De către doamna senator: Luminița PĂUCEAN-FERNANDES

Circumscripția electorală: nr. 34, Sibiu

Grupul parlamentar: ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR

Obiectul Interpelării: Actualizarea documentației pentru proiectul „Varianta Ocolitoare Sibiu Sud”

          STIMATE DOMNULE MINISTRU,

În urma anchetelor de presă care indicau că proiectul pentru construirea Variantei Ocolitoare Sibiu Sud s-a înjumătățit, dar prețul a rămas același, în sensul reducerii numărului de benzi de la patru la două, am adresat o întrebare și o interpelare parlamentară Consiliul Județean Sibiu și CNAIR. Deși am primit răspunsuri de la aceste două instituții privind actualizarea documentației pentru proiectul „Varianta Ocolitoare Sibiu Sud”, rămân o serie de aspecte tehnice esențiale care nu au fost clarificate. Având în vedere importanța proiectului pentru mobilitatea și siguranța rutieră din Zona Metropolitană Sibiu, vă solicit , domnule ministru, următoarele informații suplimentare:

1. Care sunt simulările de trafic utilizate în actualizarea documentației și ce date statistice exacte (medii, maxime, prognoze anuale) au fundamentat trecerea proiectului de la 4 benzi la 2 benzi? Solicit transmiterea tuturor scenariilor și tabelelor de trafic folosite în analiza CNAIR.

2. Cum a fost evaluat riscul ca soluția redusă la 2 benzi să devină insuficientă în următorii 5–10 ani? Există un studiu privind costurile și impactul unei eventuale investiții ulterioare necesare pentru lărgire?

3. Studiul de fezabilitate avizat în 2023 justifica varianta cu 4 benzi. Ce elemente tehnice sau date noi, apărute în 2024–2025, contrazic propriile concluzii ale CNAIR și justifică reducerea capacității proiectului? Cine își asumă diferențele majore dintre variante?

4. Reducerea valorii proiectului cu peste 1,5 miliarde lei este justificată prin „optimizări”. Care sunt componentele constructive eliminate sau reduse (poduri, structuri, lățimi, intersecții), și cum se garantează că diminuarea costurilor nu afectează funcționalitatea unei variante ocolitoare destinate traficului greu și tranzitului?

5. În condițiile în care auditul de siguranță rutieră este încă „în curs de realizare”, care este motivul pentru care documentația tehnico-economică a fost avizată anterior finalizării acestui audit? Ce impact pot avea eventualele neconformități identificate asupra soluției tehnice deja aprobate?

The post Păucean-Fernandes Luminița – Interpelare – Actualizarea documentației pentru proiectul „Varianta Ocolitoare Sibiu Sud” appeared first on AUR.

În privința moțiunii depuse la adresa ministrului Energiei, Bogdan Ivan, senatorul a criticat nefinalizarea obiectivelor de investiții, închiderea centralelor pe cărbune, dar și situația zăcămintelor de gaz din Marea Neagră.  

„În ceea ce privește moțiunea pe energie depusă de colegii noștri de la Camera Deputaților, pe lângă incriminarea minciunii promovate de la nivelul Guvernului privind perioada maximă de funcționare a centralelor electrice pe cărbune, mai atacăm subiectele legate de nefinalizarea obiectivelor de investiții.   

Avem centrala de la Iernut, care a intrat în al 10-lea an de când se lucrează și al 6-lea an de întârziere de la darea în folosință. Avem centralele de la Turceni și Ișalnița, la care încă nu s-a stabilit constructorul, deși la 31 august 2026 ar fi trebuit să fie gata. Avem hidrocentralele despre care știm că în continuare este blocată finalizarea lor.  

Avem de asemenea o neclaritate foarte mare privind calendarul de modernizare a liniilor de transport și distribuție. Avem de asemenea o întârziere de mai bine de doi ani a activităților de explorare la zăcămintele din Marea Neagră de gaz, pe care le explorează împreună OMV Petrom și Romgaz. Și Guvernul decide în mod ilegal să prelungească cu 2 ani licența de explorare, repet.  

