Adresată: DOAMNEI MONICA GUBERNAT, PREȘEDINTELE CONSILIULUI NAȚIONAL AL AUDIOVIZUALULUI

De către: Senator Mircea Dăneasă

Circumscripţia electorală: 35

Grupul Parlamentar: AUR

Şedinţa Senatului din: 24 mai 2023

CNA – temei legal al convocării unui site de presă online pentru articol scris

Rolul Consiliului Național al Audiovizualului este de a asigura o piaţă a audio-vizualului bazată pe libertate de exprimare, pluralism şi liberă concurenţă.

În acelaşi timp, CNA trebuie să asigure respectarea de către posturile de televiziune şi radio a normelor privind informarea corectă, viaţa privată, demnitatea umană şi protecţia minorilor.

Conform atribuţiilor sale, CNA urmăreşte activitatea serviciilor de radio și televiziune şi a operatorilor de cablu din România.

Absolut nici o prevedere din legislația care reglementează activitatea CNA nu sugerează că CNA ar avea nici cel mai mic drept să cenzureze texte scrise, publicate pe internet.

CNA nu stabileşte politica de programe a serviciilor de radio şi de televiziune.

Cu atât mai mult, CNA nu are absolut nici un fel de jurisdicție asupra politicii editoriale a unui site de presă online.

Și totuși, pe ordinea de zi a ședințelor CNA din 18 mai 2023 s-a aflat platforma online ActiveNews, pentru a da explicații despre un articol scris.

Timp de trei zile, la audierile din 16, 17 și 18 mai, ActiveNews a fost pistonat de Consiliul Național al Audiovizualului, începând cu ora 9 dimineața, să trimită reprezentanți la sediul CNA sau să intre în ședințele CNA, de la ora 10, ca să dea socoteală pentru un articol de opinie.

Articolul „HOȚII DE NEMURIRE”, publicat de ActiveNews pe 10 aprilie 2023, viza anumite aspecte din interiorul Uniunii Artiștilor Plastici. Aceste aspecte nu fac obiectul prezentei întrebări, deși articolul ridică semne de întrebare pertinente.

Ceea ce este, însă, foarte relevant este că articolul în cauză NICI MĂCAR NU CONȚINE VREUN MATERIAL VIDEO și în mod evident nimic nu îl pune sub incidența Legii Audiovizualului sau a CNA-ului.

(Link: https://www.activenews.ro/opinii/HOTII-DE-NEMURIRE.-Jefuitorii-de-ateliere-ale-artistilor-din-Pangrati-Cazul-PACEA-181320)

Întrebarea pe care v-o adresez este:

Care este temeiul legal pe baza căruia CNA a convocat un site de presă online pentru a da explicații despre un articol publicat pe internet?

Iar, dacă baza legală nu există, pe ce temei ați considerat că CNA ar avea acest drept?

The post Mircea Dăneasă – Întrebare parlamentară – CNA – temei legal al convocării unui site de presă online pentru articol scris appeared first on AUR.

În temeiul art. 113 din Regulamentul Senatului, republicat, cu modificările și completările ulterioare, solicităm procedura de urgență.

De asemenea, adresăm rugămintea de a solicita, în cel mai scurt timp, punctul de vedere al Guvernului, avizul Consiliului Legislativ și avizul Consiliului Economic și Social.

PENTRU INIȚIATORI:

1. DEPUTAT:  GEORGE – NICOLAE SIMION          
2. SENATOR: CLAUDIU RICHARD TARZIU           
3. DEPUTAT: DOREL – GHEORGHE ACATRINEI    
4. DEPUTAT: LUCIAN – FLORIN PUSCASU           
5. SENATOR: MIRCEA DANEASA                                 

EXPUNERE DE MOTIVE:

Principiul 15 al Pilonului european al drepturilor sociale, document al Comisiei Europene din data de 16 noiembrie 2017 afirmă că: “Pensionarii au dreptul la o pensie proporțională cu cotizațiile plătite și care să le asigure un venit adecvat. (…) Orice persoană în vârstă are dreptul la resurse care să îi asigure o viață demnă.” Acest principiu trebuie pus în practică de România, prin planul de acțiune ce trebuie aplicat până în anul 2030.

Considerăm că termenii de ”viață demnă” și ”venit adecvat” se circumscriu noțiunii de coș minim de consum pentru un trai decent, care reprezintă pragul sărăciei în România, conform indicatorilor precizați în anexa 1 a OUG nr. 217/2000 privind aprobarea coșului minim de consum lunar, cu modificările și completările ulterioare.

In prezent, când se suprapune o criză a energiei și combustibilior cu războiul ruso-ucrainean și se anunță o gravă criză alimentară, decidenții din țara noastră trebuie să se preocupe ca nici un român să nu moară de foame și să poată trăi la nivel decent peste limita de supraviețuire. În această situație singurul barometru real pe care îl avem, este coșul minim de consum pentru un trai decent, ce trebuie calculat de Institutul National de Statistică, fapt care întîrzie nejustificat de mult din culpa autorităților.

Ridicarea nivelului de trai al românilor, în lupta cu scumpirile fără de sfârșit reprezintă STAREA DE URGENTA  a zilelor noastre. In Romania, orice tip de politică, fie că este de stânga sau de dreapta trebuie să înceapă după ce ne asigurăm că nu avem români sub pragul de sărăcie ca nivel minim de subzistență într-o Românie membră a Uniunii Europene.

Avocatul Poporului precizează că trebuie să existe o corelație în legătură cu pragul de sărăcie în România, în sensul că, statul are obligația să ia măsuri ca nici un român, fie că este salariat fie că este pensionar să nu trăiască sub pragul de sărăcie care este coșul minim de consum pentru un trai decent.

