportul în general au nevoie de praf aruncat în ochi, cuvinte goale de conținut, postări făcute cu chatGPT sau poze de panoplie cu “decidenții” din sportul românesc.

Este nevoie de decizii, implicare, măsuri concrete, strategii eficiente care să ducă la rezultate și efecte palpabile, eficiente.

NU DEMAGOGIE!

Dacă vreți un exemplu pentru ceea ce înseamnă “sportul – interes național”, aruncați o privire la vecinii nostrii polonezi, unguri.

În Ungaria, agenția pentru sport este înglobată în ministerul apărării.

Asta înseamnă interes național!

În România sportul este declarat „de interes național” în lege. Și atât!

În Polonia ,Ungaria, sportul este integrat într-o arhitectură de stat strategică, cu investiții masive, infrastructură și asumare politică directă.

The post Monica Iagăr – Declarație politică – Între 2021 și 2024, România a cheltuit peste 500 milioane € pentru sportul de performanță. O fi mult? O fi puțin? appeared first on AUR.

BIROUL PERMANENT AL SENATULUI

         În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) și ale art. 75 din Constituția României, republicată, precum și cu prevederile art. 92 alin. (2) și (4) din Regulamentul Senatului, republicat, vă înaintăm propunerea legislativă intitulată „Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 118/2002 pentru instituirea indemnizației de merit” spre dezbatere și adoptare.

În temeiul art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată, vă adresăm rugămintea de a solicita Guvernului să comunice punctul de vedere asupra prezentei propuneri legislative.  

De asemenea, adresăm rugămintea de a solicita avizele Consiliului Legislativ și Consiliului Economic și Social.

INIȚIATORI:

Deputat AUR George-Nicolae Simion ____________________________

Deputat AUR Ciprian-Constantin Paraschiv _______________________

Deputat AUR Mihai-Adrian Enache ______________________________

Deputat AUR Dragoș-Florin Coman ______________________________

Deputat AUR Monica Iagăr ____________________________________

Deputat AUR Andrei-Cosmin Gușă ______________________________

Deputat AUR Lidia Vadim-Tudor _______________________________

EXPUNERE DE MOTIVE

Prezenta inițiativă legislativă are ca obiect modificarea si completarea Legii nr. 118/2002 pentru instituirea indemnizației de merit în sensul de a se fi incluși președinții comisiilor de sport din Senat și Camera Deputaților în componența Comisiei naționale pentru acordarea indemnizației de merit. Această completare este justificată de faptul că sportul reprezintă un domeniu distinct, cu specific propriu, iar evaluarea meritelor sportive trebuie să beneficieze și de expertiza instituțională a comisiilor parlamentare de specialitate. Pe de altă parte, propunerea legislativă urmărește introducerea expresă în lege a unei categorii de beneficiari din domeniul sportului, respectiv componenții echipei de fotbal Steaua București, câștigători ai Cupei Campionilor Europeni în anul 1986. Această performanță reprezintă un moment unic în istoria sportului românesc și una dintre cele mai importante realizări obținute vreodată de o echipă din România la nivel internațional. Câștigarea Cupei Campionilor Europeni în anul 1986 de către Steaua București a consacrat fotbalul românesc la cel mai înalt nivel european și a adus României un prestigiu sportiv deosebit.

Importanța acestei reușite depășește sfera strict sportivă. Victoria din anul 1986 a devenit un reper de identitate sportivă națională, un simbol al performanței colective și al capacității sportivilor români de a concura și de a învinge la cel mai înalt nivel. Pentru generații întregi, componenții acelei echipe au reprezentat modele de profesionalism, sacrificiu și devotament față de sport și față de România. 

Adoptarea acestei inițiative reprezintă un act necesar de recunoaștere publică și instituțională a unei performanțe sportive istorice și unice. Statul român are datoria de a onora, inclusiv prin instrumente legislative, acele rezultate care au adus României prestigiu internațional și care au rămas în memoria colectivă ca repere ale excelenței sportive. În concluzie, prezenta propunere legislativă este necesară pentru a asigura o reprezentare adecvată a domeniului sportului în procedura de acordare a indemnizației de merit și pentru a consacra expres, la nivel de lege, dreptul componenților echipei de fotbal Steaua București, câștigători ai Cupei Campionilor Europeni în anul 1986, de a putea beneficia de această formă de recunoaștere din partea statului român.

În temeiul art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată, vă adresăm rugămintea de a solicita Guvernului să comunice punctul de vedere asupra prezentei propuneri legislative.  

INIȚIATORI:

Deputat AUR George-Nicolae Simion ____________________________

Deputat AUR Ciprian-Constantin Paraschiv _______________________

Deputat AUR Mihai-Adrian Enache ______________________________

Deputat AUR Dragoș-Florin Coman ______________________________

Deputat AUR Monica Iagăr ____________________________________

Deputat AUR Andrei-Cosmin Gușă ______________________________

Deputat AUR Lidia Vadim-Tudor _______________________________

LEGE pentru modificarea și completarea Legii nr. 118/2002 pentru instituirea indemnizației de merit

Art. I – Legea nr. 118/2002 pentru instituirea indemnizației de merit, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 189 din 20 martie 2002, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. La articolul 4, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art.4

(1)  Prin prezenta lege se înfiinţează Comisia naţională pentru acordarea indemnizaţiei de merit, compusă din preşedintele Academiei Române, preşedinţii comisiilor de cultură, comisiilor de muncă şi ai comisiilor de sport de la Senat şi de la Camera Deputaţilor, ministrul culturii şi cultelor, ministrul educaţiei și cercetării, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Sport şi preşedinţii uniunilor de creatorii care fac parte din Alianţa Naţională a Uniunilor de Creatori din România.”

