Domnului Sorin GRINDEANU, Ministru al Transporturilor și Infrastructurii

De către: Deputat Petru-Gabriel NEGREA

Circumscripția electorală: nr. 35 Suceava

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 11.03.2025

Obiectul întrebării: Lipsa locomotivelor pentru trenurile de călători către regiunea Moldova

Stimate domnule Ministru,

Este bine cunoscută situația precară a sistemului feroviar din România, atât în ceea ce privește infrastructura, cât și serviciile oferite călătorilor.

Dumneavoastră sunteți un ministru foarte activ, vă vedem deseori tăind panglici la porțiuni de șosele și de autostradă. Totuși, prezența dumneavoastră în călătoriile cu trenul este mai puțin vizibilă – și, dacă acest mijloc de transport nu este printre opțiunile dumneavoastră, motivele sunt, probabil, de înțeles.

Așa cum este bine cunoscut, standardul general al serviciilor feroviare din România este unul modest, însă trenurile care deservesc Moldova sunt într-o situație deosebit de critică. Deși această regiune a fost adesea neglijată de decidenți, ea rămâne o parte esențială a țării, având un potențial turistic considerabil. Bucovina, una dintre cele mai frumoase zone ale României, merită o infrastructură de transport pe măsura renumelui său. Probabil că ați vizitat această regiune, dar nu cu trenul – de aceea, vă invităm să o faceți.

Pentru a oferi un exemplu concret: în data de 5 martie 2025, trenul IC 551 București Nord – Suceava a plecat din Gara de Nord cu o întârziere de peste 100 de minute, dintr-un motiv greu de acceptat – lipsa locomotivei. Nu este un caz singular; există numeroase situații în care trenurile sunt blocate în gări sau chiar în câmp din cauza defecțiunilor locomotivelor sau a indisponibilității acestora.

Având în vedere aceste aspecte, vă rugăm să ne transmiteți:

1. Care este durata anuală cumulată a întârzierilor trenurilor de călători?

2. Considerați că lipsa locomotivelor este un motiv justificabil pentru ca trenurile spre Moldova să nu plece la timp din gară?

3. Ce prioritate au trenurile de călători în România, pe timp de pace? Există o reglementare clară în acest sens?

4. Care considerați că ar fi pragul critic al întârzierilor (exprimat în minute, ore, zile, luni sau ani) la care se cuvine demisia de onoare a ministrului transporturilor?

Vă rugăm să transmiteți răspunsul dumneavoastră în scris.

The post Petru Negrea – Întrebare parlamentară – Lipsa locomotivelor pentru trenurile de călători către regiunea Moldova appeared first on AUR.

Acest ipochimen, ajuns într-un mod total nefericit în fruntea țării, fără să știe nici o boabă de economie, limbi străine sau diplomație, fără niciun fel de cultură în ceea ce privește istoria neamului, în loc să-i reprezinte în mod echitabil pe toți cetățenii țării, să aloce investiții pentru dezvoltarea unitară a regiunilor geografice, aruncă cu lejeritate anateme asupra moldovenilor, îi privește de sus, considerându-se superior celor care îi pot da oricând lecții de onestitate, inteligență, evlavie, curaj și demnitate.

Astăzi, Moldova e o regiune subdezvoltată în comparație cu alte zone ale țării, asta fiindcă guvernele dominate mai mult de jumătate din perioada post-decembristă de PSD nu au vrut să investească în Moldova, ci doar au furat ca în codru toate resursele care le erau destinate moldovenilor. În cei peste 33 de ani de când baronii PSD sorb cu nesaț din bugetul țării, construindu-și tot felul de vile și palate, umblând doar în mașini cu girofar, în acești ani Moldova a ajuns o ruină din care tinerii fug spre zări străine, pentru a-și asigura un trai mai bun. Pe deasupra, autostrada care are ar trebui să traverseze Carpații Orientali și să asigure legătura cu Transilvania și cu Europa Centrală este doar o lozincă, vorbă goală pe hârtie, iar calea ferată, spitalele, școlile sau bazele sportive sunt vrednice de Evul Mediu.

