Domnului Emil HUREZEANU, Ministerul Afacerilor Externe

De către: Deputat Valeriu MUNTEANU

Circumscripția electorală: nr. 16 Dâmbovița

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 26.02.2025

Obiectul întrebării: Tăcerea complice a autorităților de la București față de falsificarea identității românilor din Republica Moldova

Domnule ministru,

Recent, în cadrul unei ceremonii desfășurate la Berlin, președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a fost distinsă cu un premiu oferit de președintele Germaniei, FrankWalter Steinmeier. Cu această ocazie, președintele Germaniei a afirmat că Republica Moldova este un stat „multietnic”, iar românii ar fi doar o „minoritate” alături de ucraineni, găgăuzi, tătari, ruși, bulgari și rromi.

Această declarație contravine realității istorice și demografice, întrucât peste 85% dintre cetățenii Republicii Moldova sunt români, chiar dacă mulți dintre aceștia continuă să folosească denumirea de „moldoveni”, o reminiscență a propagandei sovietice de ocupație.

În acest context, consider că este inacceptabilă lipsa unei reacții oficiale din partea autorităților de la București, având în vedere că România are obligația morală și constituțională de a apăra identitatea românească a cetățenilor din Republica Moldova.

Prin urmare, vă solicit să răspundeți următoarelor întrebări:

1. A luat Ministerul Afacerilor Externe vreo poziție oficială față de declarațiile președintelui Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, referitoare la caracterul „multietnic” al Republicii Moldova și la statutul românilor ca „minoritate”?

2. Ce măsuri a întreprins Ministerul Afacerilor Externe pentru a clarifica și corecta această afirmație eronată pe plan diplomatic, atât în relația cu Germania, cât și în relația cu Republica Moldova?

3. Există planuri pentru o comunicare oficială cu autoritățile germane pentru a sublinia poziția statului român cu privire la identitatea românilor din Republica Moldova?

4. Ce strategii pe termen mediu și lung are MAE pentru a combate, la nivel internațional, promovarea artificială a unei identități distincte de cea românească în Republica Moldova și pentru a reafirma adevărul istoric privind unitatea identitară a românilor de pe ambele maluri ale Prutului?

Având în vedere importanța acestui subiect pentru politica externă a României și pentru relațiile bilaterale cu Germania și Republica Moldova, vă solicit un răspuns scris în cel mai scurt timp posibil.

The post Valeriu Munteanu – Întrebare parlamentară – Tăcerea complice a autorităților de la București față de falsificarea identității românilor din Republica Moldova appeared first on AUR.

Domnului Emilian-Horațiu HUREZEANU, ministru al Afacerilor Externe

De către: Deputat Robert ALECU

Circumscripția electorală: nr. 4 Bacău

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 28.01.2025

Obiectul întrebării: Minoritatea română înrudită din Federația Rusă, indiferent de apelativele folosite în privința membrilor ei

Stimate domnule ministru,

Cadrul juridic bilateral dintre România și Federația Rusă în materie de minorități este definit de:

a) Tratatul privind relațiile prietenești și de cooperare dintre România și Federația Rusă, semnat la Moscova, la 4 iulie 2003, și

b) Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Federației Ruse privind cooperarea în domeniul culturii, științei și învățământului, semnat la Moscova, la 27 septembrie 1993.

Tratatul din 2003 prevede că părțile semnatare respectă, asigură și ocrotesc, în condiţii de egalitate deplină în faţa legii, fără nicio discriminare, identitatea etnică, culturală, lingvistica și religioasă a persoanelor care locuiesc în România și care se considera, conform originii lor, ca aparţinând minorităţii ruse și, respectiv, persoanelor care locuiesc în Federaţia Rusă și care se considera, conform originii lor, ca aparţinând minorităţii române, indiferent de apelativul folosit în privinţa lor în societate și de regiunile în care ele locuiesc pe teritoriul fiecărei părţi contractante. De asemenea, părţile contractante s-au angajat să aplice normele și standardele ONU, OSCE și ale Consiliului Europei în domeniul drepturilor aparținând minorităților naționale.

La recensămintele generale ale populației din Federația Rusă etnicii români sunt înregistrați atât cu etnonimul propriu (Români), cât și cu infranimele românești (Moldoveni, Moldovani, Basarabeni și Basarabi) sau cu un exinim slav (Volohi/Volofi). În accepția Tratatului din 2003, dar și în accepția Legii române nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, aceștia sunt considerați, indiferent de apelativul folosit în privința lor în societate, ca fiind de origine etnică/națională română.

