Domnului Tudorel ANDREI, Președinte al Institutului Național de Statistică

De către: Deputat Robert ALECU

Circumscripția electorală: nr. 4, Bacău

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 18.02.2025

Obiectul întrebării: Numărul și distribuția geografică a persoanelor înregistrate cu apelativele Rudari și Băieși la recensămintele generale ale populației României

Stimate domnule președinte,

Nomenclatorul etniilor și limbilor materne aprobat și utilizat de Institutul Național de Statistică, Unitatea de coordonare și implementare a recensământului populației și locuințelor 2021, cuprinde, la rubrica Rom (cod nivel 1 – 1200), ”etnonimul” Rudar (cod nivel 2 – 1214), ”etnonimul” Băieș (cod nivel 2 – 1202) iar în compartimentul rezervat limbilor materne, la rubrica Romani (cod nivel 1 – 1200), limba romani (cod nivel 2 – 1201).

Rudarii și băieșii pot fi întâlniți în România, Ungaria, Bulgaria, Croația, Serbia, Bosnia și Herțegovina. Grupuri mai mici există în Macedonia de Nord, Grecia, Slovenia, Slovacia și Ucraina. Peste tot limba lor maternă este româna. Nu există nicio mărturie istorică cum că grupurile de Rudari și cele de Băieși ar fi vorbit vreodată vreo altă limbă decât limba română. Așadar, în afara frontierelor țării noastre, Rudarii și, respectiv, Băieșii, reprezintă minorități lingvistice românești.

În Bosnia și Herțegovina aceștia sunt recunoscuți oficial, prin lege, ca minoritate națională română, iar limba lor maternă, româna, are statut oficial de limbă regională sau minoritară.

În Croația Băieșii sunt recunoscuți oficial, prin lege, ca vorbitori ai „dialectului băieș al limbii române” și limba română este obiect de studiu în mai multe școli publice din Croația.

Potrivit Legii nr. 299/2007 cu privire la sprijinul acordat românilor de pretutindeni, aceste persoane aparțin filonului lingvistic și cultural românesc.

Istoricul, etnograful, arheologul, antropologul și folcloristul Constantin S. Nicolaescu-Plopșor, membru corespondent al Academiei Române, scria în 1922 că rudarii nu sunt ţigani, ci români, punând în discuţie diferenţele de ordin cultural, etnografic, lingvistic, social etc. Constantin S. Nicolaescu-Plopșor aduce în atenție faptul că rudarii nu au fost niciodată robi, ci oameni liberi care aveau obligaţia de a plăti o dare anuală către domnitor. La fel, acesta pune în discuţie atitudinea unanimă a rudarilor în a se declara „daci” şi nicidecum ţigani. Despre rudari, acelaşi cercetător spune și că sunt prezenți şi în Bosnia sub numele de caravlahi („vlahi negri”, care pretind că sunt veniţi din România) şi în Slavonia sub numele de coritari. În Ungaria, aceeaşi populaţie poartă numele de băiaşi şi vorbesc aceeaşi limbă, adică un grai românesc asemănător celui vorbit şi de românii din Banat şi sudul Crişanei.

”Avansăm ipoteza că rudarii de astăzi sunt, de fapt, urmaşii acelor colonişti şi sclavi care practicau mineritul, aduşi în Dacia de către romani, vorbitori ai unei variante de latină vulgară care nu este altceva decât actualul grai românesc al rudarilor păstrat atât de bine datorită izolării în care au trăit aceşti oameni aproape două milenii. Acceptând această ipoteză, justificăm şi încăpăţânarea cu care rudarii s-au declarat tot timpul „daci”, au vorbit numai limba română şi au avut mereu tradiţii identice cu cele ale majoritarilor (cu excepţia gurbanului, tradiţie întâlnită numai la rudarii turcani). La fel, are justificare statutul lor de oameni liberi în toată perioada medievală şi ulterior, cu totul diferit de cel al ţiganilor, în majoritate robi în această perioadă, aşa cum arată documentele. Chiar dacă nu sunt daci autohtoni, rudarii sunt o populaţie, adusă în Dacia de către romani imediat după cucerirea acestui teritoriu, naturalizată în Dacia Romană şi, în consecinţă, vorbitoare a unui grai românesc cu originea în graiurile latine sau autohtone definitivate şi vorbite încă din secolul I, deceniul al VII-lea în Dalmaţia şi Panonia”, opinează prof. dr. Lucian Cherata de la Craiova.