La alegerile din acest an, întreaga Moldova trebuie să se trezească și să-i spună un NU hotărât infractorului Ciolacu și bandei de tâlhari. Moldovenii trebuie să spună NU celui care se simte jignit când e categorisit drept moldovean. Trebuie să spună NU jafului, corupției, minciunii și incompetenței. Moldovenii trebuie să le spună NU tuturor PSD-iștilor, PNL-iștilor și tuturor celor care le-au furat banii, bunăstarea, fericirea. În 2024, Revoluția care schimbă România începe în MOLDOVA!”

The post Sorin Lavric, senator AUR: “Moldova, spune-i NU infractorului Ciolacu și bandei de tâlhari!” appeared first on AUR.

Deputații și senatorii AUR s-au deplasat la Varnița în urma sesizărilor făcute de participanții la Caravana AUR, blocată de aproape 24 de ore din drumul spre Tighina, unde intenționau să organizeze un eveniment electoral în cadrul campaniei pentru alegerile parlamentare din 11 iulie.

Deși formațiunile politice PSRM a lui Igor Dodon, PCRM a lui Vladimir Voronin și PAS, a cărui lider a fost Maia Sandu, au avut dreptul de a-și face campanie electorală în regiunea transnistreană, Alianța pentru Unirea Românilor este împiedicată să îi informeze pe cei 400.000 de cetățeni ai Republicii Moldova cu drept de vot în legătură cu programul său politic.

Parlamentarii Andrei Busuioc, Andrei Hangan, Daniel Gheorghe-Rusu, Dumitru Focșa și Ciprian Ciubuc, alături de candidați ai Alianței pentru Unirea Românilor, în frunte cu președintele AUR Republica Moldova Vlad Bilețchi, care efectuează cu autocarul de campanie un tur prin toate localitățile Republicii Moldova, sunt sechestrați la punctul de control ce separă orașul Varnița din raionul Anenii Noi de Tighina de separatiștii din regiunea transnistreană și li se refuză accesul la apă potabilă și hrană.

„Comanda a fost preluată de un ofițer rus. KGB-iștii din regiunea transnistreană au vânat și lovit cu picioarele fiecare colet cu hrană primit. Protestăm împotriva regimului separatist care nu dă explicații sau documente pentru acțiunile ilegale și criminale pe care le întreprind pe teritoriul Republicii Moldova. În această dimineață au fost agresați câțiva deputați în Parlamentul României. În contextul în care autoritățile de la Chișinău tac, complice cu separatiștii de la Tiraspol, cerem autorităților de la București să intervină pentru soluționarea acestui caz”, a declarat Vlad Bilețchi, președintele AUR.

The post Parlamentari ai României, agresați la Nistru de militari cu însemne ale Federației Ruse appeared first on AUR.

Lista candidaților este deschisă de Victoria Grosu Vremeș, coordonator al filialei AUR Italia. Președintele partidului AUR din Republica Moldova, Vlad Bilețchi, ocupă poziția a doua pe listă, și este urmat de liderul partidului Uniunea Salvați Basarabia, Valeriu Munteanu, fost ministru al Mediului, de președintele Partidului Liberal, Dorin Chirtoacă, fost primar al mun. Chișinău, și de Tatiana Potîng, lider al Partidului Popular Românesc.

„Din această clipă pornim bătălia noastră pentru dreptate, pentru bunăstare, pentru unioniști, pentru o guvernare fără compromisuri și un trai mai bun pentru fiecare cetățean din Republica Moldova. AUR în Parlamentul de la Chișinău va demara și va implementa toate proiectele de interconectare dintre cele două maluri de Prut – fie că vorbim de interconectarea energetică, de gazoduct, poduri, transporturi sau guvernare comună”, a declarat Vlad Bilețchi, președintele AUR Republica Moldova.

La evenimentul depunerii listelor de candidați au fost prezenți și parlamentari AUR ai României, originari din Republica Moldova.

The post AUR A DEPUS LISTELE DE CANDIDAȚI PENTRU ALEGERILE PARLAMENTARE DIN BASARABIA appeared first on AUR.

