”Sub presiunea unui termen din PNRR și pe procedură de urgență, coaliția a transformat astăzi în lege un document care pică la trei capitole diferite: cum se adoptă, cine l-a scris și cât costă economia românească. Miza este un jalon de aproape un miliard de euro, care trebuie publicat în Monitorul Oficial până la 31 august. Un miliard de euro este un argument serios. Din păcate, nu este și un argument juridic, științific sau economic.

Să începem cu procedura, fiindcă aici povestea devine aproape comică. Strategiile de ramură se aprobă prin hotărâre de Guvern, nu prin lege. Consiliul Legislativ a avertizat că Parlamentul nu se poate substitui Executivului și că riscă să încalce separația puterilor, scoțând strategia de sub controlul contenciosului administrativ. Traseul documentului spune tot: a fost adoptat mai întâi prin hotărâre de Guvern, pe 23 iulie, de un Executiv aflat în mandat restrâns după demiterea prin moțiune de cenzură, apoi și-a blocat singur publicarea, iar acum este „salvat” în Parlament tocmai ca să scape de propria ilegalitate. O strategie care trebuie salvată de la proprii autori nu inspiră, prin definiție, foarte multă încredere.

Urmează autorii. Partea tehnică a acestei strategii naționale nu a fost redactată de comunitatea academică, ci contractată în afara ei: două firme private și o asociație ornitologică (PRO BIODIVERSITAS SRL, M&S ECOPROJECT SRL și Societatea Ornitologică Română). Ca ordin de mărime, PRO BIODIVERSITAS SRL avea în 2025 șase angajați. Șase. Pentru o strategie care reglementează folosirea a peste douăzeci de milioane de hectare, adică aproximativ un angajat la fiecare patru milioane de hectare. În alte state, un asemenea document trece obligatoriu prin avizul comunității științifice: în Franța, prin Consiliul Național pentru Protecția Naturii, instanță de expertiză științifică prevăzută prin lege; în Germania, prin consilii științifice permanente formate din profesori și cercetători. La noi, universitățile de profil, de la ingineria mediului și îmbunătățiri funciare la hidrotehnică, agronomie și silvicultură, tocmai cele care formează specialiștii și produc datele, au fost ocolite. Astăzi, Parlamentul a făcut exact acest lucru: a votat drept lege un studiu de consultanță. O premieră pe care nu aveam niciun motiv să o sărbătorim.

Ajungem și la factură. Strategia prevede o extindere semnificativă a ariilor protejate, cu ținte reduse în Parlament de la 30% și 10% la 25% și 5% pentru ariile strict protejate. Chiar și reduse, aceste ținte ating direct utilizarea terenurilor, lucrările hidrotehnice și de îmbunătățiri funciare, agricultura, energia și infrastructura, fără ca proiectul să fie însoțit de o evaluare de impact economic pe măsură. Cel mai bun indiciu că riscul era real vine chiar din text: a fost nevoie de un amendament prin care aplicarea strategiei să nu poată bloca proiecte strategice în energie, transporturi, agricultură și infrastructură. Când trebuie să scrii negru pe alb că propria lege nu are voie să oprească dezvoltarea țării, ai recunoscut deja că, fără acea frază, exact asta ar fi făcut.

Există și un revers al acestei povești, care ține direct de siguranța oamenilor. În loc să îngreuneze intervențiile din teren, statul ar trebui să investească urgent în lucrări de îmbunătățiri funciare: regularizarea cursurilor de apă, corectarea torenților, decolmatarea albiilor și bazine de retenție. Sunt exact lucrările care ar fi putut preveni sau limita dezastre precum cele de la Pechea, lovită de viituri în 2013, 2016 și din nou catastrofal în 2024, de la Broșteni, unde în 2025 viitura a ucis trei oameni și a inundat peste două sute de gospodării, sau de la Bușteni, unde în iulie 2026 o rupere de nori a transformat străzile în râuri în câteva minute. La Pechea, banii publici au mers în drumuri și în asfalt, dar nu și în proiectele de prevenție care ar fi ținut apa departe de case. România nu are nevoie de mai puține lucrări în albii și pe versanți, ci de mai multe, făcute la timp.

