Potrivit expunerii de motive, măsura urmărește crearea unui cadru fiscal favorabil pentru participarea angajaților la profit, ca instrument de stimulare a productivității muncii și consolidarea competitivității companiilor românești.

Deputatul AUR Mohammad Murad, antreprenor și inițiator al proiectului, a atras atenția asupra dificultăților cu care se confruntă mediul de afaceri din România și asupra nevoii urgente de măsuri concrete pentru susținerea antreprenorilor și a angajaților.

„Mediul de afaceri se chinuie în fiecare zi. Mediul de afaceri în România, din zece persoane, șapte se gândesc să plece de aici. Trebuie să interveniți”, a declarat deputatul AUR Mohammad Murad în plenul Camerei Deputaților.

Parlamentarul AUR a subliniat că experiența acumulată în mediul privat îi oferă o perspectivă directă asupra problemelor reale din economie.

„Da, sunt om de afaceri, antreprenor, dar am trei calități pe care cred că puțini le au. Prima, am peste 3.000 de angajați și îmi asum în fiecare zi să răspund pentru tot ce au nevoie. A doua, plătesc peste 50 de milioane de euro taxe și impozite”, a afirmat deputatul AUR.

Proiectul AUR introduce pentru prima dată în legislația fiscală din România posibilitatea acordării unor facilități fiscale pentru veniturile obținute de angajați din participarea la profitul companiei, în limita a 15% din profitul brut al exercițiului financiar precedent. Măsura urmărește stimularea performanței economice, creșterea productivității și consolidarea relației dintre angajați și angajatori.

Totodată, inițiativa legislativă are ca obiectiv modernizarea relațiilor de muncă și crearea unor mecanisme economice care să contribuie la păstrarea forței de muncă în România și la creșterea competitivității companiilor românești pe piața europeană.

The post Victorie importantă pentru antreprenorii români: proiectul AUR pentru stimularea participării angajaților la profitul companiilor a fost adoptat de Parlament appeared first on AUR.

Deputatul AUR Mohammad Murad, inițiator al proiectului de lege, a declarat că propunerea vine în sprijinirea concretă a mediului de afaceri.

„Mai devreme am fost în comisie două ore pentru o lege care permite antreprenorilor să ofere angajaților 15% din profit la sfârșitul anului. (…) E prima oară când un partid vine cu o inițiativă care prevede sprijinul antreprenorilor și angajaților. Restul numai taxe peste taxe”, a declarat Mohammad Murad în cadrul conferinței de presă.

Potrivit expunerii de motive, elementul principal de noutate constă în deductibilitatea fiscală integrală a sumelor acordate angajaților cu titlu de participare la profit, în limita a 15% din profitul brut al exercițiului financiar precedent.

Totodată, astfel de mecanisme s-au dovedit eficiente în statele în care au fost implementate.

„Aceste instrumente s-au dovedit eficiente în creșterea productivității muncii, în îmbunătățirea climatului organizațional și în consolidarea loialității angajaților față de angajatori. În România, absența unor asemenea mecanisme fiscale favorabile creează dezavantaje competitive pentru companiile autohtone și limitează capacitatea acestora de a atrage și reține personalul calificat”, se arată în expunerea de motive.

The post Inițiativă AUR: participarea angajaților la profitul brut al companiilor appeared first on AUR.

Proiectele de lege prezentate în conferința de presă vin în sprijinirea mediul de afaceri prin relaxarea regimului fiscal și îmbunătățirea legislației atât în favoarea întreprinzătorilor, cât și în favoarea angajaților.

Mohammad Murad, deputat AUR și președintele Comisiei pentru Antreprenoriat și Turism din Camera Deputaților, a criticat măsurile de austeritate care au sugrumat mediul de afaceri.

„După toate măsurile și măririle tuturor taxelor care s-au întâmplat din luna septembrie sau chiar mai devreme până acum am constatat următorul lucru: efect zero! Deficitul este la fel și situația economică este mai critică”, a declarat acesta.

Mohammad Murad a susținut că proiectul de lege depus de AUR privind participarea angajaților la profit în limita a 15% din venitul brut este o măsură care care ajută mediul antreprenorial.

„Am fost în comisie două ore pentru o lege care permite antreprenorilor să ofere angajaților 15% din profit la sfârșit de an. (…) E prima oară când vine o inițiativă care prevede sprijinul antreprenorilor și angajaților. Restul numai taxe peste taxe”, a mai spus Murad.

Deputatul AUR Gabriel Florea a prezentat proiectul de lege care prevede majorarea plafonului plăților în numerar de la 5.000 lei la 50.000 lei.

„Am depus PL-x 110/2026, care vine să modifice Legea nr. 70/2015, și anume plafonul plăților cash de 5.000 de lei, pe care propunem să îl ajustăm și să îl majorăm până la 50.000 de lei. Este o măsură în concordanță cu politica europeană și vine să sprijine în mod real mediul de afaceri, fiind încă o măsură în plus pe care AUR o promovează”, a declarat deputatul AUR, Gabriel Florea.

La rândul său, deputatul AUR Lucian Mușat, a prezentat inițiativa legislativă privind impozitarea corectă a salariilor part-time, mărirea impozitului pe venit și extinderea termenului de funcționare fără angajați de la 30 de zile la 90 de zile.

„Dorim reimpozitarea corectă a salariilor part-time (…) angajatorul este nevoit să plătească din bugetul propriu diferența de contribuții și impozit pentru acel angajat, ceea ce reprezintă o nedreptate”, a afirmat Lucian Mușat.

Acesta a adăugat că mărirea pragului de impozitare pentru IMM-uri la 250.000 de euro este necesară, întrucât „acest prag a fost coborât din 2018 până astăzi de 10 ori. În 2018, acest prag era de 1.000.000 de euro și ajuta cu adevărat IMM-urile din România să se dezvolte, să crească, iar acest prag a fost scăzut (…) un lucru total injust”, a mai spus deputatul AUR.

În privința firmelor nou-înființate, Lucian Mușat a subliniat că acestea trebuie să beneficieze de o „impozitare micro dacă angajează o persoană la program cu normă întreagă în 90 de zile, față de 30 de zile cât a fost. (…) Dorim ca o societate să beneficieze de impozitare micro dacă are angajată o persoană cu program parțial de 4 ore, dacă aceasta este student sau pensionar”, a declarat deputatul AUR, Lucian Mușat.

Referitor la proiectul de lege AUR care prevede suportarea primelor 5 zile de concediu medical de către statul român, Lucian Mușat a susținut că astfel răspunde unei probleme des reclamată de companiile românești.

„Noi cerem ca primele 5 zile să fie suportate integral de către stat, pentru că angajații plătesc CASS, plătesc CAS, plătesc impozit. (…) Dorim ca ceea ce se plătește din ziua a șasea, ca indemnizație de concediu medical de către angajatori, aceste sume să poată fi compensate prin partea de CAS plătită pentru luna trecută și lunile viitoare”, a subliniat acesta.

În cadrul conferinței de presă a fost prezentat inclusiv proiectul de lege care elimină analiza de risc securitate fizică pentru microîntreprinderi.

„Aceasta este o birocrație care este făcută la fiecare trei ani de aproape toate companiile, o afacere care aduce 100 de milioane de euro unor băieți deștepți din România.

Noi propunem eliminarea acestei analize de risc pentru microîntreprinderi, urmând ca, pragul crescut pentru microîntreprinderi, și numărul companiilor care vor beneficia de această măsură va crește”, a explicat Lucian Mușat.