Minoritatea națională română din Federația Rusă este distribuită neuniform, primele cinci cele mai mari concentrații de etnici români fiind în: a) orașul Moscova și regiunile limitrofe Moscova și Kaluga; b) regiunea Tiumen (districtul autonom Iamalo-Neneț și Districtul autonom Hantî-Mansi – Iugra); c) orașul Sankt Petersburg și regiunea limitrofă Leningrad; d) regiunea Rostov; e) ținutul Krasnodar.

Între ultimele două recensăminte generale ale populației Federației Ruse minoritatea națională română a descrescut drastic în toate unitățile teritorial-administrative de nivelul III (republici naționale, ținuturi (inclusiv ținuturi naționale autonome), regiuni (inclusiv regiuni naționale autonome), cu o singură excepție – regiunea Kaluga din districtul federal Centru, unde numărul etnicilor români a crescut între ultimele două recensăminte de la 2 542 la 4 061 de persoane, ceea ce a constituit o creștere de 60,66%.

Printre cele 27 de state membre ale UE, România are a doua ca mărime minoritate înrudită în Federația Rusă, după Germania, în condițiile în care, potrivit datelor oficiale furnizate de autoritățile ruse în baza ultimelor două recensăminte ale populației din Federația Rusă, statele membre UE aveau în această țară minorități înrudite însumând, după cum urmează:

Ambasada României în Federația Rusă susține, în mod vădit fals, pe pagina sa oficială de internet, la compartimentul „Comunitatea românească”, următoarele: „Comunitatea românească din Federaţia Rusă nu este constituită în asociaţii, societăţi
culturale sau alte forme asociative”.

De asemenea, Ambasada României în Federația Rusă arată pe pagina sa oficială de internet: „Comunitatea românească din Federaţia Rusă este formată în principal din tineri care îşi desfăşoară temporar activitatea în cadrul unor companii multinaţionale sau locale, studenţi, masteranzi, doctoranzi care studiază la instituţii de învăţământ superior din Federaţia Rusă, oameni de cultură, artişti, cercetători şi cadre didactice universitare. Ambasada României la Moscova acorda asistenţă membrilor comunităţii româneşti şi cetăţenilor români din Federaţia Rusă şi menţine permanent contactul cu aceştia”.

Potrivit informațiilor disponibile public, minoritatea națională română, indiferent de apelativele folosite în societate în privința membrilor ei, este constituită în asociații, societăți culturale sau alte forme asociative. Acestea asociații, societăți sau forme asociative utilizează în denumirile și documentele lor atât etnonimul Român, cât și infranimul românesc Moldovean.

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rugăm respectuos să ne transmiteți punctual, fără abatere de la subiect:

1. Motivele pentru care Ambasada României la Moscova prezintă pe pagina sa oficială de internet date vădit false și/sau denaturate privind minoritatea noastră națională înrudită din Federația Rusă.

2. În ce orizont de timp Ministerul Afacerilor Externe și misiunea diplomatică a României la Moscova pot asigura aducerea informațiilor de pe pagina sa oficială de internet în conformitate cu realitatea din teren.

3. Ce contacte a menținut Ambasada României la Moscova, în ultimii doi ani, cu asociațiile etnicilor români din Federația Rusă și ce sprijin concret le-a acordat acestora în vederea păstrării, dezvoltării şi exprimării identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase.

4. Cum au contribuit, în ultimii doi ani, Ministerul Afacerilor Externe și misiunea diplomatică a României la Moscova la întărirea legăturilor cu românii din Federația Rusă şi cum au acţionat pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase, cu respectarea legislaţiei statului ai cărui cetăţeni sunt.

5. Dacă autoritățile Federației Ruse au împiedicat în vreun fel întărirea legăturilor statului român cu etnicii români din Federația Rusă și dacă autoritățile ruse au creat sau nu obstacole în calea acțiunilor statului român pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase a etnicilor români din Federația Rusă.

6. Dacă Ministerul Afacerilor Externe și misiunea diplomatică a României la Moscova au colaborat sau nu cu Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova și cu misiunea diplomatică a acesteia la Moscova pentru acordarea de sprijin în vederea păstrării, dezvoltării şi exprimării identităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase a enticilor români din Federația Rusă. În eventualitatea unui răspuns afirmativ la acest punct al întrebării parlamentare, vă rugăm să exemplificați.