Avem, de asemenea, situația creată prin exportarea întregii cantități de gaz, extrase de către Black Sea Oil & Gas din Marea Neagră, un miliard de metri cubi, către Bulgaria”, a declarat senatorul Petrișor Peiu.  

Referitor la moțiunea depusă împotriva ministrului Transporturilor, Ciprian Șerban, liderul senatorilor AUR a subliniat întârzierile investițiilor în infrastructura feroviară a țării, pierderea fondurilor europene, dar și lipsa de viziune strategică a actualei coaliții de guvernare.  

 „În legătură cu moțiunea pe transporturi, care va fi dezbătută la aceeași oră la Senat, subiectele incriminate sunt întârzierile majore în programele de modernizare a infrastructurii de cale ferată și întârzierile și mai mari care sunt în programele de livrare a materialului rulant pentru calea ferată.  

Ambele întârzieri la care ne referim au la bază programe europene, sunt finanțate din fondurile puse la dispoziție României de către Uniunea Europeană și toate aceste întârzieri nu fac decât să ne coste suplimentar atât un efort bugetar intern foarte mare, cât și faptul că o parte din proiecte au fost transferate din partea de granturi, deci bani gratis, către partea de împrumuturi și, practic, vom plăti pentru aceste întârzieri.  

De asemenea, în cadrul moțiunii vom vorbi și despre lipsa de coerență și de gândire strategică a Guvernului legată de dezvoltarea sectorului feroviar”, a mai spus Petrișor Peiu, senator AUR. 

The post Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): „Moțiunile dezbătute astăzi în Parlament devoalează lipsa de coerență și de gândire strategică din Energie și Transporturi”   appeared first on AUR.

În loc să vedem o preocupare a actualului ministru pentru investiții în infrastructura feroviară și pentru sprijinirea companiilor de stat care operează, constatăm același dezinteres care a dominat Ministerul Transporturilor în ultimii ani, indiferent de cine s-a perindat la vârful instituției guvernamentale.  

„Cifrele anului 2024 spun o poveste tristă despre căile ferate române. Trenurile de călători au traversat țara cu o viteză medie care abia depășește pragul de 40 km/oră, în timp ce vagoanele de marfă s-au târât cu doar puțin peste 17 km/oră. Acest ritm lent ne-a coborât pe penultimul loc în clasamentul european la capitolul performanță feroviară (exceptând Cipru și Malta, state fără cale ferată). Acesta este rezultatul sintetic al celor patru ani de mandate la cârma transporturilor ale miniștrilor PSD, Sorin Grindeanu și Ciprian Șerban”, se arată în cuprinsul moțiunii simple.  

„Dacă până în 2021 puteam invoca finanțarea insuficientă a modernizării infrastructurii și a achiziției de material rulant, astăzi finanțarea este impresionantă, însă nu avem capacitatea de a o absorbi, ceea ce se vede în întârzierile uriașe observate la ambele tipuri de programe (infrastructură și material rulant)”. 

„După patru ani de ministeriat PSD rezultatul este calvarul întârzierilor, care afectează marile proiecte de infrastructură într-un mod cât se poate de dureros: Cel mai vechi proiect este reabilitarea căii ferate Curtici-Simeria, cu 4 contracte semnate în 2017, în valoare totală de 7,9 miliarde de lei. Deși termenul de finalizare era 2022, stadiul de realizare a celor patru contracte era, în luna septembrie, între 80% și 97%. 

Al doilea cel mai important și mai mare proiect este cel al reabilitării unei alte porțiuni de coridor IV european, de la Brașov la Simeria, în valoare tot de peste 7 miliarde de lei. Cele trei secțiuni au început, teoretic, în 2020, trebuia să fie gata în 2024 și au stadii de execuție între 50 și 60%. 