„Am lansat Alianța pentru Unirea Românilor în țară pe 1 decembrie 2019, de Ziua Marii Uniri, iar acum a venit momentul să ieșim în întâmpinarea fraților noștri de peste Prut, ai căror înaintași au votat primii Unirea cu România, la 27 martie 1918, și să le oferim platforma necesară realizării dezideratului lui Nicolae Dabija, Grigore Vieru, Leonida Lari, Ion și Doina Aldea Teodorovici și tuturor românilor patrioți: Reîntregirea națională. Vom sta la dispoziția celor care doresc să refacem unitatea națională, acum și fizic, la biroul parlamentar din Chișinău, și îi așteptăm alături de noi în AUR Republica Moldova”, a declarat deputatul George Simion, copreședinte AUR.

Lansarea la Chișinău a Alianței pentru Unirea Românilor are loc în contextul în care formațiunile de pe scena politică din Republica Moldova care susțin că urmăresc interesul cetățenilor au dovedit în ultimii 30 de ani că acționează contrar acestui interes și vine să impulsioneze unirea celor care își doresc să se facă dreptate pentru Republica Moldova.

Totodată, AUR va avea personalitate juridică și în Republica Moldova și ca urmare a situației absurde, recent petrecute la frontiera de pe Prut, când  autoritățile de la Chișinău nu i-au permis lui George Simion accesul pe teritoriul Republicii Moldova. Parlamentarul, invitat în Republica Moldova de deputați din Comisia pentru integrare europeană de la Chișinău, dorea să participe la funeraliile marelui om de cultură Nicolae Dabija. Lucrătorii vamali l-au informat pe demnitar că are interdicție în Republica Moldova până în 2023, iar președintele Maia Sandu, prin intermediul presei, că acesta va trebui să apeleze la instanță pentru a-i fi ridicată interdicția. Cu acest prilej, copreședintele AUR George Simion a promis că va reveni în Republica Moldova pe cale politică.

The post ZIUA UNIRII BASARABIEI CU ROMÂNIA ADUCE AUR ÎN REPUBLICA MOLDOVA appeared first on AUR.

Dincolo de detaliile istorice, ceea ce trebuie subliniat este determinarea cu care clasa politică a vremii a știut să pună interesul național mai presus de orice altceva: România înainte de toate, cum am zice astăzi.

Din păcate, acest spirit nu numai că nu se regăsește astăzi în acțiunile decidenților noștri, dar pare că dimpotrivă, deviza acestora pare să fie: oricine altcineva, înaintea României. Avem nevoie, mai mult ca niciodată, de o generație conștientă de misiunea sa, o generație care să repună pe picioare țara noastră, să facă o Românie Mare în Europa.

De asemenea, cu această ocazie festivă trebuie să ne amintim de frații noștri care nu se află în granițele actuale ale României și să ne propunem, întocmai ca și strămoșii noștri de la 1859, să facem totul pentru unirea „în cuget și-n simțiri”, a tuturor românilor. Dacă vom reuși asta, totul va veni de la sine.

„Pe 24 ianuarie ar trebui să jucăm Hora Unirii, dar din păcate, se pare că și aceasta va deveni o piesă de muzeu. În ciuda declarațiilor sforăitoare ale celor care au condus și conduc România, ei nu au jucat „Hora Unirii”, ci pe cea a dezbinării, a înstrăinării și aneantizării poporului român. A venit momentul să ne amintim, tânăr și bătrân, bărbat și femeie, bugetar sau privat, bucureștean sau pronvicial – că toți „suntem de-o mamă/De-o făptură și de-o seamă”, așa cum spune poetul. Să facem sufletul românesc să bată din nou, cu tărie, în amintirea lui Alexandru Ioan Cuza și a celor care au făcut posibilă țara pe care trebuie să le-o lăsăm moștenire, mare și frumoasă, copiilor noștri”, a declarat George Simion, copreședinte AUR.

The post UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE: INTERESUL NAȚIONAL MAI PRESUS DE ORICE ALTCEVA appeared first on AUR.

Mobilizarea exemplară la vot atât a cetățenilor Republicii Moldova plecați în străinătate, cât și a celor rămași acasă, arată nevoia unui proiect concret care să facă dreptate pentru toți și să redea încrederea în viitor.