• După articolul 4¹, se introduce articolul 4² cu următorul cuprins:

„Art.4²

Indemnizaţia de merit se acordă personalităților care au făcut parte din echipa de fotbal Steaua București, câstigătoare a Cupei Campionilor Europeni în anul 1986.”

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

The post Ciprian Paraschiv – Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 118/2002 pentru instituirea indemnizației de merit appeared first on AUR.

În atenția: Doamnei Mirela Călugăreanu, Președinte al Curții de Conturi a României

Spre luarea la cunoștință: Membrii Plenului Curții de Conturi a României

De către: Monica Iagăr, deputat

Circumscripția electorală: nr. 32

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul: Eficacitatea măsurilor dispuse de Curtea de Conturi a României privind recuperarea drepturilor de creanță prescrise în administrația publică centrală, cu particularizare pentru cazul Ministerului Tineretului și Sportului — entitate la care, conform Raportului public al Curții pe anul 2017, s-au prescris drepturi de creanță în valoare estimată de 12.317 mii lei. Interpelarea solicită Președintelui Curții de Conturi a României răspunsuri privind: (a) stadiul actual al recuperării prejudiciului prescris la MTS, urmare a OMTS nr. 695/2018; (b) dimensiunea sistemică a fenomenului prescrierii drepturilor de creanță în administrația publică centrală în perioada 2020–2024; (c) metodologia de follow-up aplicată de Curte; (d) date statistice consolidate care să permită evaluarea fenomenului la nivel național.

Stimată doamnă Președinte,

În temeiul art. 1 alin. (4), prin analogie cu exigențele art. 111 și în coroborare cu art. 140 alin. (2)–(3) din Constituția României, republicată, al art. 34 lit. d) din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaților și al senatorilor, precum și al Regulamentului Camerei Deputaților și având în vedere atribuțiile ce îmi revin în exercitarea mandatului de deputat în Parlamentul României, în calitate de membru al Comisiei Sport și Tineret, formulez prezenta interpelare având ca obiect un aspect de interes public major: eficacitatea măsurilor Curții de Conturi a României privind recuperarea drepturilor de creanță prescrise în administrația publică centrală, cu particularizare pentru cazul Ministerului Tineretului și Sportului (denumit în continuare „MTS”).

Această întrebare se sprijină pe analiza unui document instituțional concret — Raportul Corpului de Control al Ministrului MTS din anul 2019, semnat de ministrul Constantin Bogdan Matei, întocmit ca răspuns la Ordinul Ministrului Tineretului și Sportului nr. 695/2018 — și își propune să interogheze atât dimensiunea individuală a cazului MTS, cât și dimensiunea sistemică a fenomenului prescrierii drepturilor de creanță în administrația publică centrală, problemă care, conform raportărilor publice ale Curții, generează anual pierderi semnificative pentru bugetul de stat.

1. I. STAREA DE FAPT — CAZUL MINISTERULUI TINERETULUI ȘI SPORTULUI
   1. I.1. Constatările Curții de Conturi a României

Conform Raportului public al Curții de Conturi a României pe anul 2017, la data întocmirii acestuia Ministerul Tineretului și Sportului avea de recuperat suma estimată de 12.317 mii lei, reprezentând prejudicii care nu au putut fi încasate ca urmare a intervenirii prescripției.

Curtea de Conturi a constatat aceste nereguli în mod repetat, prin:

(a) Raportul de audit financiar din 22.08.2018, înregistrat la Cabinetul Ministrului MTS sub nr. 241/22.08.2018 (69 pagini);

(b) Decizia nr. X/D45/2017 a Curții de Conturi a României;

(c) Decizia nr. X/40358/20.08.2018 a Curții de Conturi a României;

(d) Decizia nr. X/D27/20.08.2018 a Curții de Conturi a României;

(e) Rapoartele de follow-up succesive privind modul de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse, înregistrate la Cabinetul Ministrului în august 2018.

Aceste constatări vizează patru categorii distincte de prejudicii, însumând o valoare cumulată ce variază, în funcție de sursa documentului, între 12.316.768,95 lei (sumă cumulată în subcapitolele I–IV ale Raportului Corpului de Control) și 29.694.118,05 lei (sumă menționată ca „prejudicii nerecuperate” în alt pasaj al aceluiași document).

2. I.2. Reacția administrativă a MTS — OMTS nr. 695/2018

Prin Ordinul Ministrului Tineretului și Sportului nr. 695/2018 s-au stabilit măsurile, responsabilii și termenele pentru remedierea deficiențelor constatate de Curtea de Conturi prin actele încheiate cu ocazia misiunilor de audit realizate în anul 2018 la MTS.