Din fericire, nu toate veștile acestei sesiuni sunt proaste. Într-o lege separată privind decarbonizarea sectorului energetic, adoptată ieri, 5 august 2026, am susținut amendamentul care leagă calendarul închiderii capacităților de realitatea din rețea: nicio capacitate de producție a energiei electrice pe bază de cărbune nu poate fi închisă înainte ca noi capacități, inclusiv pe gaz, să fie puse în funcțiune. Fără această condiție elementară, am fi riscat să oprim centrale pe cărbune fără să avem cu ce le înlocui, adică, pe scurt, să ajungem să trăim la lumina lumânării. Securitatea energetică nu este un moft, ci condiția ca școlile, spitalele și fabricile să funcționeze iarna.

Legea biodiversității ajunge acum pe masa Președintelui României. Îi solicităm să o trimită înapoi în Parlament pentru reexaminare sau să sesizeze Curtea Constituțională, ținând cont de observațiile Consiliului Legislativ privind adoptarea unei strategii prin lege. Cerem, în egală măsură, consultarea formală a universităților și institutelor de cercetare de profil, o evaluare reală de impact economic și teritorial, făcută împreună cu sectoarele care îi vor suporta costurile, și garanții ferme că protejarea naturii nu se traduce în blocarea investițiilor, în scumpirea energiei sau în abandonarea lucrărilor de îmbunătățiri funciare de care depinde siguranța comunităților.

Susținem conservarea biodiversității. Nu susținem strecurarea unui studiu de firmă în Monitorul Oficial, sub acoperirea unei urgențe pe care tot inițiatorii au fabricat-o”, a declarat senatorul AUR, Mircea Ionuț Sandu.

The post Mircea Ionuț Sandu (senator AUR): „Strategia biodiversității 2026–2030 sau cum ajunge lege un studiu de firmă cu șase angajați” appeared first on AUR.

Senatorul arată că investiția companiei elvețiano-franceze HolCim de la Câmpulung în prima capacitate de stocare a CO2 din România nu ajută cu nimic statul român și face aproape imposibilă finanțarea altor proiecte în țara noastră.

„În luna februarie a acestui an, am atras atenția în Parlamentul României că putem salva locurile de muncă la Complexul Energetic Oltenia dacă accesăm fonduri europene pentru construcția unor depozite de stocare a dioxidului de carbon având în vedere regulamentul NZIA (Net-Zero Industry Act) al UE prin care se impune celor care exploatează ţiţei sau gaze naturale să construiască, până în 2030, instalații de captare și stocare CO2, cu o capacitate însumată de minimum 50 de milioane de tone pentru a putea opera în continuare.

Aflăm acum de la ministrul Ivan că, în negocierea cu UE, sunt garantate doar 4.500 de locuri de muncă la CEO până la sfârșitul lui 2028 și că nu s-a făcut nimic pentru accesarea acestor fonduri. În condițiile în care RomGaz a dat în judecată Comisia Europeană la Curtea de Justiție a UE tocmai pe subiectul cotelor înalte, ar fi trebuit inițiat un dialog pentru accesarea fondurilor europene și construcția acestor capacități în județul Gorj. Practic, investiția de peste 100 de milioane de euro a HolCim de la Câmpulung, finanțată cu bani europeni, ne va împiedica să mai accesăm aceste fonduri. Iau francezii și elvețienii bani de la UE să stocheze dioxid de carbon în România pentru că noi nu suntem în stare”, a declarat senatorul Mircea-Ionuț Sandu.

Declarațiile senatorului vin în contextul în care Comisia Europeană a selectat 61 de proiecte din 18 țări pentru o finanțare cumulată de 2,9 miliarde de euro în stocarea CO2. Investiția HolCim de la Câmpulung face parte dintr-un grup de 10 proiecte din 7 țări (România, Belgia, Danemarca, Franța, Grecia, Spania și Italia) ale căror costuri depășesc 100 milioane de euro fiecare și care vor primi granturi totale de 1,26 miliarde de euro.

„Din discuțiile personale pe care le-am purtat cu experții, sunt multiple zăcăminte depletate în județul nostru, în zona Turceni-Rovinari, unde solul s-ar putea preta stocării dioxidului de carbon. Faptul că nu s-a avansat deloc pe această direcție, nici măcar ca discuție la Bruxelles, dovedește haosul de nedescris de la nivelul statului român.