Deputatul AUR Mugur Mihăescu a criticat hățișurile birocratice care pun piedici antreprenorilor români, reiterând că identificarea și susținerea soluțiilor sunt vitale pentru mediul de afaceri românesc.

„Atâtea și atâtea lucruri birocratice care te pun pe tine, ca antreprenor, să pierzi timp, să pierzi bani, să fii nevoit să dai o șpagă, să te fofilezi, să te descurci. Pentru că statul nu ți-a fost niciodată partener până acum. (…)

Suntem aici cu o singură dorință în inimă: voi sunteți statul, nu noi. Voi trebuie să fiți statul român. Iar noi nu trebuie să facem altceva decât să fim, în sfârșit, ceea ce își doresc antreprenorii de la noi: să fim purtătorii lor de cuvânt, ambasadorii lor în politici, în politica internă”, a declarat deputatul AUR, Mugur Mihăescu.

The post AUR a prezentat proiectele legislative depuse pentru sprijinirea mediului de afaceri românesc appeared first on AUR.

„Am dus problemele oamenilor exact acolo unde trebuie rezolvate, în Parlament și la Guvern. Nu am vorbit în generalități, ci am mers cu situații reale, cu argumente și, mai ales, cu vocea unei comunități care de prea mult timp este ignorată”, a declarat deputatul AUR Tiberiu Barstan.

În cadrul Comisiei pentru industrii și servicii, unde este secretar, delegația din Valea Jiului a lansat o invitație membrilor comisiei pentru o vizită de lucru în teritoriu, pentru a vedea direct realitatea din zonă: blocajele existente, efectele închiderii minelor și lipsa alternativelor pentru locuri de muncă. Invitația a fost acceptată, urmând să fie stabilită data vizitei.

Discuțiile au continuat cu Mohammad Murad, președintele Comisiei pentru antreprenoriat și turism, în vederea dezvoltării turismului și sprijinirii mediului de afaceri din Valea Jiului. În acest sens, a fost depus un memoriu concret, care include proiecte și zone cu potențial de dezvoltare economică.

De asemenea, deputatul AUR a subliniat necesitatea deblocării proiectelor de infrastructură și continuării investițiilor esențiale pentru Valea Jiului.

„Am discutat cu colegii parlamentari AUR din Gorj despre continuarea drumului din Pasul Vâlcan spre Gorj. Este inadmisibil ca un proiect început să rămână blocat. Vom merge împreună, Hunedoara și Gorj, până la capăt pentru finalizarea acestui tronson”, a precizat deputatul AUR.

Totodată, Tiberiu Barstan a depus la Ministerul Muncii un memoriu privind problemele din sistemul de pensii și lipsa locurilor de muncă din județul Hunedoara.

„Am cerut lucruri simple: răspunsuri clare și soluții pentru oameni, pentru tineri și pentru cei care au muncit o viață și sunt lăsați în urmă. Asta înseamnă munca de deputat: să nu stai în birou, ci să duci problemele oamenilor acolo unde se iau deciziile. Valea Jiului nu trebuie să mai fie tratată ca o zonă abandonată. Are nevoie de investiții, de locuri de muncă și de respect. Iar noi vom continua să facem exact asta – fără zgomot inutil, dar cu pași concreți”, a concluzionat deputatul AUR Tiberiu Barstan.

The post Tiberiu Barstan (deputat AUR): „Am dus problemele românilor din Valea Jiului acolo unde se iau deciziile” appeared first on AUR.

În discursul său, Ovidiu Cupșa a subliniat legătura personală cu partidul și motivația care l-a adus în AUR:

„Din ziua în care George Simion m-a invitat în partid, pentru mine AUR nu este un partid ci o parte din povestea mea. Suntem în AUR pentru că vrem să fim de partea corectă a istoriei, nu pentru avantaje sau funcții. Deviza noastră principală este: Dreptate până la capăt!”

Acesta a prezentat și obiectivele organizației municipale: câștigarea Primăriei Constanța în 2028, obținerea celui mai mare număr de voturi pentru partid dintre toate organizațiile locale și realizarea celui mai bun scor politic din urbanul mare la nivel național.

Deputatul AUR Mohammad Murad, președintele filialei AUR Constanța, a vorbit despre importanța de a rămâne „oameni pentru oameni, nu oameni politici” și despre rolul esențial al tinerilor români pentru viitorul țării, adresând fiecărui consilier îndemnul: „ghidați fiecare câte cinci tineri”.

Senatorul Nicolae Vlahu a prezentat realitatea opoziției AUR în Parlament, vorbind despre lupta dusă împotriva coaliției de guvernare care blochează proiectele partidului.

Deputatul Cosmin Hristu, ales prim-vicepreședinte al organizației municipale, a evidențiat unitatea echipei AUR Constanța și faptul că toți consilierii AUR votează proiectele care avantajează comunitatea locală, indiferent de partidul inițiator.

Evenimentul a fost urmat de Gala Oamenilor de AUR, un moment dedicat recunoașterii implicării și muncii din teren, în cadrul căruia organizația a acordat 30 de plachete celor mai merituoși membri ai AUR.

Senatorul Cristina Dumitrescu a felicitat organizația pentru rezultatele obținute în ultimul an și filiala AUR Constanța, una dintre filialele cu cele mai bune rezultate la alegerile parlamentare, cu trei deputați și un senator.

Alianța pentru Unirea Românilor reafirmă angajamentul organizației municipale Constanța de a continua munca politică în slujba comunității și de a construi o alternativă puternică, bazată pe unitate, implicare și responsabilitate.

The post Ovidiu Cupșa a fost ales președinte al organizației municipale AUR Constanța appeared first on AUR.

Proiectul de lege prevede facilitarea angajării mai ușoare a persoanelor care doresc să lucreze part-time, dar și eliminarea poverii financiare care apasă în prezent asupra companiilor ce au angajați cu normă parțială.

Proiectul de lege propune următoarele măsuri:

• Impozitarea corectă a contractelor part-time. Se elimină actuala obligație prin care antreprenorii trebuie să plătească contribuții și impozite la nivelul unui salariu cu normă întreagă, chiar dacă angajatul muncește doar 2–4 ore. În prezent, pentru persoanele care lucrează part-time și care nu sunt studenți sau pensionari, companiile sunt forțate să suporte din bugetele proprii diferențele de contribuții pentru orele neefectuate. Măsura propusă restabilește echitatea fiscală și oprește o veritabilă abuzivă „taxă pe muncă neprestată”.
• Extinderea perioadei de la 30 la 90 de zile pentru păstrarea regimului de microîntreprindere. O societate nou-înființată va putea rămâne la impozitul micro cu condiția de a angaja o persoană cu normă întreagă în 90 de zile față de termenul actual de 30 de zile. Argumentul inițiatorilor este unul practic: în 30 de zile nu se poate obține nici măcar un certificat de urbanism, cu atât mai puțin toate autorizațiile de funcționare necesare demarării activității.
• Acordarea statutului de microîntreprindere și companiilor care angajează studenți sau pensionari part-time. Proiectul permite ca o societate să beneficieze de impozitare micro dacă are angajat doar un student sau un pensionar cu program parțial de 4 ore. În prezent, condiția impusă de lege prevede ca o companie să aibă un angajat full-time sau mai mulți ale căror ore cumulate să echivaleze o normă completă de 8 ore.

„Prin aceste măsuri, arătăm antreprenorilor că statul trebuie să le fie partener, nu călău, așa cum se întâmplă acum, când oameni care nu au plătit niciodată un salariu sau un impozit pe profit decid, de la vârful statului român, împotriva climatului de afaceri românesc”, au declarat deputații AUR Mohammad Murad și Lucian Mușat, inițiatorii proiectului legislativ.