În executarea acestui ordin, Corpul de Control al Ministrului MTS a întocmit, în anul 2019, un Raport amplu (aproximativ 106 pagini), semnat de ministrul Constantin Bogdan Matei, având ca scop declarat:

„Identificarea modalităților legale și eficiente de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse de către Curtea de Conturi a României în vederea recuperării prejudiciilor produse Ministerul Tineretului și Sportului prin prescrierea unor drepturi de creanță, precum și luarea unor măsuri pentru evitarea prescrierii răspunderii personalului care avea competențe în realizarea unor activități necesare pentru evitarea prescrierii.”

3. I.3. Concluziile Raportului Corpului de Control

Raportul a identificat nominal un număr de funcționari publici din cadrul Direcției Juridice și Direcției Economice ale MTS și ai unor comisii constituite prin ordine succesive de ministru, ca având responsabilitate în neîntreruperea termenelor de prescripție și în neducerea la îndeplinire a măsurilor anterioare ale Curții. Documentul propune:

(a) Sesizarea Comisiei de Disciplină din cadrul MTS;

(b) Promovarea în instanță a unor acțiuni civile în regres împotriva persoanelor responsabile, în temeiul art. 2535 din Codul Civil;

(c) Demararea unor acțiuni pe linie administrativă și/sau penală pentru neglijență în serviciu, în formă agravată;

(d) Solicitări scrise către Compania Națională Loteria Română și Ministerul Finanțelor Publice pentru clarificarea sumelor cuvenite MTS din veniturile pariurilor în cotă fixă, în perioada 2002–2009.

2. II. DIMENSIUNEA SISTEMICĂ A PROBLEMEI
   1. Observație unică privind caracterul sistemic al problemei

Cazul Ministerului Tineretului și Sportului relevă o posibilă vulnerabilitate sistemică în administrația publică centrală: prescrierea drepturilor de creanță ale statului, neexecutarea integrală sau tardivă a măsurilor dispuse de Curtea de Conturi, precum și dificultatea angajării răspunderii persoanelor cu atribuții de monitorizare, control, recuperare și urmărire juridică.

Această situație impune o evaluare consolidată la nivelul administrației publice centrale, pentru a stabili amploarea fenomenului, rata reală de recuperare a prejudiciilor, eficiența mecanismelor de follow-up ale Curții de Conturi și măsura în care instrumentele actuale permit prevenirea unei duble prescripții: atât a creanței principale, cât și a răspunderii persoanelor responsabile pentru neîntreruperea termenului de prescripție.

3. III. ÎNTREBĂRI:

În contextul stării de fapt expuse mai sus și având în vedere competențele Curții de Conturi a României prevăzute de Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, vă rog respectuos să-mi comunicați în scris răspunsuri la următoarele întrebări:

1. A. Întrebări privind cazul concret al Ministerului Tineretului și Sportului
   1. Întrebarea 1.

Care este situația, la data formulării prezentei interpelări (mai 2026), a recuperării sumei de 12.317 mii lei (sau, după caz, a sumei mai mari de 29.694.118,05 lei) reprezentând prejudicii prescrise produse Ministerului Tineretului și Sportului? Solicit prezentarea distinctă a sumelor: (a) recuperate efectiv; (b) aflate în procedură de recuperare prin acțiuni civile în instanță; (c) recuperate prin sesizări penale; (d) considerate definitiv nerecuperabile.

2. Întrebarea 2.

Au fost duse la îndeplinire toate măsurile dispuse de Curtea de Conturi prin Decizia nr. X/D45/2017, Decizia nr. X/40358/20.08.2018 și Decizia nr. X/D27/20.08.2018? În caz negativ, care sunt măsurile rămase neimplementate, motivele invocate de MTS și sancțiunile aplicate de Curte conform art. 64 din Legea nr. 94/1992 (care prevede că nerecuperarea prejudiciilor constatate de Curtea de Conturi, ca urmare a nedispunerii și a neurmăririi de către conducerea entității a măsurilor dispuse, constituie infracțiune)?

3. Întrebarea 3.

Au fost promovate efectiv de către MTS acțiunile civile în regres recomandate de Corpul de Control al Ministrului în Raportul din 2019, în temeiul art. 2535 din Codul Civil, împotriva persoanelor identificate ca responsabile (funcționari publici cu funcții de conducere din cadrul Direcției Juridice și Direcției Economice)? Care este stadiul acestor acțiuni la data prezentei interpelări?

4. Întrebarea 4.