Istoricul Ion Chelcea ne semnalează că rudarii din două grupuri distincte ale lor mai sunt numiţi „Turcani” sau „Vlahuţi” după aria georgrafică sau sfera de influenţă în care au trăit strămoșii lor în trecut.

Mai multe voci autorizate ale Rudarilor și Băieșilor din România, dar și din Bulgaria, Serbia și Croația au susținut de-a lungul timpului că atribuirea în statistici a acestor subgrupuri etnice de limbă română la etnia rromă reprezintă un abuz și o formă de confiscare/manipulare identitară. Arătând preocupare pentru acest subiect sensibil, găsim potrivit să ne documentăm temeinic și în
detaliu asupra lui.

Având în vedere cele arătate mai sus, vă rugăm respectuos să ne transmiteți punctual, fără abatere de la subiect:

1. Numărul persoanelor din România, pe județe și localități, care s-au declarat Rudari, potrivit datelor recensămintelor populației României din 1948, 1956, 1966, 1977, 1992, 2002, 2011 și 2021.

2. Datele statistice, pe județe și localități, privind limba maternă a persoanelor înregistrate ca Rudari cu ocazia recensămintelor din anii 1948, 1956, 1966, 1977, 1992, 2002, 2011 și 2021.

3. Numărul persoanelor din România, pe județe și localități, care s-au declarat Băieși, potrivit datelor recensămintelor populației României din 1948, 1956, 1966, 1977, 1992, 2002, 2011 și 2021.

4. Datele statistice, pe județe și localități, privind limba maternă a persoanelor înregistrate ca Băieși cu ocazia recensămintelor din anii 1948, 1956, 1966, 1977, 1992, 2002, 2011 și 2021.

5. Dacă la recensămintele populației României din anii 1948, 1956, 1966, 1977, 1992, 2002, 2011 și 2021 au fost înregistrate persoane cu apelativele Turcan, Vlahut, Dac sau cu derivate ale acestora. În eventualitatea unui răspuns afirmativ la acest punct al întrebării parlamentare, vă rugăm să ne prezentați informațiile defalcat pe județe și localități.

6. Cum au ajuns apelativele Rudar și Vlahut în Nomenclatorul etniilor și limbilor materne aprobat și utilizat de Institutul Național de Statistică, Unitatea de coordonare și implementare a recensământului populației și locuințelor 2021 și dacă au fost sau nu consultate în legătură cu acest aspect autoritățile publice și organizațiile cetățenilor români din localitățile în care aceștia au fost înregistrați cu apelativele Rudar și, respectiv, Băieș.

Aceste informații ne sunt necesare pentru o înțelegere exactă a realităților etnice și lingvistice din teren, precum și în vederea organizării unor dezbateri publice privind drepturile persoanelor aparținând filonului lingvistic și cultural românesc din afara granițelor țării, în special din statele vecine și Balcani.

Vă rugăm să transmiteți răspunsul dumneavoastră în scris.

The post Robert Alecu – Întrebare parlamentară – Numărul și distribuția geografică a persoanelor înregistrate cu apelativele Rudari și Băieși la recensămintele generale ale populației României appeared first on AUR.

Mulțumesc, doamna președinte.

Declarația mea politică privește sau are ca subiect organizațiile de utilitate publică ce au ca domeniu de activitate sprijinirea minorităților românești de peste hotare – acestea trebuie să beneficieze de aceleași scutiri ca și organizațiile persoanelor aparținând minorităților naționale din România.

Așa cum știm, România, ca stat național, sprijină întărirea legăturilor cu românii din afara frontierelor țării și acționează pentru păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase – art. 7, ”Românii din străinătate”, art. 7 din Constituția României -, aplicându-le românilor din afara granițelor același tratament legal ca și cetățenilor aparținând minorităților etnice din România. Acest tratament legal trebuie să vizeze și organizațiile aparținând minorităților alogene din România și organizațiile românești care militează pentru păstrarea identității culturale a persoanelor aparținând minorităților istorice românești înrudite din jurul granițelor, cât și din Balcani.