Al treilea mare proiect este reabilitarea, dublarea și electrificarea liniei Cluj-Napoca- Episcopia Bihorului, contract semnat în 2022, început în 2023, cu termen de finalizare 2026, valoare 1,7 miliarde și stadii fizice de realizare între 15 și 49%. (…) 

Întârzierile enumerate mai sus vin să completeze o serie întreagă de stângăcii ale administrației centrale de la București. În primul rând, se remarcă o permisivitate în gestionarea contractelor de reabilitare a căilor ferate. Nu doar că aceleași consorții par să câștige ciclic licitațiile, dar nu există nici o penalizare aplicată firmelor care cauzează întârzieri excesive.  

Aceeași problemă se extinde și la baza lucrărilor: studiile de fezabilitate utilizate sunt elaborate de un număr restrâns de firme, care aparțin, în esență, acelorași grupuri de interese. Consecința ? În ceea ce privește contractele de lucrări, întârzierile sunt de minim doi ani pentru fiecare proiect, în vreme ce pentru achizițiile de material rulant întârzierile totale depășesc, la acest moment, doi ani”, mai apare scris în textul documentului. 

„Îi invităm, de asemenea, pe miniștrii PSD Sorin Grindeanu și Ciprian Șerban să își asume politic eșecul implementării unor programe de finanțare gigant pentru calea noastră ferată și să facă singurul gest demn pe care l-ar putea face după o carieră de minciuni și ratări. Țara nu mai trebuie să plătească pentru incompetența unor astfel de miniștri.  

De asemenea, premierul Ilie Bolojan ar face bine să își assume numirea unor acoliți din partid, abonații unor parctici de instituționalizare a corupției, precum Mihai Barbu, în funcții de conducere din oricum vitregitul sistem feroviar”, apare în finalul moțiunii simple depuse.  

The post AUR a depus moțiune simplă la adresa ministrului Transporturilor, Ciprian Șerban  appeared first on AUR.

                   Domnului Marcel-Ioan BOLOȘ, Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene

De către: Senator Costache CHERTIF

Circumscripția electorală: Nr. 26, Maramureș

Obiectul întrebării: Stadiul lucrărilor și termenele estimate pentru finalizarea podului transfrontalier peste Tisa pîn punctul Sighetu Marmației – Biserica Albă

Stimați domnilor miniștri,

În contextul priorității României de a consolida conectivitatea transfrontalieră cu Ucraina, inclusiv pentru sprijinirea comunității de români de peste Tisa, doresc să abordez un șir de aspecte referitoare la stadiul și calendarul lucrărilor la podul rutier peste Tisa în punctul Sighetu Marmației – Biserica Albă (ucr. Bila Tserkva).

Conform surselor publice, lucrările sunt finalizate în proporție de 50-60% pe malul românesc, dar înregistrează o întârziere semnificativă pe partea ucraineană (începute abia în octombrie 2023).

Proiectul este finanțat prin POIM 2014-2020 (130 milioane lei nerambursabili), iar valoarea totală a contractului atribuit asociației Tehnodomus–Costin și Vlad este de peste 116 milioane lei (fără TVA).

Punctul vamal modern (1 km lungime, dotări conforme standardelor UE) este prezentat ca unul dintre cele mai avansate din țară.

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă adresez respectuos rugămintea să-mi transmiteți, fiecare conform ariei sale de competență:

1.Ce măsuri concrete au fost luate de Guvernul României, în coordonare cu autoritățile ucrainene, pentru accelerarea lucrărilor pe malul drept al Tisei?

2. Cum a afectat întârzierea obținerii autorizațiilor și a organizării șantierului pe teritoriul Ucrainei termenul inițial de finalizare (noiembrie 2025)?