7. Ce inițiative și/sau acțiuni proprii a avut în ultimii doi ani Ministerul Afacerilor Externe în sprijinul etnicilor români din Federația Rusă în vederea păstrării, dezvoltării și exprimării identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase.

Orice alte informații tangente cu acest subiect sunt binevenite.

Precizăm că informațiile solicitate ne sunt necesare pentru buna îndeplinire a mandatului de parlamentar și a atribuțiilor de Secretar al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării.

Vă rugăm să transmiteți răspunsul dumneavoastră în scris.

The post Robert Alecu – Întrebare parlamentară – Minoritatea română înrudită din Federația Rusă, indiferent de apelativele folosite în privința membrilor ei appeared first on AUR.

Ținând cont de situația în care se află cei circa 300.000 de români/vlahi din Timoc, AUR cere instituțiilor statului român să adopte de urgență cele mai eficiente și rapide măsuri pentru ca frații noștri de dincolo de Dunăre să își poată păstra identitatea națională, având acces la educație, mass-media și slujbe religioase în limba maternă/română, condiții minimale pentru orice minoritate din Europa.

În ceea ce privește modul în care Serbia utilizează o companie chineză pentru a mări presiunea asupra comunității românești din zona Borului, afectând grav mediul înconjurător și făcând imposibilă viața în condiții normale, AUR va informa instituțiile europene și solicită autorităților responsabile de politica externă a statului român, Administrația prezidențială și Ministerul Afacerilor Externe, deschiderea de discuții cu partea sârbă și acțiuni ferme în această chestiune.

Rezolvarea imediată a situației grave în care se află comunitatea românească din Timoc trebuie să fie condiția sine qua non pentru sprijinul și votul României în cadrul procesului de aderare a Serbiei la Uniunea Europeană.

Parlamentarii AUR vor utiliza toate mijloacele parlamentare și extraparlamentare pentru monitorizarea și ajutorul fraților din Timoc, Serbia.

The post AUR CERE REACȚIE FERMĂ A AUTORITĂȚILOR ROMÂNE ÎN PROBLEMA ROMÂNILOR DIN TIMOC appeared first on AUR.

Scopul vizitei a fost de a lua contact cu reprezentanții comunității românești din zonă și a inclus mai multe întrevederi și audiențe parlamentare oferite la sediul Consulatului General al României din Zaicear, la sediul Vicariatului ortodox român din Negotin sau la sediul Partidului Neamului Românesc din Serbia, formațiune cu care Partidul A.U.R. are o relație de colaborare și susținere reciprocă.

Parlamentarii români au fost informați cu privire la problemele cu care se confruntă comunitatea locală în legătură cu exproprierea controversată a terenurilor agricole și silvice produsă după venirea firmei chinezești Zi Jin ca proprietar al combinatului de prelucrare a minereului de cupru din Bor. Locuitorii din zonă, atât etnici români, cât și sârbi, reclamă faptul că investitorul din China se comportă abuziv în raport cu proprietățile și drepturile lor.

Chiar în timpul vizitei parlamentarilor din România, în noaptea de 5 spre 6 martie, a avut loc vandalizarea sediului Partidului Neamului Românesc din Serbia, din orașul Bor. Considerăm că acest act este regretabil și a fost, probabil, opera unor extremiști, produs cu scopul de a intimida organizația politică reprezentativă a românilor din Valea Timocului.

Având în vedere cele menționate, Alianța pentru Unirea Românilor cere public ministrului Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, să facă diligențele necesare pe lângă autoritățile sârbe pentru ca cei responsabili de actul de vandalism menționat să fie identificați și anchetați în cel mai scurt timp.

Alianța pentru Unirea Românilor va acționa în continuare pentru ca guvernele din cele două țări, România și Serbia, indiferent de coloratura lor politică de moment, să respecte și să țină cont de drepturile și doleanțele legitime ale minorității românești din țara vecină.

Din delegația AUR au făcut parte deputații:

Boris Volosatîi
Dănuț Aelenei
Viorel Focșa
Ringo Dămureanu
Nicolae Roman
Lucian Feodorov
Ciprian-Titi Stoica
și senatorii:

Evdochia Aelenei
Mircea Dăneasa
Gheorghe-Adrian Cătană

The post A.U.R. SUSȚINE DREPTURILE ȘI DOLEANȚELE MINORITĂȚII ROMÂNEȘTI DIN SERBIA appeared first on AUR.