          Avocatului Poporului în raportul lansat în data de 26 ianuarie 2022, trage un semnal de alarmă și fundamentează faptul că salariul de baza minim brut pe țară garantat în plată este în prezent de 2.550 lei pentru anul 2022, bani care sunt insuficienți, având în vedere că valoarea coșului minim de consum pentru o persoană adultă, singură este de 2.708 lei.

Potrivit raportului reiese estimarea coșului minim de consum pentru un trai decent, pentru luna septembrie 2021, astfel:  

(1)pentru o persoană adultă singura: 2.708 lei pe lună,

(2)pentru o familie de doi adulți fără copii: 4.417 lei pe lună,

(3)pentru o familie de doi adulți și un copil: 5.993 lei pe lună,

(4)pentru o familie de doi adulți și doi copii: 7.234 lei pe lună.

Avocatul Poporului, în raportul său, face trimitere la una din inițiativele AUR aflate la Camera Deputaților.

Astfel, se arată că în dezbatere parlamentara se află propunerea legislativa privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 217/2000, cu modificările și completările ulterioare, referitor la valoarea coșului minim de consum pentru un trai decent în România.

Prin această propunere legislativă înregistrată la Senat sub nr. L 462/2021 se reglementează valoarea coșului minim de consum pentru un trai decent să se stabilească de către Institutul Național de Statistică și să se aprobe prin ordin al Institutul National de Statistică (INS), până la data de 1 decembrie a fiecărui an, pentru a fi luat în calcul la fundamentarea Legii Bugetului de Stat și Legii Bugetului Asigurărilor Sociale de stat, în anul următor.

În septembrie 2019 creșterea valorii coșului minim de consum pentru un trai decent față de anul anterior, 2018, a fost de +2,8%, cu 1,9 puncte procentuale mai puțin decât anul acesta.

Cea mai mare creștere în structura de cheltuieli a coșului a fost înregistrată la capitolul locuință. Cheltuielile pentru locuință au crescut cu +8.8% în septembrie 2020 față de septembrie 2019.

Prin comparație, în 2019 creșterea cheltuielilor legate de locuință era de doar +2,3% față de septembrie 2018.

Valoarea coșului minim de consum pentru un trai decent pentru o familie de doi adulți și doi copii pentru luna Septembrie 2020 este de 7.278 lei pe lună, în creștere cu +4,7% față de anul trecut.

În septembrie 2019, valoarea coșului minim de consum pentru un trai decent pentru același tip de gospodărie era de 6.954 lei pe lună, iar în septembrie 2018 -de 6.762 lei.

Schimbări preconizate

Prezenta propunere legislativă reglementează valoarea coșului minim de consum pentru un trai decent pentru o persoană adultă, în sumă de  2818 lei să fie pensia minimă garantată în plată, care să fie implementată gradual în următorii 3 ani.

De asemenea, se instituie obligativitatea calculării coșului minim de consum pentru un trai decent până la data de 01 decembrie a fiecărui an, pentru a fi luat în calcul la elaborarea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul următor. Considerăm că pensia minimă trebuie stabilită prin lege și nu trebuie lăsată la discreția Guvernului care nu este racordat la nevoile românilor și nu intervine pentru ca veniturilor românilor să fie corelate cu pragul de sărăcie care să le asigure un trai decent.

Sursa de finanțare pentru asigurarea sumelor necesare pentru aplicarea prezentei propuneri legislative constituie impozitarea drastică a părții necontributive a pensiilor speciale precum și eliminarea finanțării de la bugetul de stat a partidelor politice parlamentare.

Guvernul, îndeplinindu-și obligația legală de a transmite punctul său de vedere către Parlament, urmează să facă calculele necesare privind sumele ce rezultă din impozitarea drastică a părții necontributive din pensiile speciale, din eliminarea finanțării de la bugetul de stat a partidelor politice parlamentare, din raționalizarea achiziției voluptorii de bunuri și servicii pentru aparatul bugetar dar și din alte surse identificate în scopul prioritizării obiectivului național: ”Nici un român sub pragul sărăciei care este coșul minim de consum.”

Prin propunerea legislativă se preconizează ridicarea nivelului de trai al românilor, în lupta cu scumpirile fără de sfârșit care reprezintă STAREA DE URGENTA  a zilelor noastre.

In România, orice tip de politică, fie că este de stînga sau de dreapta, trebuie să înceapă după ce ne asigurăm că nu avem români sub pragul de sărăcie ca nivel minim de subzistență într-o Românie membră a Uniunii Europene.

Față de cele prezentate, a fost elaborată propunerea legislativă care modifică Legea nr. 127 din 2019 privind sistemul public de pensii cu privire la stabilirea pensiei minime, în mod gradual, la valoarea coșului minim de consum pentru un trai decent calculat conform anexei 1 din OUG nr. 217/2000 privind aprobarea coșului minim de consum lunar cu modificările și completările ulterioare, pe care, dacă sunteți de acord, vă rugăm să o aprobați.

PENTRU INIȚIATORI:

1. DEPUTAT:  GEORGE – NICOLAE SIMION          

• SENATOR: CLAUDIU RICHARD TARZIU           

• DEPUTAT: DOREL – GHEORGHE ACATRINEI    

• DEPUTAT: LUCIAN – FLORIN PUSCASU          

• SENATOR: MIRCEA DANEASA                            

              Parlamentul României

Camera Deputaților                                                                         Senat

Lege pentru modificarea art. 91 din legea nr. 127/ 2019 privind sistemul public de pensii.