The post Mohammad Murad și Lucian Mușat (deputați AUR): „AUR este singurul partid care astăzi reprezintă interesele antreprenorilor români” appeared first on AUR.

„Noua reglementare introduce pentru prima dată în sistemul fiscal românesc un cadru coerent şi favorabil pentru participarea angajaţilor la profit, prin acordarea de facilităţi fiscale specifice care să încurajeze această formă modernă de compensare. Elementul principal de noutate constă în deductibilitatea fiscală integrală a sumelor acordate angajaţilor cu titlu de participare la profit, în limita a 15% din profitul brut al exerciţiului financiar precedent”, se arată în textul proiectului de lege.

Această iniţiativă implementează un model european modern de recompensare a performanţei, prin care angajaţii sunt motivaţi să participe activ la succesul economic al companiilor.

Măsura contribuie la reducerea inegalităţilor de venit, la creşterea loialităţii faţă de locul de muncă şi la consolidarea competitivităţii economiei româneşti. România are nevoie de o legislaţie care să stimuleze munca cinstită, nu de un sistem care sufocă iniţiativa şi descurajează performanţa.

Propunerea depusă de Mohammad Murad reprezintă un pas concret spre o economie echitabilă, în care angajatul devine partener în succesul companiei, nu doar o rotiţă anonimă într-un mecanism fiscal abuziv.

Astfel, introducerea acestor facilităţi fiscale va contribui la modernizarea relaţiilor de muncă şi la alinierea practicilor manageriale româneşti la standardele europene în domeniul managementului resurselor umane şi al sistemelor de compensare.
Prin această lege, Mohammad Murad reafirmă principiul că munca trebuie răsplătită, iar profitul trebuie să rămână în ţară, în beneficiul celor care îl produc.

The post Mohammad Murad (deputat AUR) a depus o iniţiativă legislativă pentru participarea angajaţilor la profitul companiilor appeared first on AUR.

„Noua reglementare introduce pentru prima dată în sistemul fiscal românesc un cadru coerent și favorabil pentru participarea angajaților la profit, prin acordarea de facilități fiscale specifice care să încurajeze această formă modernă de compensare. Elementul principal de noutate constă în deductibilitatea fiscală integrală a sumelor acordate angajaților cu titlu de participare la profit, în limita a 15% din profitul brut al exercițiului financiar precedent”, se arată în textul proiectului de lege.

Această inițiativă implementează un model european modern de recompensare a performanței, prin care angajații sunt motivați să participe activ la succesul economic al companiilor. Măsura contribuie la reducerea inegalităților de venit, la creșterea loialității față de locul de muncă și la consolidarea competitivității economiei românești. România are nevoie de o legislație care să stimuleze munca cinstită, nu de un sistem care sufocă inițiativa și descurajează performanța.

Propunerea depusă de Mohammad Murad reprezintă un pas concret spre o economie echitabilă, în care angajatul devine partener în succesul companiei, nu doar o rotiță anonimă într-un mecanism fiscal abuziv.

Astfel, introducerea acestor facilități fiscale va contribui la modernizarea relațiilor de muncă și la alinierea practicilor manageriale românești la standardele europene în domeniul managementului resurselor umane și al sistemelor de compensare.

Prin această lege, Mohammad Murad reafirmă principiul că munca trebuie răsplătită, iar profitul trebuie să rămână în țară, în beneficiul celor care îl produc.

Proiectul de lege depus poate fi consultat AICI. 

The post Mohammad Murad (deputat AUR) a depus o inițiativă legislativă pentru participarea angajaților la profitul companiilor appeared first on AUR.

În conformitate cu prevederile art. 74 din Constituția României, republicată, şi art. 92 și 93 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, vă înaintăm spre dezbatere şi adoptare Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Prin conținutul său normativ, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, potrivit art. 73 din Constituția României, republicată, iar în aplicarea art. 75 alin. (1), prima Cameră sesizată este Senatul.

În numele inițiatorilor,

Lucian MUȘAT

Mohammad MURAD

EXPUNERE DE MOTIVE

I. MOTIVUL EMITERII ACTULUI NORMATIV

Cerințele care reclamă intervenția normativă

România se confruntă cu provocări semnificative în domeniul antreprenoriatului și dezvoltării micilor întreprinderi, într-un context economic caracterizat de nevoia imperioasă de flexibilizare a condițiilor de funcționare pentru microîntreprinderile care constituie coloana vertebrală a economiei naționale. Sistemul fiscal actual generează constrângeri inutile care limitează capacitatea microîntreprinderilor de a se adapta rapid la modificările de pe piața muncii și de a valorifica oportunitățile de dezvoltare.

Reglementarea în vigoare privind microîntreprinderile impune condiții restrictive care nu reflectă realitățile economice contemporane, în special în ceea ce privește flexibilitatea angajării și utilizării diverse forme de muncă. Perioada foarte scurtă de 30 de zile în care o microîntreprindere poate funcționa fără angajați se dovedește insuficientă pentru adaptarea la fluctuațiile normale ale activității economice și pentru gestionarea eficientă a resurselor umane.

De asemenea, sistemul actual nu facilitează în mod adecvat integrarea pe piața muncii a categoriilor vulnerabile precum studenții și pensionarii, care pot aduce o contribuție valoroasă la dezvoltarea economică prin munca cu timp parțial. Lipsa unor prevederi specifice pentru încurajarea angajării acestor categorii limitează potențialul de creștere al microîntreprinderilor și reduce oportunitățile de ocupare pentru segmente importante ale populației.

Un alt aspect problematic îl constituie aplicarea planificată a reducerii pragului de venituri pentru microîntreprinderi începând cu anul 2026, măsură care se dovedește prematură în contextul economic actual și care ar putea genera efecte negative asupra stabilității financiare a unui număr semnificativ de întreprinderi mici.

Insuficiențele legislației în vigoare se manifestă prin rigiditatea excesivă a condițiilor de menținere a statutului de microîntreprindere, prin lipsa de flexibilitate în angajarea unor categorii specifice de lucrători și prin programarea unei reduceri precipitate a pragurilor de venituri care nu ține cont de realitățile economice actuale.

Principiile de bază și finalitatea reglementărilor propuse

Prezenta propunere legislativă se fundamentează pe principii economice moderne care guvernează dezvoltarea durabilă a sectorului microîntreprinderilor în economiile de piață competitive. Principiul flexibilității operaționale constituie fundamentul acestei reglementări, prin recunoașterea necesității adaptării rapide a microîntreprinderilor la modificările conjuncturii economice.

Principiul incluziunii sociale impune facilitarea integrării pe piața muncii a categoriilor care pot beneficia de forme flexibile de angajare, precum studenții și pensionarii, contribuind astfel la valorificarea deplină a potențialului uman disponibil și la reducerea riscurilor de excluziune socială.

Principiul stabilității fiscale determină necesitatea unei planificări prudente a modificărilor sistemului de impozitare care să ofere predictibilitate mediului de afaceri și să evite șocurile fiscale care ar putea afecta dezvoltarea microîntreprinderilor.

Finalitatea acestei reglementări constă în modernizarea cadrului fiscal aplicabil microîntreprinderilor prin introducerea unei flexibilități sporite în gestionarea forței de muncă, prin încurajarea angajării categoriilor vulnerabile și prin asigurarea unei tranziții graduale către noile praguri de impozitare care să permită adaptarea întreprinderilor la noile condiții.