De către: Senator Ionuț NEAGU, secretar al Comisiei pentru  drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi

Data: 26/05/2021

Obiectul întrebării: Gestiunea și performanța managerial-bugetară, economicitatea, eficiența, și eficacitatea modului de utilizare a fondurilor bugetare de stat alocate organizației Asociația Macedonenilor din România în perioada 2010-2020.

Stimate domnule Secretar general al Guvernului, 

Potrivit datelor ultimului recensământ general al populației din România, numărul etnicilor macedoneni din țara noastră era în 2011 de 1 264 de persoane.

Asociația Macedonenilor din România a beneficiat în ultimul deceniu de sume importante alocate de la Bugetul de stat. Astfel, defalcat pe fiecare an, Asociației Macedonenilor din România i-au fost alocate următoarele sume continuu crescânde:

Departamentul pentru Relații Interetnice (DRI), entitate fără personalitate juridică din cadrul Secretariatului General al Guvernului, este responsabil de monitorizarea în mod continuu, începând cu anul 2004, modul în care organizațiile cetățenilor apraținând mnorităților naționale utilizează sumele alocate anual de la bugetul de stat. În acest sens, Departamentul Relații Interetnice centralizează toată informația financiară în domeniu și transmite anual Rapoarte de monitorizare Secretariatului General al Guvernului, în calitatea acestuia de ordonator principal de credite. Aceste Rapoarte de monitorizare nu sunt făcute publice.

Organizațiile cetățenilor apraținând mnorităților naționale au obligația de a respecta principiile de economicitate, eficiență și eficacitate în utilizarea sumelor alocate de la bugetul de stat și raportează lunar Departamentului pentru Relații Interetnice modul de utilizare a fondurilor alocate.

Având în vedere cele prezentate, vă rugăm respectuos să ne puneți la dispoziție, în copie, Rapoartele anuale de monitorizare a activității financiare a Asociației Macedonenilor din România, din perioada 2010-2020, transmise de către DRI Secretariatului General al Guvernului.

Totodată, vă rugăm respectuos să ne comunicați punctual, în partea referitoare la Asociația Macedonenilor din România:

Cum a evaluat DRI, la finele fiecăruia dintre anii perioadei 2010-2020, activitatea financiară, gestiunea și performanța managerial-bugetară, minimizarea costului resurselor utilizate, economicitatea, eficiența, și eficacitatea modului de utilizare a fondurilor alocate Asociației Macedonenilor din România și care este fundamentarea economică în baza căreia Guvernul, în condiții de austeritate financiară, a acceptat majorarea sumei alocate Asociației Macedonenilor din România în 2021 față de suma alocată în anul 2020.

Vă rugăm să transmiteți răspunsul dumneavoastră în scris.

The post Ionuț Neagu – întrebare parlamentară către Secretariatul General al Guvernului – Gestiunea și performanța managerial-bugetară, economicitatea, eficiența și eficacitatea modului de utilizare a fondurilor bugetare de stat alocate organizației Asociația Macedonenilor din România în perioada 2010-2020 appeared first on AUR.

De către: Senator Ionuț NEAGU, secretar al Comisiei pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi

Data: 28/04/2021

Obiectul întrebării: Colaborarea Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale cu instituții și autorități din Republica Ungară și asistarea de către acest stat vecin a minorității sale înrudite din România

Stimate domnule președinte,

Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale (ISPMN) a fost înfiinţat prin Ordonanţa Guvernului 121/2000, aprobată prin Legea 396/2001, funcţionează conform prevederilor Hotărârii Guvernului 893/2007, își are sediul în municipiul Cluj-Napoca și, ca instituţie publică distinctă, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului, se află în coordonarea Departamentului pentru Relaţii Interetnice.

Obiectivele ISPMN sunt studierea şi cercetarea inter şi pluridisciplinară a păstrării, dezvoltării şi exprimării identităţii etnice, aspectelor sociologice, istorice, culturale, lingvistice, religioase sau de altă natură ale minorităţilor naţionale şi ale altor comunităţi etnice din România.

Totodată, printre atribuţiile principale ale ISPMN sunt:

• elaborarea, coordonarea, efectuarea şi contractarea de studii, analize şi cercetări interdisciplinare şi pluridisciplinare, fundamentale, respectiv aplicate, privind diferitele aspecte ale păstrării, dezvoltării şi exprimării identităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase în rândul minorităţilor naţionale şi a altor comunităţi etnice constituite în urma unor procese migraţionale recente;
• organizarea şi realizarea de programe în parteneriat cu instituţii şi organisme internaţionale;
• elaborarea, tipărirea şi difuzarea în ţară şi în străinătate de publicaţii, rapoarte de informare, precum şi alte materiale cu caracter ştiinţific;
• organizarea de vizite de documentare şi schimburi de experienţă cu persoane din ţară şi din străinătate în scopul cunoaşterii experienţei altor sisteme de protecţie a drepturilor cetăţeneşti ale persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale.