Parlamentul României adoptă prezenta lege

 
I. La articolul 91 din legea nr. 127 din 2019 privind sistemul public de pensii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 din 09 iulie 2019, cu modificările și completările ulterioare, alineatele (1), (2), (4), (5), (6) și (7) se modifică și vor avea următorul cuprins:

1. La articolul 91 alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

” Începând cu data intrării în vigoare a prevederilor prezentei legi, pentru pensionarii sistemului public de pensii cu domiciliul în România, se instituie pensia minimă.”

• La articolul 91 alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:

”Pensia minimă se stabilește la nivelul valorii coșului minim de consum pentru un trai decent, calculat în conformitate cu Anexa 1 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 217/2000 privind structura coșului minim de consum pentru un trai decent în România, cu modificările și completările ulterioare, și se introduce gradual până la data de 01.01.2025 astfel:

a) Începând cu data de 01.01.2023 pensia minimă va fi de 80% din valoarea coșului minim de consum pentru un trai decent, calculat de Institutul Național de Statistică și publicat prin Ordin până la data de 01.12.2022, care va fi pensia minimă pentru anul 2023.

b) Începând cu data de 01.01.2024 pensia minima va fi de 90% din valoarea coșului minim de consum pentru un trai decent, calculat de Institutul Național de Statistică și publicat prin Ordin până la data de 01.12.2023, care va fi pensia minimă pentru anul 2024.

c) Începând cu data de 01.01.2025 pensia minimă se stabilește la valoarea coșului minim de consum pentru un trai decent calculat de Institutul Național de Statistică și publicat prin Ordin până la data de 01.12.2024, care va fi pensia minimă începând cu anul 2025.”

• La articolul 91 alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins:

” În situația persoanelor care beneficiază, prin cumul, de una din categoriile de pensie prevăzute la art. 46 alin. (1), de pensie din sisteme neintegrate sistemului public de pensii, pensia minimă se acordă în situația în care suma cuantumurilor tuturor acestor venituri nu depășește cuantumul pensiei minime calculat conform alin. (2).”

• La articolul 91 alineatul (5) se modifică și va avea următorul cuprins:

” Anual, până la data de 01 decembrie, Institutului Național de Statistică (INS) este obligat să calculeze și să publice prin Ordin, în Monitorul Oficial al României, Valoarea coșului minim de consum pentru un trai decent, conform anexei 1 la Ordonanța de Urgență nr. 217/2000 privind structura coșului minim de consum pentru un trai decent în România, cu modificările și completările ulterioare.”

• La articolul 91 alineatul (6) se modifică și va avea următorul cuprins:

”In cazul încălcării prevederilor alin. (5), mandatul președintelui Institutului Național de Statistică (INS) încetează de drept.”

• La articolul 91 alineatul (7) se modifică și va avea următorul cuprins:

”Sursa de finanțarea pentru plata pensiei minime se asigură prin impozitarea părții necontributive a pensiilor speciale și prin eliminarea finanțării de la bugetul de stat a partidelor politice parlamentare.”

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin.(2) din Constituția României, republicată.

Președintele Camerei Deputaților                              Președintele Senatului

The post Acatrinei Dorel, Pușcașu Lucian și Mircea Dăneasă – Propunerea legislativă pentru modificarea art. 91 din Legea nr. 127/ 2019 privind sistemul public de pensii. appeared first on AUR.

          În temeiul art. 113 din Regulamentul Senatului, republicat, cu modificările și completările ulterioare, solicităm procedura de urgenţă pentru această iniţiativă legislativă.

De asemenea, adresăm rugămintea de a solicita, în cel mai scurt timp, punctul de vedere al Guvernului şi avizul Consiliului Legislativ.

PENTRU INIȚIATORI:

DEPUTAT  PUSCASU LUCIAN FLORIN

DEPUTAT ACATRINEI DOREL GHEORGHE

SENATOR DANEASA MIRCEA

EXPUNERE DE MOTIVE:

Situația actuală:

          Conform unei inventarieri făcute la nivel european în anul 2005, în România mai existau circa 218.000 ha de păduri virgine, reprezentând 2/3 din totalul pădurilor virgine din Europa.

În țările din zona munților Carpați s-au păstrat 90% din pădurile virgine ale Europei, în timp ce în zona Munților Alpi doar 0,4%.

Pădurea virgină este acea pădure care s-a format și dezvoltat exclusiv sub acțiunea factorilor naturali și în care procesele ecosistemice în dinamica lor se produc fără nici o influență antropică directă sau indirectă, respectiv lipsa intervențiilor silviculturale și a celorlalte activități antropice, inclusiv a pășunatului domestic. Solul trebuie să fie nealterat, cu excepția eroziunii produse natural. Esențială este absența drumurilor și construcțiilor în pădure, cu excepția unei infrastructuri necesare managementului de cercetare științifică și a unor trasee tematice și/sau turistice, precum și pichetarea limitelor amenajistice.

Pădurile cu funcții speciale de protecție în care nu sunt efectuate tăieri comerciale reprezintă 33% din suprafața forestieră, respectiv aproximativ 9% din suprafața României.

Structura fondului forestier, pe forme de proprietate la sfârșitul anului 2016, în procente:

• proprietate privată persoane fizice și persoane juridice 33,9%
• Stat 66,1%

Datorită legislației defavorabile proprietății private, privații au în posesie numai 33,9% din suprafața forestieră și exploatează doar 28,9% din totalul masei lemnoase ce se taie anual.

Potrivit statisticilor oficiale, tăierile ilegale au constituit în ultimii 9 ani o medie de 320 mii metri cubi pe an, ceea ce înseamnă că cea mai mare parte a tăierilor ilegale și a furturilor de lemn nu sunt descoperite.

          Lemnul, fiind o resursă regenerabilă,a fost folosit pentru susținerea și dezvoltarea indivizilor, a civilizației umane în general, fiind folosit ca materie primă energetică, material pentru construcții, unelte, arme, hârtie, mobilier etc.