Una din cele mai vechi organizații de pe teritoriul României care militează pentru păstrarea identității culturale a comunităților istorice românești înrudite din afara granițelor țării este Societatea de Cultură Macedo-Română, înființată în anul 1880 prin Înalt Decret Domnesc, căreia i s-a recunoscut existența neîntreruptă în anul 1990, fiind declarată asociație de utilitate publică prin Hotărâre de Guvern. Astfel, clădirile organizațiilor de acest gen din România au fost confiscate și demolate de regimul anterior, totalitar, clădiri pentru care nu s-au acordat despăgubiri nici până astăzi, vizavi de alte etnii care au primit în plin retrocedările. Am putea invoca drept exemplu sediul Societății de Cultură Macedo-Română din municipiul București, situat în Calea Rahovei nr. 29, construit în anul 1902 și demolat în anul 1980.

Exonerarea de obligația plății către stat a impozitului/taxei pe clădiri a unor asemenea organizații recunoscute legal ca fiind de utilitate publică și acționând complementar sau subsidiar cu autoritățile României pentru ajutorarea culturală a etnicilor români aparținând comunităților istorice românești din afara granițelor și Balcani ar constitui o facilitate cu valoare de reparație cel puțin morală, dar și o măsură concretă de eficientizare a efortului societății românești și al statului român orientat spre susținerea comunităților de români din afara granițelor țării.

Consider necesară completarea Legii Codului fiscal nr. 227/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările și completările ulterioare, cu o nouă literă, litera v), a alin. (1) art. 456 al respectivei legi, care să prevadă exonerarea de la plata impozitului imobiliar în cazul clădirilor aflate în proprietatea organizațiilor care militează pentru păstrarea identității culturale a comunităților istorice românești din afara granițelor țării, cu statut de utilitate publică, precum și cele închiriate, concesionate sau primite în administrare ori în folosință de acestea de la o instituție publică, cu excepția încăperilor care sunt folosite pentru activități economice.

În acest sens, fac apel către Guvernul României să adopte o ordonanță de urgență. Precizez de asemenea că, în cazul în care Guvernul nu va considera necesară o intervenție în procedură de urgență pentru eliminarea actualei diferențe de tratament dintre organizațiile persoanelor aparținând minorităților naționale și cele care se ocupă de minoritățile românești de peste hotare, voi elabora și introduce în circuitul parlamentar un proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Senator Ionuț Neagu, Circumscripția electorală nr. 15 – Covasna, Alianța pentru Unirea Românilor

The post Ionuț Neagu – declarație politică – Necesitatea ca organizațiile de utilitate publică ce au ca domeniu de activitate sprijinirea minorităților românești de peste hotare să beneficieze de aceleași scutiri ca și organizațiile persoanelor aparținând minorităților naționale din România appeared first on AUR.

Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul Republicii India a anunțat că se pregătește pentru recunoașterea oficială a  comunității rromilor din lumea întreagă ca parte a diasporei indiene, sens în care a organizat în India, la New Delhi, acum cinci ani, un Festival Cultural Internațional al Rromilor și o Conferință Internațională a Rromilor.

La 12 februarie 2016, Ministrul Afacerilor Externe al Indiei, Sushma Swaraj, a invocat la tribuna Conferinței Internaţionale a Rromilor legăturile istorice, culturale și identitare dintre India și rromii din întreaga lume, ca ”persoane de origine indiană”, pe care oficialul indian i-a numit ”copii ai Indiei”. Ministrul indian al Afacerilor Externe a amintit România printre țările în care Statul indian are o importantă minoritate înrudită.  În speță, Ministrul indian de Externe a afirmat că minoritatea rromă din țara noastră, identificată, între altele, cu etnonimul ”Tsigan”, ar constitui ”12% din populație”.

Conferința organizată de Guvernul Indiei în februarie 2016 la New Delhi nu a fost un eveniment în premieră. Prima Conferință Internațională a Rromilor a fost organizată în anul 1976, la Chandigarh, cu participarea prim-ministrului Indira Gandhi. Prima Conferință Internațională a Rromilor a fost urmată de înființarea, în 1978, a unui organism guvernamental al Republicii India având ca obiectiv acordarea de sprijin diasporei indiene, inclusiv rromilor de peste hotare – Antar Rashtriya Sahayog Parishad (Consiliul Indian pentru Cooperare Internațională).