3. Există riscuri de depășire a bugetului din cauza întârzierilor?

4. Este analizată solicitarea antreprenorului pentru prelungirea duratei de execuție?

5. Ce termen realist se anticipează acum pentru recepția finală?

6. Ce măsuri suplimentare sunt necesare pentru asigurarea interoperabilității cu sistemul vamal ucrainean?

7. Cum vor fi integrate noile benzi de circulație (5 benzi/sens) și facilitățile de parcare (13 locuri auto, 10 tiruri) în rețeaua rutieră regională?

8. Ce estimări există privind creșterea traficului comercial și a turismului transfrontalier după inaugurarea podului peste Tisa?

9. Cum vor fi protejați etnicii români din Ucraina în contextul noilor reglementări vamale aplicabile în punctul de trecere a frontierei Sighetu Marmației – Biserica Albă?

Vă rog respectuos, de asemenea, să detaliați măsurile guvernamentale pentru respectarea noului calendar și asigurarea transparenței în implementarea acestui proiect strategic.

The post Costache Chertif – Întrebare – Stadiul lucrărilor și termenele estimate pentru finalizarea podului transfrontalier peste Tisa pîn punctul Sighetu Marmației – Biserica Albă appeared first on AUR.

De către: Senator Vlăescu Virgiliu George                     

Circumscripția electorală nr.35, Suceava

Obiectul interpelării: Ce soluții aveți la iminenta creștere a prețului rovinietei de 6 ori ?

Domnule ministru,

            Rovinieta pentru camioane se scumpește de șase ori: de la 1.210 euro, în prezent, la 7.050 euro în 2026. Transportatorii de mărfuri ar urma să plătească din 2026 o rovinietă de șase ori mai scumpă față de valoarea din prezent, de la 1.200 euro/an la 7.050 euro și chiar 16.000 euro din 2035, potrivit unui proiect pe care l-a prezentat Ministerul Transporturilor în aplicarea unuia dintre jaloanele PNRR. Este o modificare substanțială a sistemului de taxare atât pentru autoturisme, cât mai ales pentru camioane, o obligație prevăzută în Planul Național de Relansare și Reziliență (PNRR), pentru aplicare efectivă anul 2025-2026.

Astfel, în următorii ani, aceast tip de activitate economică va avea cifre de afaceri mai mici, România va pierde peste 5% din PIB datorită migrării activității de transport rutier internațional, inclusiv a personalului direct implicat si a familiilor. Totodată, ponderea la exporturi a transportului rutier de mărfuri în total transport rutier este de aproximativ 80%, de aceea orice măsură care nu ar sprijini acest trend ar afecta negativ economia României.

Principalele propuneri: 

Rovinieta pentru autoturisme se va plăti ca în prezent pentru o anumită perioadă, dar se introduce clasa de poluare. Astfel, pentru un autoturism rovinieta va crește de la 28 la 38 euro în 2026 și 46 euro în 2035 pentru un autoturism Euro VI.

Rovinieta pentru camioane crește de la 1.210 euro/an (camioane grele) la 7.050 euro în 2026 și 16.275 euro în 2035 pentru un parcurs de 100.000 kilometri/an și norma de poluare Euro VI. Simularea de tarif este valabilă la traseul pentru autostradă, calculul pentru folosirea Drumului Național fiind la valoarea de 50%.

Față de această situație solicit răspuns la următoarea interpelare:

Ce soluții aveți pentru creșterea prețurilor rovinietei de până la 6 ori  începând cu anul 2026?

The post Vlăescu Virgiliu George – Interpelare – Ce soluții aveți la iminenta creștere a prețului rovinietei de 6 ori ? appeared first on AUR.