În contextul în care candidatul PAS Maia Sandu l-a învins pe rusofilul Igor Dodon, AUR așteaptă din partea acesteia gestul firesc de ridicare a interdicției de intrare în Republica Moldova aplicate de binomul Dodon-Plahotniuc copreședintelui AUR George Simion. În viziunea AUR, în acest mod, Maia Sandu ar corecta o primă nedreptate și ar demonstra că la Chișinău nu a avut loc o simplă rotație la putere a cadrelor.

The post BASARABIA A SCĂPAT DE DODON. URMEAZĂ ALEGERILE DIN ROMÂNIA ȘI DRUMUL NORMAL SPRE REUNIRE appeared first on AUR.

Într-un clip video postat pe pagina sa de Facebook, George Simion amintește că în 2018 a fost expulzat din Republica Moldova, fiind declarat persona non grata chiar de sărbătorirea a 100 de ani de la Marea Unire.

„Am un mesaj important pentru frații români de peste Prut, pentru toți unioniștii. În continuare eu sunt expulzat în R. Moldova, sunt declarat persona non grata din Anul Centenarului, s-au împlinit 2 ani, în continuare nu pot intra în Basarabia noastră dragă, nu pot să vin de acasă – acasă, și mi-e dor să fac acest lucru. Eu nu sunt primit de mafia care conduce Republica Moldova de 30 de ani să trec Prutul, dar bandiți precum Cristian Rizea sunt admiși, sunt ținuți în puf și sunt protejați de securiștii de la Chișinău și București”, precizează George Simion.

„Sunt alegeri duminică, mâine 1 noiembrie, o să fie și turul 2 probabil, nu avem reprezentare politică, oricine iese președinte, prim-ministru, oricine formează o majoritate în Parlamentul de la Chișinău, din păcate, nu va face decât să ducă situația din rău în mai rău. Așa cum am zis la sutele de mitinguri, singura soluție pentru Basarabia este întoarcerea acasă, unirea cu Patria-Mamă. Mergeți la vot, în speranța că vom avea cât mai curând pe cine vota și pe cine să ne reprezinte cu mândrie și demnitate. Faceți-o pentru a arăta că noi unioniștii, românii, contăm, și contăm pentru că împreună am dus procentul unioniștilor de jos la aproape o majoritate. În curând, râul Prut va fi un râu intern al națiunii române și îi vom îndepărta pe cei care astăzi ne țin, vremelnic, despărțiți”, conchide copreședintele AUR.

The post GEORGE SIMION: MESAJ CĂTRE CETĂȚENII REPUBLICII MOLDOVA appeared first on AUR.

Este de notorietate faptul că în România durează exagerat de mult, chiar nepermis de mult, finalizarea unei autostrăzi cap-coadă. După ani de zile de la începerea lucrărilor pentru o anumită autostradă, avem doar tronsoane disparate, recepții întârziate și lucrări executate care, uneori, se deteriorează la puțină vreme de la recepție.

„Vrem să îi forțăm pe guvernanți să își facă treaba cu seriozitate, cu respectarea termenelor și a condițiilor de calitate. Este regretabil că Autostrada Moldovei a fost mereu pusă la coada listei de priorități, iar lucrările la executarea ei vor începe cu întârziere. Vrem ca termenul de executare să fie respectat, iar românii să circule cât mai repede și în siguranță pe A7” a declarat Florin Pușcașu.

The post UNIM OM CU OM, REGIUNE CU REGIUNE – AUTOSTRADA MOLDOVEI appeared first on AUR.

De către: Senator Claudiu-Richard Târziu, președinte al Comisiei pentru comunitățile de români de pretutindeni

Data: 10/03/2021

Obiectul întrebării: Planurile României privind reconstrucția a 14 poduri peste Prut, din cele 22 existente înaintea ocupației sovietice și posibilitatea utilizării suprastructurii metalice păstrate la Chișinău pentru refacerea unuia dintre poduri.

Stimate domnule Prim-ministru,

România și Republica Moldova au stabilit și dezvoltă relații speciale și privilegiate bazate pe unitatea de limbă, cultură, istorie și spiritualitate, precum și pe aspirațiile comune europene și euroatlantice. Precum bine cunoașteți, pentru cei 684 de kilometri de frontieră, România și Republica Moldova au doar 8 puncte de trecere peste Prut, cu o medie de 85 de kilometri între ele, față de o medie de 31 de kilometri în perioada interbelică. Prin comparație, Republica Moldova are 58 de puncte locale și internaționale de trecere a frontierei cu Ucraina.