Elementele de noutate și progres introduse de această reglementare

Noua reglementare extinde perioada permisă de funcționare fără angajați de la 30 la 90 de zile. Această modificare recunoaște realitățile practice ale activității antreprenoriale și oferă timpul necesar pentru luarea deciziilor corecte în materie de resurse umane.

Măsura propusă introduce criterii noi și flexibile pentru menținerea statutului de microîntreprindere prin recunoașterea valabilității angajării categoriilor specifice precum studenții și pensionarii cu timp parțial, înțelegând că aceste forme de angajare reprezintă soluții viabile și benefice atât pentru întreprinderi, cât și pentru aceste categorii de lucrători.

Un element important de progres îl reprezintă amânarea aplicării noilor praguri de venituri pentru microîntreprinderi de la anul 2026 la anul 2028, oferind astfel un interval suplimentar de adaptare care să permite întreprinderilor să își ajusteze strategiile de dezvoltare în mod gradual și planificat.

Reglementarea reintroduce principiul proporționalității în calculul contribuțiilor sociale pentru munca cu timp parțial, eliminând discriminările existente și asigurând o tratare echitabilă a tuturor formelor legitime de angajare.

Fundamentarea științifică și documentară

Elaborarea prezentei propuneri legislative s-a bazat pe o analiză aprofundată a literaturii de specialitate în domeniul politicilor fiscale pentru microîntreprinderi și al managementului forței de muncă în economia modernă.

Cercetările academice recente evidențiază beneficiile economice și sociale ale integrării pe piața muncii a studenților și pensionarilor prin forme flexibile de angajare, inclusiv efectele pozitive asupra dezvoltării competențelor, asupra sustenabilității sistemelor de protecție socială și asupra productivității generale a economiei.

II. IMPACTUL SOCIOECONOMIC

Efectele asupra mediului macroeconomic

Implementarea prezentei propuneri legislative va genera efecte pozitive semnificative asupra mediului macroeconomic prin stimularea dezvoltării sectorului microîntreprinderilor care reprezintă o componentă esențială a economiei naționale. Flexibilizarea condițiilor de funcționare va încuraja inițiativa antreprenorială și va reduce barierele administrative care limitează dezvoltarea acestui sector vital.

Efectele macroeconomice pozitive vor include creșterea gradului de ocupare prin facilitarea integrării pe piața muncii a studenților și pensionarilor, stimularea consumului prin majorarea veniturilor disponibile ale acestor categorii și contribuția la susținerea creșterii economice prin dezvoltarea sectorului privat.

Amânarea reducerii pragului de venituri pentru microîntreprinderi va avea efecte stabilizatoare asupra economiei prin evitarea unor tranziții bruște care ar putea genera tulburări în mediul de afaceri și prin oferirea timpului necesar pentru adaptarea strategiilor de dezvoltare.

Impactul asupra mediului de afaceri

Noua reglementare va avea un impact profund pozitiv asupra mediului de afaceri prin oferirea unei flexibilități sporite în gestionarea resurselor umane și prin reducerea constrângerilor administrative care afectează eficiența operațională a microîntreprinderilor. Extinderea perioadei permise de funcționare fără angajați va permite o planificare mai eficientă a activităților și o adaptare mai bună la fluctuațiile sezoniere ale cererii.

Beneficiile pentru mediul de afaceri includ reducerea costurilor administrative prin simplificarea procedurilor de conformare, îmbunătățirea capacității de adaptare la schimbările de pe piață prin flexibilitate sporită în angajare și consolidarea stabilității financiare prin predictibilitatea fiscală pe termen mediu.

Facilitarea angajării studenților și pensionarilor va deschide noi oportunități pentru microîntreprinderi de a accesa resurse umane calificate la costuri competitive, contribuind la îmbunătățirea productivității și competitivității acestor întreprinderi.

Efectele sociale

Din perspectiva impactului social, propunerea legislativă va contribui la îmbunătățirea incluziunii sociale prin facilitarea accesului pe piața muncii pentru categorii care pot beneficia de forme flexibile de angajare. Studenții vor putea combina mai ușor studiile cu activitatea profesională, dobândind experiență practică valoroasă pentru dezvoltarea carierei.

Pensionarii vor beneficia de oportunități de a-și valorifica experiența și competențele într-un cadru flexibil care să le permită menținerea unei activități productive fără a afecta statusul de pensionar. Această măsură va contribui la îmbunătățirea calității vieții acestor persoane și la valorificarea capitalului uman disponibil în societate.

Efectele sociale indirecte vor include reducerea riscului de excluziune socială pentru categoriile vulnerabile, consolidarea coeziunii sociale prin promovarea unor forme echitabile de participare pe piața muncii și stimularea solidarității intergeneraționale prin colaborarea dintre tineri, persoane mature și pensionari în mediul de afaceri.

Impactul asupra mediului înconjurător

Reglementarea propusă nu are impact asupra mediului înconjurător.

Evaluarea costurilor și beneficiilor

Analiza cost-beneficiu demonstrează un raport foarte favorabil între costurile minime de implementare și beneficiile economice și sociale substanțiale generate de măsurile propuse. Costurile implementării sunt foarte reduse și constau în adaptări minore ale sistemelor informatice existente și în actualizarea procedurilor administrative pentru aplicarea noilor prevederi.

Beneficiile economice directe includ stimularea dezvoltării sectorului microîntreprinderilor prin flexibilizarea condițiilor de funcționare, creșterea gradului de ocupare prin facilitarea angajării categoriilor specifice și îmbunătățirea competitivității economice prin reducerea barierelor administrative.

Beneficiile sociale pe termen lung includ îmbunătățirea incluziunii sociale, valorificarea deplină a potențialului uman disponibil și consolidarea stabilității sociale prin oferirea de oportunități echitabile de participare pe piața muncii.

III. IMPACTUL FINANCIAR ASUPRA BUGETULUI GENERAL CONSOLIDAT

Impactul pe termen scurt (anul curent)

Pentru primul an de implementare, propunerea legislativă va genera un impact financiar pozitiv asupra bugetului general consolidat prin stimularea activității economice în sectorul microîntreprinderilor și prin facilitarea integrării pe piața muncii a unor categorii suplimentare de contribuabili.

Amânarea reducerii pragului de venituri pentru microîntreprinderi va menține stabilitatea veniturilor bugetare din acest sector, evitând perturbațiile care ar fi rezultat dintr-o tranziție prematură către noile condiții de impozitare.

Reintroducerea calculului proporțional al contribuțiilor sociale pentru munca cu timp parțial va genera venituri suplimentare la bugetul asigurărilor sociale prin formalizarea unor relații de muncă care anterior nu erau declarate.

Impactul pe termen lung (5 ani)

Proiecția pe cinci ani a impactului financiar confirmă efectele pozitive nete asupra bugetului general consolidat prin stimularea crescută a sectorului microîntreprinderilor și prin îmbunătățirea gradului de colectare a veniturilor fiscale din acest segment important al economiei.

Pe termen lung, beneficiile fiscale vor include extinderea bazei de contribuabili prin facilitarea creării de noi microîntreprinderi și creșterea veniturilor prin stimularea activității economice.

Dezvoltarea sectorului microîntreprinderilor va contribui la diversificarea economiei și la consolidarea stabilității veniturilor bugetare prin reducerea dependenței de un număr limitat de contribuabili mari.

IV. IMPACTUL ASUPRA SISTEMULUI JURIDIC

Implicațiile asupra legislației în vigoare

Adoptarea prezentei propuneri legislative va completa în mod coerent Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal prin introducerea unor prevederi care îmbunătățesc flexibilitatea și eficiența sistemului de impozitare pentru microîntreprinderi. Modificările propuse se integrează armonios în sistemul fiscal existent fără a afecta principiile și mecanismele fundamentale ale acestuia.