A fost demarată acțiunea civilă în regres împotriva Companiei Naționale Loteria Română, în temeiul art. 2535 din Codul Civil, pentru sumele cuvenite MTS în perioada 2002–2009 din veniturile pariurilor în cotă fixă, având în vedere că, potrivit art. 70 alin. (1) lit. g) din Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000 (publicată în Monitorul Oficial nr. 200 din 9 mai 2000), Ministerul Tineretului și Sportului avea dreptul la „5% din totalul încasărilor rămase după deducerea taxei de licență” datorate de organizatorii de pronosticuri și pariuri sportive autorizați? Solicităm precizarea: (a) dacă MTS a calculat efectiv cuantumul integral al sumei datorate pentru perioada 2002–2009 (anterior abrogării art. 70 alin. 1 lit. g prin art. 32 lit. f) din OUG nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc); (b) dacă MTS s-a constituit parte civilă sau a promovat acțiuni separate, având în vedere caracterul secret al contractelor încheiate de Loteria Română cu Grupul INTRACOM Grecia și NOVOMATIC GAMING INDUSTRIES Austria; (c) care este stadiul acestor eventuale acțiuni la data prezentei interpelări.

5. Întrebarea 5.

În Dosarul nr. 7.802/3/2010 al Tribunalului București — Secția a VI-a comercială, Ministerul Tineretului și Sportului a ridicat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 32 lit. f) din OUG nr. 77/2009, demers care a fost respins de Curtea Constituțională a României prin Decizia din 4 octombrie 2011 (publicată în Monitorul Oficial nr. 266/15.04.2011 — Decizia nr. 14/18.01.2011, respectiv decizia ulterioară pe excepția conexă). După această soluție definitivă a Curții Constituționale, ce demersuri concrete a întreprins MTS pentru a recupera, prin alte mijloace legale, sumele cuvenite în temeiul art. 70 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 69/2000 pentru perioada anterioară abrogării (2002–2009)? În particular: (a) au fost continuate procesele civile aflate pe rolul instanței în Dosarul nr. 7.802/3/2010 sau în alte dosare conexe împotriva debitorilor Wettpunkt International, Stanley Bet și a celorlalți operatori? (b) care este soluția definitivă pe fondul cauzelor (admiterea cererilor de plată, valoarea efectiv încasată sau rămasă neîncasată)? (c) dacă acțiunile au fost finalizate cu pierdere pentru MTS, care a fost cauza juridică (lipsa probei privind cuantumul, prescripția, vicii procedurale)?

6. Întrebarea 6.

Având în vedere că art. 1 din OUG nr. 195/2001 privind repartizarea profitului Companiei Naționale „Loteria Română” — S.A. (publicată în Monitorul Oficial nr. 849/29.12.2001) reglementa, începând cu exercițiul financiar al anului 2004, repartizarea profitului contabil al Loteriei Române pe destinații speciale, iar Curtea Constituțională a confirmat constituționalitatea acestor dispoziții (prin decizia pe Dosarul Tribunalului Cluj nr. 4.499/117/2008): a verificat Curtea de Conturi a României, în cadrul misiunilor sale de audit din perioada 2014–2018 sau ulterior, dacă Compania Națională „Loteria Română” — S.A. a respectat efectiv obligațiile de virare a sumelor cuvenite MTS, atât în temeiul Legii nr. 69/2000 (5% din încasările pariurilor sportive, până la abrogare în 2009), cât și în temeiul OUG nr. 195/2001? Care au fost rezultatele acestor verificări la sediul Loteriei Române și ce măsuri au fost dispuse în consecință față de această companie?

7. Întrebarea 7.

Au fost sesizate organele de urmărire penală cu privire la posibile fapte de neglijență în serviciu în formă agravată (art. 298 raportat la art. 309 din Codul Penal) de către funcționarii publici cu funcții de conducere ai MTS, conform recomandării din Raportul Corpului de Control? Care a fost soluția organelor de urmărire penală?

2. B. Întrebări privind dimensiunea sistemică a fenomenului
   1. Întrebarea 8.

Care este, la nivelul ultimelor cinci exerciții bugetare (2020–2024), valoarea totală cumulată a drepturilor de creanță prescrise constatate de Curtea de Conturi a României la nivelul administrației publice centrale (ministere, autorități și agenții guvernamentale, instituții subordonate)? Solicit defalcarea acestei sume pe ordonatori principali de credite și pe exerciții bugetare.

2. Întrebarea 9.

Câte instituții publice centrale au înregistrat, în perioada 2020–2024, drepturi de creanță prescrise prin neîndeplinirea, în termenul legal, a obligațiilor de monitorizare contractuală și juridică ale personalului propriu? Solicit lista nominală a acestor instituții, însoțită de cuantumul prejudiciului prescris în fiecare caz.

3. Întrebarea 10.

Care este, la nivelul administrației publice centrale, rata de recuperare a prejudiciilor constatate de Curtea de Conturi în perioada 2020–2024? Mai exact: din valoarea totală a prejudiciilor identificate prin rapoartele Curții, ce procent a fost efectiv recuperat de la debitorii principali, ce procent a fost recuperat prin acțiuni în regres împotriva persoanelor responsabile și ce procent rămâne nerecuperat?

4. Întrebarea 11.

Câte sesizări penale a formulat Curtea de Conturi a României, în temeiul art. 64 din Legea nr. 94/1992, în perioada 2020–2024, pentru cazuri de nerecuperare a prejudiciilor prescrise? Care a fost soluția definitivă a organelor de urmărire penală în aceste cazuri (clasare, neurmărire, trimiterea în judecată, condamnare definitivă)?

5. Întrebarea 12.