Din cele 22 de poduri peste Prut, în România interbelică, acum avem abia 8 puncte prin care Basarabia poate comunica cu restul României. 14 poduri din cele distruse de sovietici așteaptă să fie refăcute. Refacerea lor este o formă de desovietizare și de revenire la normal.

Podurile feroviare de la Fălciu – Cantemir și de la Holboca (spre Nicolina) – Ungheni au fost singurele care au supraviețuit bombardamentelor sovietice din cel de-al Doilea Război Mondial. După instalarea sovieticilor în Basarabia au fost refăcute 4 poduri: Galaţi – Giurgiuleşti în 1949, Albiţa – Leuşeni în 1956 şi renovat în 1978, Oancea – Cahul în 1963, Sculeni – Sculeni în 1966. Acestora li s-au adăugat coronamentul barajului Stânca – Costeşti în 1978, și podul de la Rădăuţi Prut – Lipcani în 2005, singurul refăcut după prăbușirea URSS, cu sprijinul financiar de la Bruxelles.

Reconstrucția unui singur pod se ridică la o medie de circa 10 milioane de euro, sumă față de care pot exista variațiuni în funcție de parametrii tehnici din fiecare caz aparte. Ajutoarele financiare nerambursabile acordate Chișinăului de către București ar fi fost suficiente pentru refacerea acestor 14 poduri, ca elemente strategice de interconexiune între cele două părți încă separate ale națiunii noastre. De ani de zile trenează discuțiile privind refacerea podului de la Bumbăta, comuna Vetrișoaia – Leova, a podului din preajma localității basarabene Zagarancea,  modernizarea podului de la Fălciu – Cantemir.

Cunoaștem că la Chișinău există suprastructura unui pod metalic, moștenită de la fosta U.R.S.S., datând din anul 1960, având pe timpuri destinație militară și putând fi asamblat timp de o săptămână în caz de invadare a României de către sovietici. Această suprastructură este turnată din oţel forjat și cuprinde în plus şase grinzi metalice cu inima plină, ca elemente de rezistență ale suprastructurii metalice ţinute în păstrare, în foarte bune condiţiuni, de Agenţia Rezerve Materiale, autoritate administrativă centrală în subordinea Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova. În mod evident și așa cum au propus autoritățile Republicii Moldova în repetate rânduri în ultimii 26 de ani (începând cu 1994), acest pod metalic ar putea fi utilizat acum pentru stabilirea unei noi interconexiuni între cele două maluri ale Prutului, pentru decongestionarea traficului tot mai intens de călători, mijloace de transport și mărfuri.

Având în vedere cele expuse mai sus, vă rugăm respectuos să ne transmiteți:

1. Câte din cele 14 poduri peste Prut distruse de sovietici și care dintre ele anume vor fi refăcute în următorii 2 ani?
2. Câte din cele 14 poduri peste Prut distruse de sovietici și care dintre ele anume vor fi refăcute în următorii 10 ani?
3. Care sunt sau vor fi sursele de finanțare a lucrărilor de construcție și a achizițiilor de materiale pentru refacerea acestor poduri?
4. La ce cuantumuri se ridică sumele necesare în cazul fiecărui pod refăcut din cele 14 distruse de sovietici?
5. Au fost purtate discuții de către Guvernul României cu administrația centrală de la Chișinău în privința utilizării suprastructurii podului metalic militar păstrat în bune condițiuni la Agenția Rezerve Materiale din cadrul Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova? Dacă nu, preconizează Guvernul nostru să aducă această chestiune pe agenda bilaterală și să identifice o soluție comună care să reducă din cheltuielile destinate reconstrucției unuia dintre podurile distruse de sovietici?

Vă rugăm să transmiteți răspunsul dumneavoastră în scris.

The post Claudiu Târziu – întrebare parlamentară către Guvernul României – Planurile României privind reconstrucția a 14 poduri peste Prut, din cele 22 existente înaintea ocupației sovietice și posibilitatea utilizării suprastructurii metalice păstrate la Chișinău pentru refacerea unuia dintre poduri. appeared first on AUR.