Compatibilitatea cu reglementările comunitare

Propunerea legislativă este pe deplin compatibilă cu principiile generale ale dreptului Uniunii Europene privind libera circulație a lucrătorilor și egalitatea de tratament pe piața muncii. Măsurile propuse nu creează restricții sau discriminări care ar putea afecta funcționarea pieței interne europene.

Flexibilizarea condițiilor pentru microîntreprinderi se aliniază cu strategiile europene de sprijinire a întreprinderilor mici și mijlocii și contribuie la implementarea obiectivelor de creștere inteligentă și incluzivă promovate la nivel european.

Jurisprudența relevantă

Nu există jurisprudență contrară a instanțelor naționale sau europene care să afecteze implementarea măsurilor propuse. Practica judiciară confirmă legitimitatea măsurilor de flexibilizare a condițiilor de funcționare pentru microîntreprinderi și de facilitare a integrării pe piața muncii a categoriilor vulnerabile.

V. CONSULTĂRILE DERULATE

Organizațiile și specialiștii consultați

În procesul de elaborare a prezentei propuneri legislative au fost consultați reprezentanții principalelor organizații patronale reprezentând sectorul microîntreprinderilor, experți în domeniul dreptului fiscal și al dreptului muncii, reprezentanți ai organizațiilor sindicale și specialiști în antreprenoriat și dezvoltarea afacerilor mici. Consultările s-au desfășurat prin dialoguri directe.

Esența recomandărilor primite

Organizațiile patronale au susținut cu fermitate măsurile de flexibilizare propuse, subliniind necesitatea urgentă a adaptării legislației la realitățile practice ale activității antreprenoriale. Au fost solicitate în mod special extinderea perioadei permise de funcționare fără angajați și facilitarea angajării categoriilor specifice precum studenții și pensionarii.

Organizațiile sindicale au agreat principiul îmbunătățirii condițiilor de muncă pentru categoriile vulnerabile și au susținut măsurile care facilitează integrarea pe piața muncii a studenților și pensionarilor într-un cadru legal clar și protector.

Experții consultați au recomandat amânarea aplicării noilor praguri de venituri pentru a permite o adaptare graduală și au susținut reintroducerea calculului proporțional al contribuțiilor sociale pentru munca cu timp parțial.

Toate recomandările relevante au fost preluate și integrate în varianta finală a propunerii.

VI. ACTIVITĂȚILE DE INFORMARE PUBLICĂ

Strategia de comunicare

Informarea publicului privind elaborarea și implementarea prezentei propuneri legislative se va realiza prin canalele de comunicare ale Ministerului Finanțelor, ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală și prin colaborarea cu organizațiile reprezentative ale sectorului microîntreprinderilor. Strategia de comunicare va viza atât antreprenorii care vor beneficia de noile facilități, cât și categoriile de angajați care vor putea fi integrate mai ușor pe piața muncii.

Activitățile planificate

Activitățile concrete de informare publică vor include elaborarea de ghiduri practice pentru aplicarea noilor prevederi fiscale, dezvoltarea de instrumente online pentru facilitarea înțelegerii modificărilor aduse și organizarea de sesiuni de informare în colaborare cu organizațiile patronale și camerele de comerț.

Vor fi elaborate materiale informative specifice destinate studenților și pensionarilor pentru explicarea oportunităților de angajare și a drepturilor rezultate din aplicarea noii reglementări.

VII. MĂSURILE DE IMPLEMENTARE

Modificările instituționale la nivelul administrației publice centrale

Implementarea prezentei propuneri legislative va necesita adaptări organizatorice minore la nivelul Ministerului Finanțelor și al Agenției Naționale de Administrare Fiscală pentru asigurarea monitorizării aplicării noilor prevederi și pentru dezvoltarea sistemelor informatice necesare gestionării noilor condiții de impozitare.

Modificările funcționale la nivelul administrației publice locale

La nivelul structurilor teritoriale ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală, implementarea reglementării va impune actualizarea procedurilor de verificare a condițiilor de aplicare a regimului fiscal pentru microîntreprinderi și adaptarea sistemelor de control pentru monitorizarea respectării noilor prevederi.

Vor fi necesare instruirea personalului pentru aplicarea noilor criterii de eligibilitate și actualizarea sistemelor informatice pentru gestionarea noilor categorii de situații prevăzute de lege.

Resursele umane și materiale necesare

Pentru implementarea eficientă a noilor prevederi legislative vor fi necesare adaptări minore ale sistemelor informatice existente pentru gestionarea noilor condiții de eligibilitate și instruirea personalului responsabil cu aplicarea și controlul noilor reglementări. Aceste necesități vor fi acoperite din bugetele de funcționare normale ale instituțiilor implicate.

Calendarul de implementare

Aplicarea efectivă a prezentei propuneri legislative se va realiza conform Constituției și Codului fiscal, cu excepția celor privind pragurile de venituri care vor intra în aplicare conform calendarului specificat în textul legii, 01.01.2028.

Prezenta expunere de motive fundamentează necesitatea și oportunitatea adoptării propunerii legislative, demonstrând că soluțiile propuse sunt necesare pentru modernizarea cadrului fiscal aplicabil microîntreprinderilor prin flexibilizarea condițiilor de funcționare, facilitarea integrării pe piața muncii a categoriilor vulnerabile și asigurarea unei tranziții graduale către noile condiții de impozitare care să contribuie la consolidarea stabilității și competitivității sectorului microîntreprinderilor din România.

Inițiatori,

Lucian MUȘAT Deputat A.U.R.

Mohammad MURAD Deputat A.U.R.

LEGE privind modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal

Parlamentul României adoptă prezenta lege:

Art. I. Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se completează după cum urmează:

1. La Titlul III „Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor”, Capitolul I „Dispoziții generale”, articolul 48 alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(2) Persoanele juridice române pot opta să aplice impozitul reglementat de prezentul titlu începând cu anul fiscal următor celui în care îndeplinesc condiţiile de microîntreprindere prevăzute la art. 47 alin. (1).”

• Articolul 48 alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(3) O persoană juridică română nou-înființată poate opta să plătească impozit pe veniturile microîntreprinderilor începând cu primul an fiscal, dacă condițiile prevăzute la art. 47 alin. (1) lit. d) și h) sunt îndeplinite la data înregistrării în registrul comerțului, iar cea de la lit. g) în termen de 90 de zile inclusiv de la data înregistrării persoanei juridice respective.”

• După articolul 51 alineatul (4) litera a), se introduce o nouă literă, a¹), cu următorul cuprins:

„a¹) au cel puțin o persoană angajată cu contract individual de muncă cu timp parțial de minim 4 ore, în situația în care acel angajat are în același timp calitatea de student care urmează cursuri de zi, seral sau cu frecvență redusă la o instituție de învățământ superior acreditată sau autorizată să funcționeze provizoriu, inclusiv pentru studii de masterat sau doctorat, sau pensionar pentru limită de vârstă din sistemul public de pensii;”

• Articolul 52 alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(1) Dacă în cursul unui an fiscal o microîntreprindere realizează venituri mai mari de 250.000 euro, respectiv 100.000 euro începând cu 1 ianuarie 2028, aceasta datorează impozit pe profit începând cu trimestrul în care s-a depășit această limită, fără posibilitatea de a mai opta pentru perioada următoare să aplice prevederile prezentului titlu.”