De către Doamna senator: Daniela Ștefănescu

Circumscripția electorală: 04, Bacău

Grupul Parlamentar: AUR

Ședința Senatului din data de: 26 martie 2025

Obiectul întrebării: importanța dezvoltării infrastructurii rutiere și a conectivității regiunilor din România, în special în contextul Autostrăzii A7 (Autostrada Moldovei)

Stimate Domnule Ministru,

Având în vedere importanța dezvoltării infrastructurii rutiere și a conectivității regiunilor din România, în special în contextul Autostrăzii A7 (Autostrada Moldovei), vă solicităm următoarele informații referitoare la stadiul și programul finalizării tronsoanelor din această autostradă:

1. Care este stadiul actual al lucrărilor pe tronsoanele Autostrăzii A7, în special pe segmentele Mizil-Buzău și Focșani-Bacău?

Vă rugăm să precizați următoarele:

• Procentul de finalizare pentru fiecare tronson în parte;
• Estimările de termene pentru finalizarea completă a lucrărilor pe aceste tronsoane;
• Detalii privind tipologia lucrărilor care încă mai sunt în derulare.

2. Care sunt motivele specifice care au condus la întârzieri în finalizarea lucrărilor pe aceste tronsoane (Mizil-Buzău și Focșani-Bacău)?

Vă rugăm să menționați factorii externi sau interni care au contribuit la întârzierile apărute, inclusiv eventuale probleme legate de:

• Procedurile de licitație și contractare;
• Probleme tehnice și de proiectare;
• Condiții meteorologice nefavorabile;
• Obstacole administrative sau legislative.

3. Care sunt măsurile specifice luate pentru remedierea întârzierilor și pentru a asigura finalizarea la timp a acestor tronsoane?

Vă rugăm să specificați ce soluții sunt avute în vedere pentru accelerarea lucrărilor.

4. Cine se face responsabil pentru întârzierile înregistrate pe fiecare tronson?

Vă rugăm să precizați autoritățile și constructorii implicați și să indicați eventuali responsabili pentru aceste întârzieri, conform evaluărilor dumneavoastră.

Înțelegând complexitatea acestui proiect important, vă solicităm un răspuns detaliat, care să clarifice situația actuală și măsurile concrete de remediere, pentru a asigura finalizarea în termen a acestor tronsoane esențiale din Autostrada A7.

The post Daniela Ștefănescu – Întrebare – Importanța dezvoltării infrastructurii rutiere și a conectivității regiunilor din România, în special în contextul Autostrăzii A7 (Autostrada Moldovei) appeared first on AUR.

De către domnul senator: Virgiliu-George VLĂESCU

Circumscripţia electorală: Nr. 35, Suceava

Grupul Parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Şedinţa Senatului din data de: 19.03.2025

Obiectul întrebării: Solicitare de detalii despre stadiul proiectului Autostrăzii A7: planificare, licitație și construcție

Stimate domnule ministru, 

Vă adresez această interpelare având în vedere importanța strategică și economică a Autostrăzii A7 pentru regiunea Moldovei și, în special, pentru județul Suceava.

            Autostrada A7 reprezintă un proiect esențial pentru dezvoltarea infrastructurii de transport din România, asigurând o conexiune rapidă și eficientă între București și nordul țării. Această autostradă va facilita transportul de mărfuri și pasageri, va reduce considerabil timpii de călătorie și va stimula dezvoltarea economică a regiunilor pe care le traversează. Pentru județul Suceava, un județ cu un potențial economic considerabil, dar afectat de infrastructura rutieră deficitară, finalizarea acestui proiect este crucială pentru atragerea investițiilor și îmbunătățirea calității vieții locuitorilor.

În prezent, lipsa unei infrastructuri moderne de transport în Moldova contribuie la decalajele economice dintre regiunile României, afectând mobilitatea forței de muncă și competitivitatea economică a județelor din nord-est. Autostrada A7 va oferi o legătură rapidă și sigură cu restul țării, reducând izolarea economică a regiunii și facilitând comerțul internațional, în special cu Ucraina și Republica Moldova.

Totuși, există îngrijorări serioase în rândul locuitorilor din Suceava cu privire la ritmul lent al lucrărilor și la respectarea termenelor asumate. Există temeri că proiectul ar putea suferi întârzieri semnificative, ceea ce ar afecta grav dezvoltarea economică a județului și a întregii regiuni.