În anii 80′ se tăiau aproximativ 25 milioane metri cubi masă lemnoasă anualfață de 11,7 milioane metri cubi în 2006 și 18 milioane metri cubi în 2016.

Nu înțelegem de ce crește volumul exploatării masei lemnoase în țara noastră și nu este constantă sau de ce nu scade? Ce fel de cerere determină această ofertă generoasă a Statului Român câtă vremea industria cherestelei este la pământ?

Această întrecere socialistă asumată de toate guvernele din ultimii 30 de ani prin care se urmărește depășirea volumului masei lemnoase exploatate în regimul comunist trebuie să înceteze.

Statul Român trebuie să stabilească anual un volum, prudent proporționat, de exploatare a masei lemnoase în baza căruia trebuie să funcționeze industria lemnului cu încurajarea antreprenorilor români dar acest lemn trebuie să fie marcat în totalitate și înregistrat precum și exploatat în mod legal până la volumul anual maxim prevăzut prin lege.

Procedurile trebuie transparetizate astfel încît să existe o trasabilitatea a lemnului.

          România a avut în trecutul nu foarte îndepărtat mult mai multe păduri, peste 79% din teritoriu fiind acoperit cu vegetaţie lemnoasă.

Faptul că astăzi numai 27% din suprafaţa ţării reprezintă fondul forestier obligă la recunoaşterea adevărului că România prezintă un deficit destul de mare de păduri.

În ultimele secole, ca urmare a defrişărilor, au dispărut cel puţin 5.000.000 ha de pădure.

În intervalul 1829-1920 au fost defrişate 3.000.000 ha, iar în perioada 1920 – 1929 au dispărut 1.200.000 ha.

Cele mai puternice despăduriri sau produs în zona de câmpie şi de deal unde procentul de împădurire a scăzut sub 7%, respectiv 27%.

Consiliul Concurenţei recomandă Ministerului Apelor şi Pădurilor, transmiterea în spaţiul public a mai multor semnale cu privire la starea reală a pădurilor, a realizărilor înregistrate, în special în ceea ce priveşte combaterea tăierilor ilegale.

Ce este de făcut?

Trebuie să predomine în agenda publică a legislativului roman promovarea unor legi coerente prin care să crească suprafața împădurită a țării și să stabilească clar parcursul către o ROMANIE VERDE unde noi și copii noștrii să respirăm un aer din ce în ce mai curat.

De asemnea, trebuie să intervenim în rigoarea cu care se exploatează lemnul în țara noastră prin introducerea începând cu anul 2023 a obligativității vânzării masei lemnoase la drum auto.

Furturile și nelegalitățile în domeniul lemnului încep ” în pădure” și datorită modului de exploatare a pădurii. Este necesar ca să existe un singur răspunzător, STATUL ROMAN până în momentul în care lemnul ajunge să fie valorificat la drum auto și pârghii eficiente de control.

În țara noastră, într-un an, un procent de 37% din masa lemnoasă se valorifică de către Directiile Silvice la drum auto, iar restul se valorifică pe picior de către agenții economici în urma unor achiziții publice.

Exploatarea resurselor statului de către agenții economici care au ca unic scop profitul ne-a adus în perioada 2013-2017 la “criza lemnului de foc” întrucît datorită modului de exploatare a buștenului, procentele legale de lemn de foc nu mai erau valorificate către populație facând astfel să crească nejustificat prețul acestor produse și mai mult să fie folosită cherestea, ca lemn de foc, ceea ce iarăși a condus la creșterea prețului.

Este important să se elaboreze baza legală care să permită ca până în anul 2023 să creștem procentul de exploatare a masei lemnoase a STATULUI ROMAN de la 37% la 100%, iar lemnul să fie vîndut agenților economici la drum auto.

Pentru aceasta propunem Parlamentului României adoptarea prezentei legi.

PENTRU INIȚIATORI:

DEPUTAT  PUSCASU LUCIAN FLORIN

DEPUTAT ACATRINEI DOREL GHEORGHE

SENATOR DANEASA MIRCEA

Lege pentru modificarea art. 60 din Legea nr. 46/2008 – Codul Silvic, republicată, cu modificările și completările ulterioare   

Parlamentul României adoptă prezenta lege,

Art. I. Legea nr. 46/2008, Codul Silvic, republicată cu modificările și completările ulterioare se modifică și completează după cum urmează:

1.  Articolul 60, alin. (6) și alin. (8) se modifică și vor avea următorul cuprins:

(6) Începând cu data de 1 ianuarie 2023, masa lemnoasă recoltată din fondul forestier proprietate publică a statului și din fondul forestier proprietate publică a unităților administrativ- teritoriale se valorifică exclusiv la drum auto.

(8) Administratorii fondului forestier proprietate publică a statului prevăzuți la art. 11 alin. (1) sau proprietarii/administratorii fondului forestier proprietate publică a unității administrativ-teritoriale sunt obligați să ia măsuri pentru încadrarea în prevederile alin. (6).

2.  Art. 60, alin. (7) se abrogă.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

The post Acatrinei Dorel și Pușcașu Lucian – Proiect de Lege pentru modificarea și completarea art. 60 din Legea nr. 46/2008 – Codul Silvic, republicată, cu modificările și completările ulterioare. appeared first on AUR.

          În temeiul art. 113 din Regulamentul Senatului, republicat, cu modificările și completările ulterioare, solicităm procedura de urgenţă pentru această iniţiativă legislativă.

De asemenea, adresăm rugămintea de a solicita, în cel mai scurt timp, punctul de vedere al Guvernului şi avizul Consiliului Legislativ.