Unul dintre domeniile de cercetare ale ISPMN vizează modelele legislative de protecție a minorităților din Europa Centrală și de Sud-Est.

Este de notorietate că sistemul maghiar de protecție a drepturilor cetățenești ale persoanelor aparținând minorităților naționale înrudite de peste hotare este unul funcțional și eficient, prezentând, ca experiență și bună practică în domeniu, un interes deosebit pentru țara noastră, în vederea preluării unora dintre aceste bune practici.

De asemenea, potrivit informațiilor postate pe pagina de internet a Institutului, acesta dezvoltă de mai mulți ani parteneriate cu instituții și autorități din Republica Ungară, fără a se specifica despre ce instituții și autorități anume este vorba.

Având în vedere cele menționate, vă rugăm respectuos să ne transmiteți, punctual, următoarele:

1. Care sunt instituțiile și autoritățile din Republica Ungară cu care ISPMN dezvoltă parteneriate. Vă rugăm să ne prezentați în copie documentele (acorduri, convenții, protocoale, memorandumuri etc.) în baza cărora ISPMN dezvoltă aceste colaborări și parteneriate.

• Câte vizite de documentare şi schimburi de experienţă cu persoane și instituții din Republica Ungară au avut, din 2007 până în prezent, reprezentanții ISPMN în scopul cunoaşterii experienţei sistemelor de protecţie drepturilor cetăţeneşti a persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale și care au fost, în fiecare caz aparte, rezultatele concrete ale acestor vizite.

• Care este cadrul legislativ și normativ al Republicii Ungare în materie de asistare a minorităților sale înrudite de peste hotare și cum este aplicat acesta minorității etnice maghiare din România? Am fi recunoscători dacă ne-ați pune la dispoziție, în traducere în limba română, actele legislative și normative respective.

• Care a fost, defalcat pe fiecare dintre anii 1990-2020 și pe fiecare program sau domeniu,  cuantumul fondurilor bugetare alocate de Republica Ungară minorității sale înrudite din România. Ce studii, publicații, rapoarte de informare, materiale cu caracter științific au fost elaborate de către ISPMN în acest domeniu?

Vă rugăm să transmiteți răspunsul dumneavoastră în scris.

The post Ionuț Neagu – întrebare parlamentară către Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale – Colaborarea Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale cu instituții și autorități din Republica Ungară și asistarea de către acest stat vecin a minorității sale înrudite din România appeared first on AUR.

De către: Senator Ionuț NEAGU

Data: 17/02/2021

Obiectul întrebării: Creșterea eficienței practice a predării și însușirii limbii române în sistemul educațional din România în cazul persoanelor aparținând minorităților naționale.

Stimate domnule ministru,

Este general cunoscut faptul că în România sunt asigurate efectiv și exemplar, peste standardele europene, drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale. Acest fapt se reflectă în reprezentarea parlamentară garantată constituțional a minorităților naționale, existența presei scrise și audiovizuale în limbile minoritare și regionale, autonomia cultelor religioase și utilizarea limbilor materne în cadrul acestor culte, utilizarea limbilor minoritare în administrație și justiție, publicarea Monitorului Oficial al României în limba celei mai mari numeroase minorități naționale (maghiara), finanțarea generoasă de la Bugetul de stat a activității organizațiilor representative ale persoanelor aparținând minorităților naționale etc., etc.

Printre aceste drepturi garantate legislativ și asigurate efectiv și exemplar este și cel privind învățământul public de toate gragele (de la preșcolar la postuniversitar) în limbile minorităților naționale.

Cu toate acestea, presa națională consemnează periodic situații și cazuri concrete și destul de frecvente privind cetățeni români aparținând minorităților naționale care nu sunt integrați lingvistic armonios în corpul social al țării noastre, deci nu cunosc defel sau cunosc foarte aproximativ limba oficială a țării în care s-au născut și trăiesc. Se constată că foarte mulți concetățeni ai noștri aparținând minorităților naționale, inclusiv absolvenți de liceu, nu sunt în stare să scrie și să vorbească fără greșeli în limba română, care este limba oficială a țării, dar nu este și limba maternă a acestor concetățeni. De foarte multe ori persoanele aparținând minorităților naționale educate și instruite în sistemul de învățământ din România cunosc mai bine limba străină predată în instituțiile de învățământ decât limba oficială a țării.