• Articolul 52 alineatul (5¹) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(5¹) În cazul microîntreprinderii care, în cursul anului, se găseşte în situaţia prevăzută la art. 47 alin. (1¹), suplimentar faţă de regulile prevăzute la alin. (5), limita fiscală privitoare la plafonul de 250.000 euro, respectiv 100.000 euro începând cu 1 ianuarie 2028, prevăzută la alin. (1), se verifică luând în calcul veniturile acesteia cumulate cu veniturile întreprinderilor legate.”

• Articolul 146 alineatele (5⁶)-(5⁹) se abrogă.
• Articolul 146 alineatul (8) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(8) Calculul contribuţiei de asigurări sociale datorate de persoanele prevăzute la alin. (2) se realizează de către acestea conform prevederilor alin. (5) şi (7), după caz. Contribuţia se plăteşte până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se plătesc veniturile.”

• După articolul 146 alineatul (8) se introduce un nou alineat, (8¹), cu următorul cuprins:

„(8¹) Pentru contractele individuale de muncă cu timp parțial, contribuțiile sociale obligatorii se calculează proporțional cu fracțiunea de normă.”

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) sau, după caz, art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

The post Lucian Mușat – Propunere legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. appeared first on AUR.

În conformitate cu prevederile art. 74 din Constituția României, republicată, şi art. 92 și 93 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, vă înaintăm spre dezbatere şi adoptare Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Prin conținutul său normativ, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, potrivit art. 73 din Constituția României, republicată, iar în aplicarea art. 75 alin. (1), prima Cameră sesizată este Senatul.

În numele inițiatorilor,

Mohammad MURAD

Deputat A.U.R.

EXPUNERE DE MOTIVE

I. MOTIVUL EMITERII ACTULUI NORMATIV

Cerințele care reclamă intervenția normativă

România se confruntă cu provocări sistemice în domeniul motivării și reținerii forței de muncă calificate, într-un context economic caracterizat de migrația intensă a specialiștilor către piețele de muncă occidentale și de concurența acerbă pentru talentele de pe piața internă. Sistemul fiscal actual nu oferă instrumente suficiente pentru ca companiile românești să poată concura eficient cu angajatorii din țările dezvoltate prin oferirea de pachete de compensații competitive și atractive pentru angajați.

E necesar ca România să dispună de mecanisme fiscale care încurajează participarea angajaților la rezultatele economice ale companiilor prin facilitarea acordării de venituri suplimentare legate de performanța organizațională. Aceste instrumente s-au dovedit eficiente în creșterea productivității muncii, în îmbunătățirea climatului organizațional și în consolidarea loialității angajaților față de angajatori.

În România, absența unor asemenea mecanisme fiscale favorabile creează dezavantaje competitive pentru companiile autohtone și limitează capacitatea acestora de a atrage și reține personalul calificat. Sistemul fiscal actual tratează toate veniturile salariale suplimentare în mod uniform, fără a face distincția între bonusurile arbitrare și cei care reprezintă o participare reală a angajaților la succesul economic al companiei.

Această situație generează efecte negative asupra competitivității economiei naționale, asupra capacității de inovare a companiilor românești și asupra stabilității forței de muncă. Lipsa instrumentelor fiscale care să încurajeze participarea angajaților la profit limitează dezvoltarea unei culturi organizaționale bazate pe performanță și pe implicarea activă a angajaților în atingerea obiectivelor companiei.

Insuficiențele legislației în vigoare se manifestă prin absența unor prevederi specifice care să faciliteze acordarea de venituri din participarea la profit, prin lipsa unui cadru fiscal clar pentru asemenea forme de compensare și prin tratamentul fiscal identic al tuturor tipurilor de venituri salariale suplimentare, indiferent de natura și finalitatea acestora.

Principiile de bază și finalitatea reglementărilor propuse

Prezenta propunere legislativă se fundamentează pe principii economice și sociale fundamentale care guvernează relațiile moderne dintre angajatori și angajați în economiile de piață dezvoltate. Principiul stimulării performanței economice prin recompensarea directă a angajaților pentru contribuția lor la succesul companiei constituie fundamentul teoretic al acestei reglementări.

Principiul echității sociale impune ca angajații să beneficieze direct de rezultatele economice pozitive la realizarea cărora au contribuit prin munca și efortul lor. Această abordare contribuie la reducerea inegalităților de venit și la consolidarea coeziunii sociale prin redistribuirea mai echitabilă a beneficiilor economice generate de activitatea comună.

Principiul stimulării competitivității economice naționale prin oferirea de instrumente fiscale moderne care să permită companiilor românești să concureze eficient pe piața internațională a talentelor constituie un alt pilon fundamental al acestei inițiative legislative. Măsura propusă urmărește să poziționeze România în rândul țărilor cu sisteme fiscale moderne și competitive pentru mediul de afaceri.

Finalitatea acestei reglementări constă în introducerea unui cadru fiscal favorabil pentru participarea angajaților la profit, care să stimuleze productivitatea muncii, să îmbunătățească relațiile dintre angajatori și angajați și să contribuie la consolidarea competitivității companiilor românești. Măsura propusă urmărește să creeze instrumente fiscale care să faciliteze dezvoltarea unei culturi organizaționale bazate pe performanță și pe implicarea activă a angajaților în succesul economic al companiilor.

Elementele de noutate și progres introduse de această reglementare

Noua reglementare introduce pentru prima dată în sistemul fiscal românesc un cadru coerent și favorabil pentru participarea angajaților la profit, prin acordarea de facilități fiscale specifice care să încurajeze această formă modernă de compensare. Elementul principal de noutate constă în deductibilitatea fiscală integrală a sumelor acordate angajaților cu titlu de participare la profit, în limita a 15% din profitul brut al exercițiului financiar precedent.

Măsura propusă introduce criteriile clare și obiective pentru acordarea acestor facilități, inclusiv condiții privind perioada minimă de lucru a angajatului în cadrul companiei, îndeplinirea obligațiilor fiscale de către angajator și absența conflictelor de interese prin excluderea asociaților, acționarilor și administratorilor din sfera beneficiarilor.

Un element important de progres îl reprezintă flexibilitatea acordată angajatorilor în diferențierea sumelor acordate angajaților pe baza unor criterii obiective, ceea ce permite adaptarea sistemului la specificul fiecărei organizații și la contribuția individuală a angajaților.

Reglementarea introduce de asemenea scutirea de la plata contribuțiilor sociale pentru veniturile din participarea la profit, ceea ce mărește atractivitatea acestei forme de compensare atât pentru angajatori, cât și pentru angajați.

Fundamentarea științifică și documentară

Elaborarea prezentei propuneri legislative s-a bazat pe o analiză a literaturii de specialitate în domeniul economiei muncii și al sistemelor de compensare, precum și pe studiile comparative ale sistemelor fiscale din statele membre ale Uniunii Europene. Cercetările academice demonstrează corelația pozitivă între participarea angajaților la profit și creșterea productivității muncii, îmbunătățirea performanțelor organizaționale și consolidarea loialității angajaților.

Studiile realizate de organizații internaționale precum OCDE și Fondul Monetar International evidențiază beneficiile economice și sociale ale sistemelor de participare a angajaților la profit, inclusiv efectele pozitive asupra inovării, asupra calității produselor și serviciilor și asupra competitivității companiilor.

Fundamentarea economică a propunerii se bazează pe teoria stimulentelor economice și pe principiile economiei comportamentale, care demonstrează că angajații motivați prin participarea directă la rezultatele economice ale companiei manifestă nivele superioare de productivitate, creativitate și loialitate organizațională.