PENTRU INIȚIATORI:

DEPUTAT  PUSCASU LUCIAN FLORIN

DEPUTAT ACATRINEI DOREL GHEORGHE

SENATOR DANEASA MIRCEA

EXPUNERE DE MOTIVE:

Pădurile cu funcții speciale de protecție în care nu sunt efectuate tăieri comerciale reprezintă 33% din suprafața forestieră, respectiv aproximativ 9% din suprafața României.

Structura fondului forestier, pe forme de proprietate la sfârșitul anului 2016, în procent de 33,9% este proprietate privată – persoane fizice și juridice și 66,1% proprietate de Stat.

Datorită legislației defavorabile, privații au în posesie numai 33,9% din suprafața forestieră și exploatează doar 28,9% din totalul masei lemnoase ce se taie anual.

Potrivit statisticilor oficiale, tăierile ilegale au constituit în ultimii 9 ani o medie de 320 mii metri cubi pe an ceea ce înseamnă că cea mai mare parte a tăierilor ilegale și a furturilor de lemn nu sunt descoperite.

          Lemnul, fiind o resursă regenerabilă, a fost folosit pentru susținerea și dezvoltarea a civilizației umane în general, fiind folosit ca materie primă energetică, material pentru construcții, unelte, arme, hârtie, mobilier etc.

În anii 80′ se tăiau aproximativ 25 milioane metri cubi masă lemnoasă anual față de 11,7 milioane metri cubi în anii 90’.

România a avut în trecutul nu foarte îndepărtat mult mai multe păduri, peste 79% din teritoriu fiind acoperit cu vegetaţie lemnoasă.  Faptul că astăzi numai 27% din suprafaţa ţării reprezintă fondul forestier obligă la recunoaşterea adevărului că România prezintă un deficit destul de mare de păduri.

În ultimele secole, ca urmare a defrişărilor, au dispărut cel puţin 5.000.000 ha de pădure.

În intervalul 1829-1920 au fost defrişate 3.000.000 ha, iar în perioada 1920 – 1929 au dispărut alte 1.200.000 ha.

Cele mai puternice despăduriri sau produs în zona de câmpie şi de deal unde procentul de împădurire a scăzut sub 7%, respectiv 27%.

Pec ale de consecință, trebuie adoptată o legislație coerentă prin care sa creștem suprafața împădurită a țării și să stabilim clar parcursul către o ROMÂNIE VERDE unde noi și copii noștrii să respire un aer din ce în ce mai curat.

În România există 4000 ha. terenuri degradate identificate și foarte multe hectare încă neidentificate care trebuie împădurite, situație față de care propunem înființarea Registrului Național al terenurilor degradate care trebuie impadurite.

De asemenea, este necesară elaborarea Planului National de Regenerare a Padurilor (PNRP) prin care suprafața împădurită să crească cu 1 milion de ha  în următorii 10 ani.

PENTRU INITIATORI:

DEPUTAT  PUSCASU LUCIAN FLORIN

DEPUTAT ACATRINEI DOREL GHEORGHE

SENATOR DANEASA MIRCEA

Lege  pentru modificarea și completarea art. 90 din Legea nr. 46/2008 – Codul Silvic și înființarea registrului terenurilor degradate ce trebuie împădurite

Parlamentul României adoptă prezenta lege,

Art. I. Legea nr. 46/2008, Codul Silvic, republicată cu modificările și completările ulterioare se completează după cum urmează:

Art. 90 se completează cu alin. (3) și alin. (4) care vor avea următorul cuprins:

1. alin. (3) – In termen de 60 de zile de la adoptarea acestei legi, Guvernul României va înființa Registrul Național al Terenurilor Degradate care trebuie împădurite.

Implementarea sistemului de raportare și circuitul informațional în Registrul Național al Terenurilor Degradate, se va stabili prin Hotărâre a Guvernului României.

• alin. (4) –  In termen de 90 de zile de la adoptarea prezenteii legi, se va adopta Programul Național de Regenerare a Pădurilor prin Hotărâre a Guvernului României, în scopul creșterii suprafeței  împădurite cu 1.000.000 ha. în următorii 10 ani.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

The post Acatrinei Dorel și Pușcașu Lucian – Proiect de Lege pentru modificarea și completarea art. 90 din Legea nr. 46/2008 – Codul Silvic și înființarea registrului terenurilor degradate ce trebuie împădurite. appeared first on AUR.

  Deși a trăit în secolul al XVIII-lea, Kant presimțea prin ce avea omenirea să treacă secole mai târziu. Prin ce anume, poate că vă întrebați. Printr-o mutație de caractere. Caracterele slabe nu au putut, nu pot și nu vor putea funcționa fără stăpân. Astăzi, în România secolului al XXI-lea, poporul nostru este supus unor presiuni politice, care intră în sfera deciziei individuale pentru fiecare cetățean în parte. Prin ce strategie se manifestă aceste presiuni politice? Simplu. Prin manipulare. Manipulare prin instaurarea fricii în rândul populației, frică care scade radical sistemul imunitar.    Nu-i așa, domnule Arafat? Manipulare prin presă plătită de Guvern, în temeiul Ordonanței de Urgență nr. 63 din 7 mai 2020, care prevede următoarele: „Art.1, (1) Guvernul difuzează contra cost, prin intermediul serviciilor de programe de televiziune și radiodifuziune, al ziarelor tipărite, revistelor, publicațiilor periodice, al furnizorilor de servicii media online și furnizorilor de publicitate prin mijloace de publicitate amplasate în localități, înregistrate în România, campanii de informare publică privind măsurile de prevenire și limitare a răspândirii coronavirusului SARS-CoV-2; (4) Bugetul total alocat campaniilor de informare publică prevăzute la alin. (1) este de maximum 200.000 mii lei, exclusiv TVA, pe toată durata acestora. Toate valorile din prezenta ordonanță de urgență sunt fără TVA. Sumele se asigură prin bugetul Secretariatului General al Guvernului.” Ce Guvern e acela care plătește instaurarea fricii și a panicii sociale? Ce presă, a patra putere în stat, e aceea care se lasă a fi cumpărată de politic?