Câte decizii ale Curții de Conturi au rămas neexecutate la termen de către entitățile auditate din administrația publică centrală în perioada 2020–2024? Care sunt măsurile suplimentare luate de Curte pentru a constrânge entitățile la executarea măsurilor dispuse, având în vedere caracterul executoriu al deciziilor Curții?

C. Întrebări privind metodologia urmăririi măsurilor

6. Întrebarea 13.

Curtea de Conturi a României deține o bază de date centralizată privind măsurile dispuse, termenele acestora, stadiul de implementare, persoanele responsabile pentru implementare și consecințele neexecutării? În caz afirmativ, această bază este accesibilă public și poate fi consultată de Parlament în scop de control parlamentar al utilizării banului public?

7. Întrebarea 14.

Cum coordonează Curtea de Conturi acțiunile sale de follow-up cu acțiunile concurente desfășurate de Corpurile de Control ministeriale, Comisiile de Disciplină interne și organele de urmărire penală, având în vedere că, în cazul MTS, patru proceduri suprapuse s-au desfășurat aproape simultan (decizia Curții, ordinul ministrului, raportul Corpului de Control, propunerile de sesizare penală), fără o aparentă coordonare procedurală între acestea?

8. Întrebarea 15.

Cum gestionează Curtea de Conturi a României riscul concret al unei „prescripții la pătrat” — situația în care, prin tergiversarea acțiunilor de follow-up, termenele aplicabile răspunderii materiale, disciplinare sau civile a funcționarilor publici (3 ani pentru răspunderea materială, termenele speciale ale Codului Muncii și ale Statutului funcționarilor publici) se împlinesc înainte ca o acțiune efectivă în regres să fie inițiată, lăsând creanța prescrisă irecuperabilă atât de la debitorul principal, cât și de la persoana responsabilă pentru neîntreruperea prescripției?

3. D. Solicitare de date și documente
   1. Întrebarea 16.

Vă rog să transmiteți copia următoarelor documente, în măsura în care nu fac obiectul unor restricții de acces:

(a) Rapoartele publice anuale ale Curții de Conturi pentru exercițiile bugetare 2020, 2021, 2022, 2023 și 2024, în secțiunile referitoare la situația prejudiciilor prescrise și a recuperărilor;

(b) Sinteza statistică a măsurilor dispuse de Curte în perioada 2020–2024 privind administrația publică centrală, cu indicarea ratei de implementare;

(c) Lista actelor de sesizare penală formulate de Curte în temeiul art. 64 din Legea nr. 94/1992, în perioada 2020–2024;

(d) Eventualele decizii ale Plenului Curții privind aplicarea uniformă a metodologiei de identificare a răspunderii personale în rapoartele de audit, conform standardelor profesionale invocate (ISSAI 100, ISSAI 400, ISSAI 4000).

2. Întrebarea 17.

Care este poziția oficială a Curții de Conturi a României privind necesitatea unei modificări legislative care să întărească mecanismele de recuperare a prejudiciilor prescrise în administrația publică, inclusiv prin: (a) extinderea termenului general de prescripție pentru drepturile de creanță ale statului; (b) introducerea răspunderii subsidiare automate a persoanelor cu atribuții de monitorizare în cazul prescrierii drepturilor de creanță; (c) constituirea unui registru public al persoanelor responsabile pentru prejudicii prescrise?

4. IV. TEMEIUL JURIDIC ȘI SOLICITAREA FINALĂ

Prezenta interpelare se întemeiază pe:

(a) Art. 112 din Constituția României, care prevede dreptul deputaților de a adresa interpelări Guvernului și autorităților publice;

(b) Regulamentul Camerei Deputaților, în secțiunea privind întrebări și interpelări;

(c) Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care reglementează atribuțiile Curții ca organism suprem de audit al sectorului public, sub controlul exclusiv al Parlamentului;

(d) Principiul transparenței instituționale și al răspunderii publice pentru utilizarea fondurilor publice.

The post  Monica Iagăr – Întrebare – CCR MTS 695 din 2018 appeared first on AUR.

The post Monica Iagăr – Declarație de presă – Solicit Curţii de Conturi să clarifice cum a pierdut statul român prejudicii prescrise de zeci de milioane de lei la Ministerul Tineretului şi Sportului appeared first on AUR.

Demersul parlamentar are la bază constatările din rapoartele oficiale ale Curții de Conturi și ale Corpului de Control al ministrului, care indică faptul că statul român ar fi pierdut posibilitatea recuperării unor sume estimate la peste 12 milioane de lei, existând inclusiv documente care menționează prejudicii nerecuperate de aproape 30 de milioane de lei.

„Statul român nu poate funcționa după regula prescripției tăcute și a lipsei de răspundere. Atunci când prejudicii de milioane de lei se prescriu, iar nimeni nu răspunde, avem o problemă sistemică gravă care afectează direct interesul public și încrederea cetățenilor în instituțiile statului”, a declarat deputatul AUR, Monica Iagăr.

Prin interpelarea depusă se solicită conducerii Curții de Conturi să precizeze ce sume au fost recuperate efectiv, ce acțiuni civile sau penale au fost inițiate, dacă au fost trase la răspundere persoanele responsabile, câte instituții publice centrale au înregistrat creanțe prescrise în perioada 2020–2024, dar și care este valoarea totală a prejudiciilor rămase nerecuperate la nivel național.