Jovan Damjanovic, președinte al Organizației Mondiale a Rromilor – World Roma Organisation- Rromanipen – a declarat pentru presa din Republica India că recunoașterea rromilor ca minoritate de origine indiană de către autoritățile de la New Delhi constituie ”un prim pas către contracararea percepțiilor negative despre rromi”.

Minoritatea rromă, de origine indiană, din România a fost reprezentată la Conferința Internațională a Rromilor de la New Delhi din 12 februarie 2016 de către domnul profesor dr. Gheorghe Sarău, de la Secția de limba și literatura rromani din cadrul Facultății de limbi și literaturi străine a Universității București, reputat lingvist de talie mondială, autor al volumului ”Rromii, India și limba rromani” (București, 1997).

Este un fapt de notorietate că, fiind în consens cu demersurile guvernului Republicii India, unii dintre fruntașii comunității rrome din România – bunăoară Dorin Cioabă sau deputatul Nicolae Păun – au propus oficial și în repetate rânduri, de-a lungul anilor, introducerea în uzul oficial în țara noastră a unui nou apelativ – cel de indiromi – pentru minoritatea pe care o reprezintă.

Fără a ne pronunța în vreun fel asupra acestor inițiative, constatăm că termenul de indirom este deja în uzul oficial din alte state membre ale Uniunii Europene. Astfel, în Republica Bulgaria este înregistrată o organizație a minorității rrome intitulată Fundația socială ”Indi-roma  97”.

Așa cum bine cunoașteți, la nivelul Consiliului Europei și al Uniunii Europene sunt consacrate noțiunile de ”minoritate înrudită” (kin-minority – eng., minorité parente – fr.) și ”stat înrudit” (kin-State – eng., État parent – fr.), în domeniul relațiilor dintre statele înrudite și minoritățile înrudite fiind adoptate un șir de instrumente juridice. Acestea se referă atât la statele și minoritățile din spațiul Consiliului Europei (de la Atlantic la Pacific), cât și la statele extraeuropene înrudite cu minorități etnice din Europa. Consiliul Europei derulează un amplu proiect educațional în favoarea copiilor rromi din Europa în cadrul căruia a elaborat și a distribuit oficial materiale istorice cu genericul From India to Europe.

În legătură cu aceste aspecte l-am interpelat astăzi pe ministrul Afacerilor Externe, cerând să ne comunice:

1. Dacă la nivelul guvernelor sau instituțiilor din Republica India și România (inclusiv misiuni diplomatice sau oficii consulare) au fost semnalate oficial demersurile autorităților de la New Delhi privind recunoașterea minorităților rrome din diverse state ale lumii, inclusiv România, drept minorități înrudite cu India.
2. Dacă România recunoaște sau nu Republica India drept stat înrudit al minorității rrome, de origine indiană, din România și din alte state.
3. Dacă Ministerul Afacerilor Externe al României consideră sau nu că recunoașterea Republicii India drept stat înrudit al minorității rrome, de origine indiană, din România și alte state ar putea constitui un element important în ceea ce privește combaterea percepțiilor negative despre rromi.
4. Dacă la nivelul guvernelor sau instituțiilor din Republica India și România au fost propuse spre examinare/negociere documente privind colaborarea în domeniul acordării de sprijin minorităților înrudite, în speță minorității rrome (de origine indiană) din România? În cazul unul răspuns negativ, care au fost propunerile sau inițiativele Republicii India și care ar putea fi propunerile sau inițiativele României în acest sens.
5. Dacă Guvernul Republicii India a acordat până în prezent sprijin concret minorității rrome înrudite (de origine indiană) din România, în ce a constat acesta, când anume, cui și în ce volum a fost acordat?
6. Ce posibilități de cooperare există între România și Republica India în spiritul declarațiilor oficiale ale Ministrului indian al Afacerilor Externe făcute în cadrul Conferinței Internaționale a Rromilor ținute în 12 februarie 2016 la New Delhi.

Vă mulțumesc!

Senator Ionuț Neagu

The post Ionuț Neagu – declarație politică – Este sau nu Republica India stat înrudit pentru minoritatea rromă, de origine indiană, din România? appeared first on AUR.