   Deci, printr-o analiză logică, am ajuns într-un „triunghi al bermudelor”, în care poporul este manipulat de presa cumpărată de conducătorii politici, care la rândul lor sunt persoane care nu pot trăi fără stăpân. Strategia lor dă roade. Se spune că „informația este putere”. Ne aruncă informații false sau parțiale, campanii plătite care instigă fără argumente reale. Vor a ne impune vaccinarea, pentru a fi liberi să mergem la locul de muncă, la teatru, în magazine etc, când, de fapt, vaccinarea ar trebui să fie despre sănătate, nu despre îngrădirea libertății. Nu vi se par a fi campanii cu caracter totalitar? Ne dezinformează, ca să fim lăsați fără putere de decizie. Presa „aruncă” în spațiul public doar morții nevaccinați, pentru instigare la vaccinare. Dacă este despre sănătatea și despre binele poporului, de ce avem nevoie de manipulare și instigare pentru așa-zisa „soluție sanitară” și nu medicamente în spitale și farmacii, cum ar fi logic și normal.

   Caracterele slabe se limitează la percepțiile celorlalți și se conformează. Primesc ordin și execută. Executând, încep să creadă în minciuna celor care ordonă, de parcă ar fi un adevăr divin. Astăzi, democrația noastră se luptă pentru supraviețuire cu dictatori, precum Klaus Iohannis, Raed Arafat, Florin Cîțu și mulți alții care au fost și vor mai veni. Toți aceștia sunt ființe umane care au nevoie de stăpâni, așa cum spunea Kant.

The post Mircea Dăneasă – Declarație politică – „Au devenit românii animale cu stăpân?” appeared first on AUR.

De către: Domnul Senator Mircea Dăneasă

Circumscripția: nr. 35, Suceava

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

În contextul așa zisei pandemii de COVID-19, vă adresez următoarele întrebări:

1. De ce Guvernul și-a asumat achiziția a 120 de milioane de doze de vaccin, fără să achiziționeze și medicamentele necesare pentru tratarea ambulatorie, dar și medicația autorizată în celelalte state ale Uniunii Europene pentru tratarea COVID-19, în spitale?

• Cum explicați fractura de logică care stă la baza Legii certificatului verde, care permite libera circulație a celor vaccinați, întrucât persoanele vaccinate se infectează și transmit virusul, acestea putând infecta exponențial populația?

• Cum explicați faptul că, în mod logic, aceasta nu este o măsură de stopare, ci o măsură premeditată sau inconștientă de răspândire exponențială a virusului?

• Cum explicați faptul că prin această măsură, dacă va fi votată, va apărea o lege prin care va fi legiferată discriminarea mai mult decât strigătoare la cer între vaccinați și nevaccinați?

The post Mircea Dăneasă – Interpelare către Ministrul Sănătății – Așa zisa pandemie Covid-19 appeared first on AUR.

Circumscripția electorală: nr. 35 – Suceava

Grupul parlamentar: AUR

Ședința Senatului din data de: 13.10.2021

Stimată doamnă președinte,

Stimați colegi,

          Globalismul prin ideologia sa nu are niciun interes să exprime în noțiuni clare, stări de fapt și de drept sau intenționalități și principii pe care comunicându-le ar putea fi contracarate în mod obiectiv de statele naționale pe care agenda globalismului și-a propus să le subordoneze scopului propriu, scop nedeclarat în mod explicit în momentul de față, acela de guvernanță mondială.

          Pentru clarificarea intenționalității spre care tinde politica globalismului ce deja a prins și prinde contur tot mai accentuat, se impune în mod imperios necesitatea unei distincții categorice, o distincție între capitalismul național, internațional clasic și capitalismul transnațional pe care vectorii globalismului doresc să-l impună mai presus de interesele proprii ale fiecărei națiuni în parte.

          Interesele proprii fiecărei națiuni trebuie să identifice și să definească acel numitor comun de plus valoare adăugată pentru fiecare țară guvernată în mod specific, in interesul fiecărui popor.

          Divergența dintre interesul fiecărui popor în parte și interesul guvernanței globaliste trebuie să devină azi, mai mult decât oricând o mare temă de dezbatere interdisciplinară, temă la care provocăm o participare planetară pentru un proiect de mare importanță ce vizează nu mai puțin decât destinul omenirii.

          Această declarație politică este doar începutul unei intenționalități de politică guvernată de principiile adevărului și dreptății, politică ce necesită discuții mai presus de orice sferă de interes partinic și care trebuie integrată cu necesitate în sfera de interes a perspectivelor de viitor ale umanității.

The post Mircea Dăneasă – Declarație politică – Perspectiva internațională vs. Perspectiva globalistă appeared first on AUR.

De către:  Senator Mircea DĂNEASĂ

Data: 15.09.2021

Obiectul interpelării: Informații privind campania de vaccinare

Stimate domnule Prim-ministru,

De ce trebuie să existe o lege care să stimuleze prin bonuri de masă și tombole persoanele care nu s-au vaccinat încă, atât timp cât în România marea majoritate a cetățenilor vrea să se vaccineze? Procentul scăzut înregistrat la vaccinări nu este din cauza refuzului cetățenilor, ci din cauza proastei organizare a campaniei de vaccinare.