Documentul ridică și problema unei vulnerabilități sistemice în administrația publică, și anume situațiile în care termenele de prescripție expiră atât pentru recuperarea creanței principale, cât și pentru atragerea răspunderii persoanelor care aveau obligația legală să prevină pierderea banilor publici.

„Nu putem accepta ca milioane de lei din bani publici să dispară prin pasivitate administrativă, neglijență sau lipsă de urmărire juridică. Este nevoie de transparență totală, de mecanisme reale de control și de răspundere concretă pentru cei care permit prescrierea prejudiciilor statului”, a mai precizat deputatul AUR.

Prin această interpelare sunt solicitate inclusiv date statistice oficiale privind prejudiciile prescrise în administrația publică centrală, rata reală de recuperare a acestora, sesizările penale formulate de Curtea de Conturi, măsurile neexecutate de instituțiile auditate și metodologia de follow-up aplicată de Curte.

Demersul parlamentar urmărește consolidarea controlului asupra utilizării fondurilor publice și identificarea unor eventuale modificări legislative necesare pentru prevenirea pierderii creanțelor statului prin prescripție.

The post Monica Iagăr (deputat AUR): „Solicit Curții de Conturi să clarifice cum a pierdut statul român prejudicii prescrise de zeci de milioane de lei la Ministerul Tineretului și Sportului” appeared first on AUR.

Stimate domnule prim-ministru
Domnule ministru,

Agenția Națională de Administrare Fiscală este condusă de un președinte cu rang de secretar de stat, numit prin decizie a primului-ministru
În aplicarea art. 112 din Constituția României, art. 34 lit. d) și i) din Legea nr. 96/21 aprilie 2006 privind statutul deputaților și al senatorilor, art. 212, 213, 214, 215, 216 și 217 din Regulamentul Camerei Deputaților aprobat prin Hotărârea nr. 8 din 24 februarie 1994, republicat, și având în vedere atribuțiile ce îmi revin în exercitarea mandatului de deputat în Parlamentul României, formulez prezenta interpelare și solicit explicații cu privire la poziția oficială a Agenției Naționale de Administrare Fiscală în legătură cu regimul fiscal aplicabil veniturilor obținute din administrarea piețelor agroalimentare de către serviciile publice subordonate unităților administrativ-teritoriale, precum și comunicarea datelor și informațiilor menționate în continuare.
I. Contextul problemei
Prin întrebarea parlamentară nr. 3552A din 17 decembrie 2025, având ca obiect solicitarea de clarificări suplimentare privind situația nefiscalizării piețelor agroalimentare administrate de Primăria Satu Mare, am sesizat Agenția Națională de Administrare Fiscală cu privire la modalitatea de încasare a contravalorii ocupării spațiilor de vânzare în piețele agroalimentare administrate, prin Administrația Domeniului Public Satu Mare, serviciu public cu personalitate juridică subordonat Consiliului Local al Municipiului Satu Mare, înființat prin Hotărârea Consiliului Local nr. 182/2005. Această modalitate de încasare nu utilizează aparate de marcat electronice fiscale, ci se bazează exclusiv pe bonuri valorice cu regim special,
instrumente care nu asigură transmiterea datelor către sistemul informatic al Agenției Naționale de Administrare Fiscală, nici trasabilitatea fiscală a încasărilor și nici generarea documentelor
fiscale obligatorii pentru persoanele care efectuează plata. Răspunsul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, înregistrat sub nr. 15/2026 și transmis prin intermediul Ministerului Finanțelor cu adresa nr. 886886-1/10 martie 2026, a fost comunicat cu o întârziere de aproximativ 54 de zile față de termenul legal de răspuns, fără ca o solicitare de prelungire a acestui termen să fi fost formulată.
Conținutul răspunsului ridică probleme de fond care impun, în temeiul atribuțiilor parlamentare de control, formularea prezentei interpelări.
II. Conținutul răspunsului primit și aspectele care impun clarificare Răspunsul Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 15/2026 se rezumă, în esență, la o citare a cadrului normativ — art. 1 alin. (1) și (2) din OUG nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, art. 1 alin. (1) și (3) din Normele metodologice aprobate prin HG nr. 479/2003, republicată, cu modificările ulterioare — și la o trimitere la Hotărârea Consiliului Local Satu Mare nr. 182/2005 privind înființarea Administrației Domeniului
Public. Cu privire la solicitarea formulată la pct. 4 al întrebării inițiale, prin care se solicitase indicarea eventualelor cereri de derogare formulate către ANAF de către Administrația Domeniului Public Satu Mare sau Primăria Municipiului Satu Mare, răspunsul se limitează la formularea: la nivelul instituției noastre nu se regăsesc informații ce fac obiectul situațiilor din întrebare.
Această formulare confirmă, în sine, o situație instituțională care impune clarificare: o entitate care administrează piețe agroalimentare timp de aproximativ două decenii nu a sesizat niciodată Agenția Națională de Administrare Fiscală cu privire la regimul fiscal aplicabil încasărilor din această activitate, iar autoritatea fiscală nu pare să fi declanșat din proprie inițiativă o verificare a acestei situații.
În același timp, răspunsul Agenției Naționale de Administrare Fiscală eludează miezul juridic al întrebării, respectiv calificarea concretă a Administrației Domeniului Public Satu Mare drept instituție publică în sensul art. 1 alin. (1) din Normele metodologice, calificare care ar atrage exonerarea de la obligația utilizării aparatelor de marcat electronice fiscale. Această calificare nu este nici demonstrată, nici motivată în mod expres în răspunsul comunicat, fiind tratată ca o presupunere implicită.
Problema centrală nu este statutul juridic formal al Administrației Domeniului Public Satu Mare, ci natura economică a activității desfășurate. Activitatea de administrare a piețelor agroalimentare, constând în închirierea temporară a spațiilor de vânzare către comercianți și încasarea tarifelor de ocupare, are caracter economic și este desfășurată în concurență directă cu operatorii privați care administrează spații comerciale similare. Jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, prin hotărârile pronunțate în cauzele C-288/07 Isle of Wight Council, C-174/14 Saudaçor și C-520/14 Gemeente Borsele, a stabilit constant că o entitate de drept public care desfășoară activități economice în concurență cu operatorii privați nu poate beneficia de excepții fiscale exclusiv în temeiul statutului său juridic, fără analiza naturii
activității prestate.
III. Solicitările interpelării
Având în vedere cele expuse mai sus, vă rog, domnule prim-ministru, domnule miniștru, să îmi comunicați, în scris, explicațiile, datele oficiale și documentele cu privire la următoarele aspecte:

1. Care este calificarea oficială a Agenției Naționale de Administrare Fiscală cu privire la Administrația Domeniului Public Satu Mare, în calitate de serviciu public cu personalitate juridică subordonat Consiliului Local al Municipiului Satu Mare care administrează piețe agroalimentare prin încasarea tarifelor de ocupare a spațiilor de vânzare: (a) instituție publică exclusă de la aplicarea OUG nr. 28/1999 conform art. 1 alin. (1) din Normele metodologice aprobate prin HG nr. 479/2003 republicată; sau (b) entitate care prestează servicii contra cost și are obligația utilizării aparatelor de marcat electronice fiscale? Vă rog să indicați expres temeiul juridic al calificării și raționamentul aplicat, inclusiv raportarea acestei calificări la jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene în materia activităților economice desfășurate de entitățile de drept public.
2. Care este numărul total al cererilor de derogare, al solicitărilor de clarificare și al soluțiilor fiscale anticipate primite de Agenția Națională de Administrare Fiscală, în perioada 2015–2025, din partea administratorilor de piețe publice din România — servicii publice subordonate unităților administrativ-teritoriale, regii autonome locale, societăți comerciale cu capital integral sau majoritar de stat ori al unităților administrativ-teritoriale — cu privire la regimul fiscal aplicabil încasărilor din administrarea piețelor? Vă rog să comunicați defalcarea pe ani, pe tipuri de entități solicitante și pe tipul soluției emise de Agenția Națională de Administrare Fiscală.
3. Vă solicit indicarea expresă a faptului dacă, până la data prezentei interpelări,
   Agenția Națională de Administrare Fiscală a emis vreun act administrativ-fiscal individual — răspuns la solicitare, decizie, soluție fiscală anticipată sau orice alt înscris cu valoare juridică — prin care să fi calificat în mod expres Administrația Domeniului Public Satu Mare ca entitate exclusă de la obligația utilizării aparatelor de marcat electronice fiscale. În cazul unui răspuns afirmativ, vă rog să comunicați copia documentului respectiv.
4. Vă solicit declanșarea unui control fiscal punctual la Administrația Domeniului Public Satu Mare, având ca obiect: (a) verificarea modalității de încasare a veniturilor obținute din administrarea piețelor agroalimentare în perioada 2020–2025; (b) evaluarea conformității utilizării bonurilor valorice cu regim special în raport cu cerințele OUG nr. 28/1999 republicată și ale Normelor metodologice aprobate prin HG nr. 479/2003 republicată; (c) stabilirea cuantumului total al veniturilor încasate fără utilizarea aparatelor de marcat electronice fiscale în perioada de referință; (d) verificarea respectării obligațiilor declarative cu privire la aceste venituri. Vă rog să comunicați concluziile controlului fiscal subsemnatei și comisiilor parlamentare competente.
5. Vă solicit comunicarea instrucțiunilor interne, ghidurilor metodologice, circularelor
   sau oricăror altor acte cu caracter normativ intern emise de Agenția Națională de Administrare Fiscală, în perioada 2015–2025, privind regimul fiscal aplicabil veniturilor obținute de serviciile publice subordonate unităților administrativ-teritoriale din administrarea piețelor agroalimentare și a altor activități economice cu caracter recurent desfășurate în piețele publice.
6. Câte controale fiscale a derulat Agenția Națională de Administrare Fiscală, în perioada 2020–2025, având ca obiect modalitatea de fiscalizare a veniturilor obținute din administrarea piețelor publice de către servicii publice subordonate unităților administrativteritoriale? Care au fost concluziile principale ale acestor controale, defalcat pe ani, și care a fost cuantumul total al veniturilor identificate ca neînregistrate fiscal?
7. Având în vedere că răspunsul nr. 15/2026 a fost transmis cu o întârziere de aproximativ 54 de zile față de termenul legal, vă rog să indicați motivele acestei întârzieri și măsurile administrative interne dispuse pentru asigurarea respectării termenului legal de răspuns la întrebările și interpelările parlamentare.
8. Care sunt măsurile pe care Agenția Națională de Administrare Fiscală intenționează să le adopte, cu termene asumate, pentru clarificarea la nivel național a regimului fiscal aplicabil veniturilor obținute de entitățile publice locale din administrarea piețelor agroalimentare, în vederea asigurării unui tratament uniform, a egalității de tratament fiscal între operatorii economici privați și entitățile publice care desfășoară activități economice similare, precum și a trasabilității fiscale a veniturilor publice locale?