II. IMPACTUL SOCIOECONOMIC

Efectele asupra mediului macroeconomic

Implementarea prezentei propuneri legislative va genera efecte pozitive semnificative asupra mediului macroeconomic prin stimularea productivității muncii și prin îmbunătățirea distribuției veniturilor în societate. Se estimează că măsurile propuse vor contribui la creșterea motivației angajaților și implicit la îmbunătățirea performanțelor economice generale ale companiilor românești.

Efectele macroeconomice pozitive vor include creșterea consumului privat prin majorarea veniturilor disponibile ale angajaților, stimularea cererii interne și contribuția la susținerea creșterii economice endogene. Măsura va genera de asemenea efecte pozitive asupra competitivității economiei naționale prin îmbunătățirea capacității companiilor românești de a atrage și reține forța de muncă calificată.

Introducerea acestor facilități fiscale va contribui la modernizarea relațiilor de muncă și la alinierea practicilor manageriale românești la standardele europene în domeniul managementului resurselor umane și al sistemelor de compensare.

Impactul asupra mediului de afaceri

Noua reglementare va avea un impact profund pozitiv asupra mediului de afaceri prin oferirea de instrumente fiscale moderne care să faciliteze implementarea sistemelor de compensare bazate pe performanță. Companiile vor beneficia de deductibilitatea fiscală a sumelor acordate cu titlu de participare la profit, ceea ce va reduce costurile efective ale acestor forme de motivare.

Beneficiile pentru mediul de afaceri includ îmbunătățirea capacității de atragere și reținere a personalului calificat prin oferirea de pachete de compensații competitive, reducerea costurilor cu rotația personalului și cu recrutarea, stimularea productivității și inovării prin motivarea directă a angajaților și consolidarea culturii organizaționale bazate pe performanță și implicare.

Flexibilitatea acordată companiilor în stabilirea criteriilor obiective de acordare a participării la profit va permite adaptarea acestor sisteme la specificul fiecărei organizații și la strategiile sale de dezvoltare.

Impactul asupra competitivității va fi pozitiv, întrucât companiile românești vor dispune de instrumente fiscale similare celor utilizate de concurenții din țările dezvoltate, ceea ce va îmbunătăți poziția lor competitivă pe piața internațională.

Efectele sociale

Din perspectiva impactului social, propunerea legislativă va contribui la îmbunătățirea distribuției veniturilor prin oferirea oportunităților pentru angajați de a beneficia direct de succesul economic al companiilor la care lucrează. Această măsură va avea efecte pozitive asupra coeziunii sociale prin reducerea inegalităților de venit și prin consolidarea sentimentului de apartenență al angajaților la organizațiile în care activează.

Efectele sociale indirecte vor include îmbunătățirea climatului de muncă, reducerea conflictelor sociale în întreprinderi și consolidarea parteneriatului social între angajatori și angajați. Măsura va contribui de asemenea la dezvoltarea unei culturi economice bazate pe meritocrație și pe recompensarea performanței.

Participarea angajaților la profit va stimula implicarea acestora în procesele de îmbunătățire a eficienței și calității în companii, ceea ce va genera beneficii pentru consumatori și pentru economia în ansamblu.

Impactul asupra mediului înconjurător

Reglementarea propusă nu are impact asupra mediului înconjurător.

Evaluarea costurilor și beneficiilor

Analiza cost-beneficiu demonstrează un raport foarte favorabil între costurile minime de implementare și beneficiile economice și sociale substanțiale generate de măsura propusă.

Costurile implementării sunt reduse și constau în adaptarea sistemelor informatice existente la noile prevederi fiscale și în elaborarea normelor metodologice de aplicare. Aceste costuri vor fi absorbite în cadrul bugetelor de funcționare normale ale Ministerului Finanțelor și ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

Beneficiile economice directe includ creșterea veniturilor bugetare prin majorarea bazei de impozitare ca urmare a creșterii productivității și performanțelor economice, reducerea costurilor sociale prin îmbunătățirea relațiilor de muncă și stimularea consumului intern prin creșterea veniturilor disponibile ale angajaților.

Beneficiile sociale și economice pe termen lung includ îmbunătățirea competitivității economiei naționale, consolidarea stabilității sociale și contribuția la dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și performanță.

III. IMPACTUL FINANCIAR ASUPRA BUGETULUI GENERAL CONSOLIDAT

Impactul pe termen scurt (anul curent)

Pentru anul punerii în aplicare pentru prima dată, implementarea prezentei propuneri legislative va genera un impact financiar mixt asupra bugetului general consolidat. Pe de o parte, se va înregistra o reducere a veniturilor fiscale ca urmare a deductibilității sumelor acordate cu titlu de participare la profit și a scutirii de la plata contribuțiilor sociale pentru aceste venituri.

Pe de altă parte, măsura va genera efecte pozitive asupra colectării prin stimularea activității economice și prin îmbunătățirea performanțelor companiilor care vor implementa sisteme de participare la profit. Se estimează că efectele pozitive asupra productivității și performanțelor economice vor compensa parțial reducerea directă a veniturilor fiscale.

Impactul inițial asupra bugetului se estimează a fi limitat, având în vedere că aplicarea măsurii se va face gradual, pe măsura adoptării acestor sisteme de compensare de către companii.

Impactul pe termen lung (5 ani)

Proiecția pe cinci ani a impactului financiar confirmă efectele pozitive nete asupra bugetului general consolidat prin stimularea creșterii economice și prin îmbunătățirea performanțelor companiilor românești.

Pe termen lung, beneficiile fiscale indirecte ale măsurilor implementate vor include creșterea bazei de impozitare ca urmare a majorării productivității și a veniturilor, reducerea costurilor sociale prin îmbunătățirea stabilității locurilor de muncă și prin reducerea migrației forței de muncă calificate.

Se estimează că măsura va contribui la consolidarea competitivității economiei românești și la atragerea de investiții străine prin îmbunătățirea climatului de afaceri și a calității forței de muncă.

IV. IMPACTUL ASUPRA SISTEMULUI JURIDIC

Implicațiile asupra legislației în vigoare

Adoptarea prezentei propuneri legislative va completa în mod coerent Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal prin introducerea unor prevederi specifice privind tratamentul fiscal al veniturilor din participarea la profit. Modificările propuse se integrează armonios în sistemul fiscal existent fără a afecta principiile și mecanismele fundamentale ale acestuia.

Noua reglementare va completa cadrul juridic existent cu instrumente moderne de stimulare fiscală care să faciliteze implementarea sistemelor de compensare bazate pe performanță. Modificările respectă principiile constituționale ale egalității în fața legii și ale securității juridice în relațiile fiscale.

Compatibilitatea cu reglementările comunitare

Propunerea legislativă este pe deplin compatibilă cu principiile generale ale dreptului Uniunii Europene privind libera circulație a lucrătorilor și libera prestare a serviciilor. Măsurile propuse nu creează restricții sau discriminări care ar putea afecta funcționarea pieței interne europene.

Măsura contribuie la implementarea obiectivelor strategice europene privind îmbunătățirea productivității muncii, stimularea inovării și consolidarea coeziunii sociale.

Jurisprudența relevantă

Nu există jurisprudență contrară a instanțelor naționale sau europene care să afecteze implementarea măsurilor propuse. Practica judiciară din statele membre care dispun de reglementări similare confirmă compatibilitatea acestor instrumente fiscale cu principiile dreptului european.