În altă ordine de idei, nu considerați că stimulentele pe care vreți să le acordați celor care se vor vaccina reprezintă o discriminare față de cei care s-au vaccinat fără niciun fel de stimulent acordat de stat?

The post Mircea Dăneasă – Interpelare către Prim-Ministru – Informații privind campania de vaccinare appeared first on AUR.

De către senator: Mircea Dăneasă

Ședința Senatului din data de: 08.09.2021

Obiectul interpelării: Vaccinurile nefolosite

         Stimate domnule Prim-Ministru,

            De ce trebuie să existe o lege pentru valorificarea vaccinurilor nefolosite cărora li se apropie termenul de expirare din moment ce nu a existat o lege pentru cumpărarea acestora?

            Cine trebuie să fie pus la plata vaccinurilor cumpărate în plus, deoarece a existat un număr imens de vaccinuri cumpărate raportându-ne la numărul populației din România?

The post Mircea Dăneasă – Interpelare către Prim-Ministrul României – Vaccinurile nefolosite appeared first on AUR.

După anul 1989 au fost privatizate 7.726 de companii, iar rata de succes este mai mica de 25%. Adică mai puțin de 25% din companiile privatizate mai sunt în viața. Efectul social al acestui fenomen este pierderea a doua milioane de locuri de munca.

Eșecul privatizărilor din România este din cauza corupției guvernelor din ultimii 30 de ani, a momentului ales dar si a formei aleasă de stat, respectiv vanzare directa.

Trebuie elaborată o Strategie Națională de menținere a portofoliului statului la companiile strategice și de maximizare a participatiilor statului la o serie de companii care trebuie declarate „companii de siguranță natională”.

Pe perioada pandemiei și perioada imediată post pandemic prețurile scad, piața nu funcționează la parametrii optimi și riscăm ca avuția națională să fie vândută la prețuri derizorii care poate sa ne aducă în situația de a pierde controlul statului în domenii strategice, de siguranță națională.

Considerăm necesara declanșarea unui referendum national, prin care cetatenii sa fie întrebați dacă doresc înstrăinarea activelor ori privatizarea Hidroelectrica, CEC Bank, Tarom, Posta Romana, CFR Marfă, Portul Constanța, Romgaz, CFR Călători, Transgaz, Nuclearelectrica, Compania Natională Aeroportul, etc.

Cum înstrăinarea activelor statului la aceste companii a fost interzisă și suspendată pe o perioada de 2 ani prin legea 173/2020 este necesara o lege care sa interzică și să suspende înstrăinarea activelor pe o perioada de 5 ani pentru ca acțiunile în ipoteza vânzării activelor acestea vor micșora valoarea acelor companii care vor ramane doar un nume pe o simpla bucata de hartie.

Nu sunt semnale ca pandemia se apropie de sfârșit, din contra se pare ca mutațiile virusului SarsCov-2 vor determina prelungirea pandemiei mult timp de acum incolo.

Față de aceasta situație se impune dezbaterea acestei propuneri legislative în procedura de urgență, odată cu reexaminarea legii de respingerea a Ordonanței de Urgență 166/2020 care modifica într-un mod neconstitutional, peste votul Parlamentului, în sensul Legii 173/2020.

Măsurile care se impun în activitatea economică vizează:

1. Instituirea interdictiei de instrainare a activelor statului de la companiile și societățile naționale, la band, precum și la orice alta societate la care statul are calitatea de acționar, indiferent de cota de participare deținute, pentru o perioada de 5 ani;

2. Suspendarea, pe o perioada de 5 ani, a operațiunilor privind instrainarea participatiilor statului la companiile și societățile naționale, precum și la societățile la care statul are calitatea de acționar începute anterior intrării în vigoare a legii, cu excepția operațiunilor postprivatizare și a operațiunilor specifice privatizării, în cazul în care transferul dreptului de proprietate asupra participatiilor deținute de stat s-a realizat;

3. Suspendarea corespunzătoare a unor dispoziții legale în vigoare în materia privatizării societăților comerciale prin vanzare de active.

Cum acțiunile sunt interzise la instrainare printr-o lege publicată în Monitorul Oficial, este necesara o lege pentru interdictia vanzarii de active. În sistemul constitutional roman, regula este aceea ca Guvernul nu dispune de dreptul de reglementare primara a relațiilor sociale, ci doar de dreptul a adopta legislația secundară.

Reglementarea interdictiei de instrainare a participatiilor statului este atributul suveran al legiuitorului, care, exercitand competența constituțională consacrată de art. 61 alin. (1), a acționat în interiorul marjei proprii de apreciere și a stabilit dispoziții legale care constituie expresia politicii statului în materie de privatizare pentru următorii 5 ani. Măsură legislativă are ca finalitate tocmai evitarea pierderilor patrimoniale pe care statul le-ar putea suferi in ipoteza in care acesta ar înstrăina în aceasta perioada activele pe care le deține la diferitele entități economice.

Au dispărut fabrici și uzine celebre în vremea înainte de 1990. În Gorj existau întreprinderi profitabile precum: fabrica de sticla, ferma de porci Suinprod sau fabrica de caramida Unirea. La Vaslui s-a prăbușit cel mai mare combinat de fire și fibre sintetice, Moldosin SA, după ce a ajuns în mâinile controversatului Omar Hayssam. La Zalău era Fabrica anvelope.

In Alba, cele mai importante procese de insolventa și faliment aflate în derulare la Tribunalul Județean se referă la societățile GHCL Upsom SA Ocna Mureș, Resial SA Alba lulia, Metalurgica SA Aiud, Montana SA Campeni, Stratusmob SA Blaj și Ardeleana SA Alba Iulia. Pe lista fabricilor și uzinelor din Prahova figureaza peste 50 de întreprinderi.