The post Monica Iagăr – Interpelare – Solicitare de calificare oficială a regimului fiscal aplicabil Administrației Domeniului Public Satu Mare în raport cu obligația utilizării aparatelor de marcat electronice fiscale, declanșarea unui control fiscal punctual privind modalitatea de încasare a veniturilor din administrarea piețelor agroalimentare și comunicarea statisticii naționale privind cererile de derogare formulate către ANAF de către administratorii de piețe publice appeared first on AUR.

           Măsura este profund nedreaptă și arbitrară

Se transferă baze sportive, hoteluri și cantine doar către anumite cluburi, fără niciun studiu de impact sau strategie națională.

Direcțiile județene de sport rămân fără resurse, fără personal și fără posibilitatea de a funcționa.

Această decizie punctuală arată clar favoritism și politizare, nu interesul comunității.

          Consecințe grave pentru sportul românesc și tineret

Sportul de masă este sub atac, iar copiii și tinerii riscă să rămână fără acces la infrastructura publică.

Se creează precedentul ca patrimoniul public să fie fragmentat după interese locale, nu după nevoie reală.

Angajații direcțiilor județene sunt lăsați în aer, fără protecție și fără continuitate profesională.

Pe această cale, lansez un avertisment public și solicit Guvernului și Agentiei Naționale pentru Sport să: oprească imediat acest proiect până la realizarea unei analize naționale complete, publice criteriile și studiile de impact – totul trebuie transparent, nu pe sub masă, să asigure protecția angajaților și menținerea accesului public la infrastructură, să organizeze dezbateri publice reale înainte de orice transfer de patrimoniu.

Dacă aceste cerințe nu vor fi respectate, vorbim despre furt direct al patrimoniului public sportiv, o decizie care poate afecta generații întregi de copii și tineri.

Sportul românesc nu este proprietatea unor cluburi sau a unor politicieni locali. Este al cetățenilor și al comunităților. Orice decizie care îl fragmentează este inacceptabilă, nedreaptă și periculoasă.

Fac apel la toți parlamentarii, primarii și liderii comunității să susțină transparența și dreptul tinerilor la sport.

The post Monica Iagăr – Declarație politică – Se jefuiește patrimoniul sportiv public – Guvernul rupe infrastructura sportivă pe bucăți! appeared first on AUR.

Stimate domnule prim-ministru
Domnule președinte,

Agenția Națională pentru Sport este o instituție publică, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului și în coordonarea prim-ministrului, finanțată de la bugetul de stat prin bugetul Secretariatului General al Guvernului Subsemnata IAGAR MONICA, deputat în Parlamentul României, în exercitarea atribuțiilor constituționale de control parlamentar și în temeiul prevederilor Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000, vă adresez prezenta întrebare parlamentară privind verificarea modului de funcționare a Federației Române de Atletism (FRA).
Au fost semnalate public și instituțional numeroase nemulțumiri din partea cluburilor sportive afiliate, a antrenorilor și a altor membri ai comunității atletismului românesc, referitoare la disfuncționalități administrative și tensiuni care afectează activitatea sportivă și relația cu membrii federației.
Având în vedere rolul Agenției Naționale pentru Sport ca autoritate publică centrală de coordonare și control asupra federațiilor sportive naționale, vă solicit să dispuneți:

1. Efectuarea unui control administrativ la nivelul FRA pentru verificarea respectării cadrului legal și statutului federației;
2. Evaluarea eventualelor disfuncționalități instituționale care afectează activitatea federației și interesele cluburilor afiliate;
3. Informarea Parlamentului României asupra rezultatelor controlului și a măsurilor dispuse;
4. Analizarea oportunității convocării unei Adunări Generale Extraordinare a FRA dacă se constată încălcări ale prevederilor legale sau statutare.
   În conformitate cu Regulamentul Camerei Deputaților, vă solicit să comunicați răspunsul în termenul legal de 15 zile de la primirea prezentei întrebări parlamentare.

The post Monica Iagăr – Întrebare – Clarificări privind situația existentă la Federația Română de Atletism și solicitarea controlului Agenției Naționale pentru Sport appeared first on AUR.