De asemenea, România este unul dintre puținele state de pe continent și din lume în care nu este asigurat bilingvismul precoce în cazul copiilor aparținând minorităților naționale, bilingvism recomandat de Consiliul Europei.

Motivele cel mai des invocate în asemenea cazuri și situații imposibil de întâlnit în vreo altă țară membră a Uniunii Europene vizează proasta predare a limbii române în școlile cu predarea în alte limbi decât limba oficială română și neglijarea faptului că limba oficială a țării noastre nu este limbă maternă pentru persoanele aparținând minorităților naționale.

Această situație se referă la lipsa unor programe speciale de predare a limbii române în școlile cu predarea în alte limbi decât româna, neacordarea de stimulente salariale profesorilor de limba și literatura română care predau în școlile cu predarea în limbile minoritare sau regionale, lipsa numărului sificient de cadre didactice care instruiesc în limba română sau predau limba și literatura română în instituțiile cu predarea în alte limbi decât limba oficială a țării, lipsa unor programe de stat privind promovarea limbii oficiale a țării printre persoanele aparținând minorităților naționale și intergrarea lingvistică armonioasă a acestor persoane în ansamblul corpului social al țării etc., etc.

Suntem de părere că bilingvismul armonios în cazul copiilor și elevilor aparținând minorităților naționale le poate oferi acestora avantaje importante pe plan cognitiv și deopotrivă pe cel al competențelor sociale și emotive. Consiliul Europei recomandă statelor sale membre, inclusiv României, favorizarea aplicării de programe școlare bilingve în cazul copiilor și elevilor minoritari având ca scop atingerea unui bilingvism echilibrat.

Considerăm că cetățenii români aparținând minorităților naționale au dreptul și obligația cunoașterii suficiente, a studierii eficiente și folosirii nestingherite a limbii oriciale a țării noastre și că între asigurarea drepturilor cultural-naționale ale acestor persoane și obligația cunoașterii suficiente și utilizării limbii române în țară trebuie găsit un echilibru.

Ţinând cont de cele menţionate mai sus, vă rog respectuos să ne transmiteţi următoarele:

1. Numărul total de instituții de învățământ de toate gradele (de la preșcolar la postuniversitar) în care instruirea se face în limbile minoritare sau regionale, defalcat pe fiecare limbă aparte, unitate administrativ teritorială de nivelul II (județe și municipiul București) și tipul instituției de învățământ (grad conform clasificărilor în vigoare și tipul de proprietate: public sau privat).

• Numărul de grădinițe de copii, grupe, școli  și clase bilingve din România, adică în care aceeași copii aparținând minorităților naționale sunt educați sau instruiți atât în limba lor maternă cât și în limba română oficială, defalcat pe tipul de instituții de învățământ, limba maternă a copiilor sau elevilor și unitățile administrative de nivelul II.

• Numărul de cadre didactice (educatori, învățători și profesori de limba și literatura română) care instruiesc în limba română sau predau limba română, respectiv literatura română, în aceste instituții de învățământ.

• Numărul de posturi vacante de educatori, învățători și profesori de limba și literatura română (deficitul de cadre) în instuțiile publice și private cu predarea în alte limbi decât limba oficială a țării în sistemul de învățământ din România.

• Care este punctul de vedere al Ministerului Educației în legătură cu necesitatea acordării unor stimulente salariale sau de altă natură cadrelor didactice care care instruiesc în limba română sau predau limba română, respectiv literatura română, în instituții de învățământ cu predarea în alte limbi decât limba oficială a țării.

• Având în vedere ineficienta cunoaștere a limbii române de către cetățenii români aparținând minorităților naționale, consideraţi necesară adaptarea programelor școlare la necesitățile practice ale copiilor, elevilor și studenților școlarizați în instituții cu predarea în alte limbi decât limba oficială a țării, astfel încât gradul de atractivitate al limbii române să crească? Vă rugăm să ne comunicaţi cum intenționați să soluţionaţi această problemă.

Orice alte informații tangente cu acest subiect sunt binevenite.

Vă rugăm să transmiteți răspunsul dumneavoastră în scris.

The post Ionuț Neagu – întrebare parlamentară către Ministerul Educației – Creșterea eficienței practice a predării și însușirii limbii române în sistemul educațional din România în cazul persoanelor aparținând minorităților naționale appeared first on AUR.