Fabrica de incaltaminte Clujana este istorie. În Bistrița-Năsăud numai puțin de 140 de societăți comerciale au fost privatizate în urma cu mai bine de un deceniu. Acestea aveau în total peste 10.000 de angajați, care, după cativa ani de la privare, după ce unitățile de producție au fost bagate in mormant, s-au văzut nevoiți să-și caute noi locuri de munca. La Târgoviște existau COS Targoviste (fost Mechel), Romlux, UPET SA, SARO sau Termocentrala de la Doicești. În Argeș, exista Aro, iar la București vorbeam de Republica și de 23 August.

Combinatul siderurgic de la Calarași este o ruina azi. Coloși industriali ai Iașului precum Fortus, Tepro, Nicolina sau Terom au fost devalizați după 1990, prin privatizări defectuoase sau rau-intentionate. Ora|ul Barlad avea o Industrie înfloritoare, fiind motorul economic al județului Vaslui. În urma privatizarilor, Rulmenți, FEPA ‘74, dar fabrica de Confectii au rămas o umbra a ceea ce au reprezentat odata.

Marile uzine ale Brașovului, care aveau înainte de 1990 zeci de mii de angajați. Uzina Hidromecanica a fost ștearsa de pe harta Brașovului. La fel și Tractorul. La Arad, fabrica de textile – UTA a dispărut cu timpul complet, iar în locul ei a apărut o zona rezidențiale. Exemple de acest fel pot continua.

Cele mai mari privatizări din România au în cap de listă BCR. Apoi urmează Petrom, Romtelecom. Alte vanzari ale statului roman au fost Romcim, BRD, Sidex, Automobile Craiova, Casial Hunedoara, Automobile Dacia, Alro, COS Târgoviște, Electrica Muntenia Sud, Distrigaz Sud, Distrigaz Nord, Electrica Dobrogea, Electrica Banat, Electrica Moldova. Pe Bursa de Valori s-au vândut pachete importante din Romgaz, Transgaz, Transelectrica, Electrica.

În județul Suceava impactul privatizarilor nereușite a fost semnificativ și numărul disponibilizărilor a fost cel mai mare din țară.

Peste 100 de mari societăți comerciale au fost închise, iar renumita zona industrială a devenit zona comercială, unde și-au găsit locul pentru desfacere brandurile comerciale internaționale, fiind construite numeroase mall-uri și centre comerciale care vând produsele fabricate în alte țări cu forță de muncă străină. Spre exemplu, fabricile de sticlă din România au fost privatizate în mare masură pentru a fi închise distrugând astfel o industrie importantă a țării.

Guvernele care au condus țara în ultimii 30 de ani sunt responsabile față de situația actuală, dar nu a răspuns nimeni, niciodată.

O altă măsură obligatorie acum este să interzicem privatizările prin vanzare de active și prin orice altă formă posibilă, în România pe perioada pandemiei și o perioadă determinate post pandemie și să le suspendăm pe cele începute. Acest lucru este necesar până când va avea loc un referendum național care să stabilească dacă cetățenii români își doresc acest lucru.

Este necesar să fie o stabilită o Strategie Națională prin care să fie stabilite societățile strategice pentru siguranța națională a României care să nu fie privatizate, iar dacă poporul român își dorește să existe și societăți care să fie privatizate, este necesar să se stabilească un preț corect, o metodă corectă și să fie ales momentul oportun după trecerea pandemiei.

Declararea stării de urgență, la data de 16.03.2020, prin Decretul Lege 195/2020 al Președintelui României, a modificat regulile economiei de piață și a creat premisele vânzării activelor statului la prețuri mici și foarte mici. În aceste condiții, se impune o interdicție de vânzare a activelor statului timp de 5 ani până când se va încheia criza Covid-19 și efectele acesteia precum și o suspendare a procedurilor începute pentru 5 ani, perioadă care va putea fi prelungită sau scurtată printr-un nou act normativ.

PENTRU INIȚIATOR!:

SENATOR MIRCEA DANEASA

DEPUTAT GEORGE NICOLAE SIMION

SENATOR CLAUDIU RICHARD TÂRZIU

LEGE

Propunere legislativă privind interzicerea înstrăinării activelor statului pe perioada pandemiei Covid-19 si o perioada determinate post-pandemie

ParlamentuI Romaniei adopta prezenta lege.

Art. 1.

Se interzice, pentru o perioada de 5 ani, înstrăinarea activelor deținute de stat la companiile și societățile naționale, la instituții de credit, precum și la orice altă societate la care statul are calitatea de actionar, indiferent de cota de capital social deținută.

Art. 2.

(1) Se suspendă, pentru o perioada de 5 ani, orice operațiuni privind înstrăinarea activelor deținute de stat la companiile și societățile naționale, precum și la alte societăți la care statul are calitatea de asociat sau acționar, aflate în curs de realizare.

(2) Dispozițiile alin. (1) nu se aplica operatiunilor postprivatizare și operațiunilor specific privatizării, în cazul în care transferul dreptului de proprietate asupra activelor și participațiilor deținute de stat s-a realizat până pe data de 16.03.2020.

Art. 3. În aplicarea dispozițiilor prevăzute la art. 1 și 2. se suspendă, în mod corespunzător, dispozițiile Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăților comerciale, aprobată prin Legea nr. 44/1998, cu modificările și completarile ulterioare și ale Legii nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, cu modificările și completările ulterioare.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.

The post George Simion, Claudiu Târziu și Mircea Daneasa – Propunere legislativă privind interzicera înstrăinării activelor statului pe perioada pandemiei Covid-19 și o perioadă determinată post-pandemie. appeared first on AUR.