Putea să existe foarte bine un contract între RomGaz și CEO care să ajute ambele companii. Dacă RomGaz pierde la CJUE, costurile vor fi de ordinul miliardelor de euro. Europarlamentarii AUR au făcut un demers de sprijin pentru compania românească printr-o adresă către Comisia Europeană, dar, în lipsa implicării de la nivelul Guvernului și Administrației Prezidențiale, sunt șanse mici ca acesta să fie soluționat pozitiv. Nu mai vorbesc de faptul că nouă ni s-a impus o cotă de 20% din totalul CO2 la nivel european în condițiile în care producem doar 3% din poluarea din UE. Așa se întâmplă când guvernanții stau în genunchi și nu vor sau nu pot să apere interesele României”, a concluzionat senatorul AUR de Gorj, Mircea-Ionuț Sandu.

The post Mircea-Ionuț Sandu (senator AUR): „A fost ratată oportunitatea stocării dioxidului de carbon în minele depletate din Gorj” appeared first on AUR.

„Am văzut în ultimele săptămâni o teamă reală în rândul gorjenilor. Oamenii se întreabă ce se va întâmpla cu locurile lor de muncă și cu viitorul copiilor lor. Închiderea CEO ar însemna un dezastru social și economic pentru județul Gorj, dar și o lovitură pentru securitatea energetică a României, având în vedere că aici asigură în prezent o capacitate de producție de peste 10% din necesarul de consum intern al țării noastre”, a declarat senatorul Mircea-Ionuț Sandu.

Justificarea Guvernului că decizia este impusă de Comisia Europeană în contextul asumării Jalonul 119 din PNRR nu stă în picioare câtă vreme țara noastră a pierdut deja 7 miliarde de euro din aceste fonduri și există perspective să se piardă și restul dacă perioada de implementare a proiectelor nu se prelungește.

„Aceasta este o scuză rușinoasă. S-au renegociat deja de cinci ori jaloanele PNRR. Dacă au vrut, au putut. În cazul Complexului Energetic Oltenia, însă, nu există voință politică – doar dorința de a închide o companie din care s-a furat destul și care nu mai aduce profituri clientelei de partid”, a subliniat senatorul AUR de Gorj.

Senatorul Mircea-Ionuț Sandu acuză indiferența autorităților locale și cere o reacție fermă din partea Guvernului și a clasei politice:

„Este rușinoasă tăcerea liderilor politici și administrativi de la nivel local. În loc să pună presiune la București, unii se ascund după vișin și așteaptă să treacă furtuna. Noi, cei din AUR, nu vom accepta ca Gorjul să fie sacrificat pentru un jalon dintr-un plan care oricum nu mai aduce bani în țară”, a declarat senatorul Ionuț Sandu.

AUR anunță că va iniția o campanie parlamentară și publică pentru a cere Guvernului să renegocieze în mod transparent condițiile de închidere a termocentralelor pe cărbune, să prelungească perioada de funcționare a CEO și să asigure măsuri de tranziție justă pentru angajați.

Senatorul AUR de Gorj, Ionuț Sandu propune cinci măsuri concrete și urgente care ar putea conduce la salvarea Complexului Energetic Oltenia.
1.         Amânarea închiderii CEO până la finalizarea unui plan de reconversie industrială real, finanțat din fonduri europene și naționale.
2.         Negocieri directe între Guvern, Comisia Europeană și autoritățile locale pentru adaptarea jalonului 119 la realitățile energetice și sociale din România.
3.         Crearea unui fond special pentru tranziția comunităților miniere, din care să fie finanțate programe de reconversie profesională și investiții alternative în Gorj.
4.         Introducerea unei clauze parlamentare prin care nicio centrală energetică de importanță strategică să nu poată fi închisă fără garanții sociale și studiu de impact aprobat public.
5.         Consultarea specialiștilor din domeniul energetic, inclusiv reprezentanți ai Transelectrica, pentru elaborarea unei strategii de rezervă energetică bazate pe mixul de surse (cărbune + regenerabile).

„Nu putem lăsa Gorjul să moară încet, în numele unui plan făcut la Bruxelles și prost aplicat la București. România are nevoie de Complexul Energetic Oltenia ca rezervă strategică, mai ales în perioade de secetă sau când energia verde nu poate acoperi consumul. Închiderea intempestivă a CEO nu este doar o eroare economică – este o crimă socială și o trădare națională”, a concluzionat senatorul Mircea-Ionuț Sandu (AUR Gorj).

The post Mircea-Ionuț Sandu (senator AUR): „Guvernul trebuie să oprească planul de închidere a Complexului Energetic Oltenia!” appeared first on AUR.