V. CONSULTĂRILE DERULATE

Organizațiile și specialiștii consultați

În procesul de elaborare a prezentei propuneri legislative au fost consultați reprezentanții principalelor organizații patronale din România, experți în domeniul dreptului fiscal și al dreptului muncii, reprezentanți ai organizațiilor sindicale și specialiști în managementul resurselor umane. Consultările s-au desfășurat prin dialoguri directe.

Esența recomandărilor primite

Organizațiile patronale au susținut măsura și au recomandat stabilirea unor limite rezonabile pentru participarea la profit și flexibilitate în aplicarea criteriilor de acordare. Organizațiile sindicale au agreat principiul participării angajaților la profit și au solicitat măsuri de protecție împotriva discriminării în acordarea acestor beneficii.

Toate recomandările relevante au fost preluate în varianta finală a propunerii.

VI. ACTIVITĂȚILE DE INFORMARE PUBLICĂ

Strategia de comunicare

Informarea publicului privind elaborarea și implementarea prezentei propuneri legislative se va realiza prin canalele de comunicare ale Ministerului Finanțelor, ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală și prin colaborarea cu organizațiile reprezentative ale mediului de afaceri. Strategia de comunicare va viza atât angajatorii potențiali utilizatori ai noilor facilități, cât și angajații care vor putea beneficia de acestea.

Activitățile planificate

Activitățile concrete de informare publică vor include elaborarea de ghiduri practice pentru aplicarea noilor prevederi fiscale și dezvoltarea de instrumente online pentru facilitarea înțelegerii și aplicării reglementărilor.

Vor fi elaborate materiale informative destinate angajaților pentru explicarea drepturilor și beneficiilor rezultate din aplicarea noii reglementări.

VII. MĂSURILE DE IMPLEMENTARE

Modificările instituționale la nivelul administrației publice centrale

Implementarea prezentei propuneri legislative va necesita adaptări organizatorice minore la nivelul Ministerului Finanțelor și al Agenției Naționale de Administrare Fiscală pentru asigurarea monitorizării aplicării noilor prevederi și pentru dezvoltarea sistemelor informatice necesare gestionării facilităților fiscale introduse.

Modificările funcționale la nivelul administrației publice locale

La nivelul structurilor teritoriale ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală, implementarea reglementării va impune adaptarea procedurilor de control fiscal pentru verificarea aplicării corecte a facilităților introduce. Vor fi necesare instruirea personalului pentru aplicarea noilor prevederi și actualizarea sistemelor informatice pentru gestionarea acestor facilități fiscale.

Resursele umane și materiale necesare

Pentru implementarea eficientă a noilor prevederi legislative vor fi necesare adaptări ale sistemelor informatice existente pentru gestionarea facilităților fiscale și instruirea personalului responsabil cu aplicarea și controlul noilor reglementări. Aceste necesități vor fi acoperite din bugetele de funcționare normale ale instituțiilor implicate.

Calendarul de implementare

Aplicarea efectivă a prezentei propuneri legislative se va realiza începând cu exercițiile financiare încheiate după data intrării în vigoare a prezentei legi.

Prezenta expunere de motive fundamentează necesitatea și oportunitatea adoptării propunerii legislative, demonstrând că soluțiile propuse sunt necesare pentru modernizarea sistemului fiscal românesc prin introducerea unor instrumente de stimulare a participării angajaților la profit care să contribuie la îmbunătățirea competitivității economiei naționale și la consolidarea coeziunii sociale.

Inițiator,

Mohammad MURAD Deputat A.U.R.

LEGE privind modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal

Parlamentul României adoptă prezenta lege:

Art. I. Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se completează după cum urmează:

1. La Titlul II „Impozitul pe profit”, Capitolul II „Calculul rezultatului fiscal”, după articolul 25 alineatul (1) litera m), se introduce o nouă literă, n), cu următorul cuprins:

„n) sumele acordate angajaților cu contract individual de muncă, cu titlu de participare la profit, în limita a 15% din profitul brut al exercițiului financiar precedent, potrivit condițiilor stabilite la art. 25¹.”

• După articolul 25 se introduce un nou articol, articolul 25¹, cu următorul cuprins:

„Art. 25¹ – Participarea angajaților la profit

(1) Contribuabilii obligați la plata impozitului pe profit potrivit prevederilor art. 13 pot acorda angajaților cu contract individual de muncă venituri din participarea la profit, în limita a 15% din profitul brut al exercițiului financiar precedent.

(2) Pentru aplicarea prevederilor alin. (1), profitul brut se determină din situațiile financiare anuale auditate și depuse la organele competente.

(3) Acordarea veniturilor din participarea la profit se poate face numai dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

a) contribuabilul a înregistrat profit brut în exercițiul financiar pentru care se acordă participarea;

b) contribuabilul și-a îndeplinit obligațiile fiscale scadente către bugetul general consolidat;

c) angajatul beneficiar a lucrat efectiv în cadrul contribuabilului cel puțin 12 luni consecutive la data acordării venitului și nu a avut calitatea de acționar, asociat, administrator în cadrul  contribuabilului în ultimii 5 ani anteriori exercițiului financiar pentru care se acordă venitul din participarea la profit.”

(4) Suma totală acordată în cadrul unui exercițiu financiar tuturor angajaților cu titlu de participare la profit nu poate depăși 15% din profitul brut al exercițiului financiar precedent.

(5) Angajatorul poate diferenția sumele acordate angajaților în funcție de criterii obiective stabilite prin regulament intern sau prin decizia organului de conducere.

(6) Veniturile acordate potrivit alin. (1) constituie cheltuieli deductibile la calculul rezultatului fiscal al contribuabilului.

(7) Contribuabilul are obligația să țină evidența distinctă a veniturilor acordate din participarea la profit și să emită documentele justificative corespunzătoare.

(8) În cazul în care contribuabilul nu respectă limitele și condițiile prevăzute de prezentul articol, sumele acordate în plus față de aceste limite se consideră venituri din salarii și se supun regimului fiscal aplicabil acestora.”

• Articolul 76 alineatul (2) litera e) se abrogă.
• La Titlul IV „Impozitul pe venit”, Capitolul X „Venituri din alte surse”, după articolul 114 alineatul (2) litera m), se introduce o nouă literă, n), cu următorul cuprins:

„n) veniturile din participarea angajaților la profit, acordate de către contribuabilii obligați la plata impozitului pe profit potrivit art. 13, în condițiile prevăzute la art. 25¹.”

• Articolul 139 alineatul (1) litera h) se abrogă.
• După articolul 142 litera z²) se introduce o nouă literă, z³), cu următorul cuprins:

„z³) veniturile din alte surse prevăzute la art. 114 lit. n)”

• La Titlul V „Contribuții sociale obligatorii”, Capitolul III „ Contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorată Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate”, articolul 155 alineatul (1) litera h) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„h) venituri din alte surse, definite conform art. 114, cu excepția lit. n).”

• Articolul 157 alineatul (1) litera j) se abrogă.
• Articolul 220⁴ alineatul (1) litera f) se abrogă.

Art. II. – (1) Prezenta lege se aplică începând cu veniturile acordate pentru profiturile realizate în exercițiile financiare încheiate după data intrării în vigoare a prezentei legi.

(2) În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Ministerul Finanțelor va elabora norme metodologice pentru aplicarea dispozițiilor privind participarea angajaților la profit, care vor stabili:

a) condițiile și modalitățile de justificare a criteriilor obiective de acordare a veniturilor din participarea la profit;

b) documentele justificative necesare pentru aplicarea facilității fiscale;

c) modalitățile de control fiscal al aplicării corecte a dispozițiilor.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) sau, după caz, art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

The post Mohammad Murad – Propunere legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. appeared first on AUR.