Având în vedere cele menționate, vă rog să îmi comunicați:

1. Care este stadiul actual al planificării și licitațiilor pentru segmentele rămase ale Autostrăzii A7, dar şi a tronsoanelor Paşcani – Suceava, Suceava – Siret?
2. A găsit guvernul sursă de finanţara pe cele două tronsoane amintite anterior care nu au fost introduse ca şi cheltuieli în PNRR?
3. Care este gradul de realizare a lucrărilor de construcție pe fiecare segment în parte până în acest moment? Dacă lucrările sunt în graficul stabilit și în conformitate cu termenele prevăzute pentru finalizarea completă a autostrăzii până în 2026, conform planului inițial;
4. Care sunt termenele și etapele de realizare a lucrărilor pentru următoarele 6 luni, precum și progresele anticipate în această perioadă?
5. Care este costul pe kilometru pentru segmentele de autostradă deja finalizate și cum se compară aceste costuri cu estimările inițiale ale proiectului?

Domnule Ministru, orice întârziere în implementarea acestui proiect afectează direct competitivitatea județului, mobilitatea forței de muncă și calitatea vieții locuitorilor. De aceea, este esențial ca autoritățile responsabile să ofere transparență în privința progresului lucrărilor și să ia măsuri concrete pentru respectarea termenelor asumate. Vă solicit, așadar, un răspuns clar și asumat cu privire la pașii concreți care vor fi urmați pentru ca Autostrada A7 si tronsoanele Pascani-Suceava si Suceava-Sire să fie finalizate la timp, astfel încât Moldova să nu mai fie lăsată în urmă din punct de vedere al infrastructurii și dezvoltării economice.

The post Vlăescu Virgiliu George – Interpelare – Solicitare de detalii despre stadiul proiectului Autostrăzii A7: planificare, licitație și construcție appeared first on AUR.

De către Domnul senator: Petrișor-Gabriel PEIU

Circumscripția electorală: Nr.42 București

Grupul Parlamentar: A.U.R.

Ședința Senatului din data de: 19.03.2025

Obiectul Interpelării – Situația obiectivului de investiții „Electrificarea și reabilitarea liniei de cale ferată Cluj Napoca – Oradea – Episcopia Bihor

Stimate domnule ministru,

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, în calitate de coordonator de reforme și investiții, și Compania Națională de Căi Ferate CFR S.A., în calitate beneficiar, au semnat pe  9 noiembrie 2022, contractul de finanțare pentru proiectul „Electrificarea și reabilitarea liniei de cale ferată Cluj Napoca – Oradea – Episcopia Bihor”.

Proiectul constă în modernizarea tronsonului de cale ferată Cluj Napoca – Oradea – Episcopia Bihor, asigurând astfel creșterea mobilității pe rețeaua de infrastructură feroviară TEN-T, prin reducerea timpului de călătorie, îmbunătățirea condițiilor de călătorie și creșterea siguranței traficului, precum și dezvoltarea zonelor pe care le va servi.

Linia de cale ferată Cluj Napoca – Oradea – Episcopia Bihor va avea 166,7 km după modernizare, fiind inclusă în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și în Programul investițional pentru dezvoltarea infrastructurii feroviare pentru perioada 2020 – 2030.

Valoarea totală a proiectului este de 9.369.540.054,02 lei, inclusiv TVA, din care finanțarea din partea Uniunii Europene fiind în suma de 5.585.823.600,02 lei. Jalonul din PNRR prevede finalizarea lucrărilor pentru acest obiectiv de investiții în luna august, anul 2026.

Din păcate, tot mai multe semnale îngrijorătoare arată că nu va putea fi respectat termenul de finalizare a lucrărilor și implicit al decontării finanțării europene din PNRR. Din datele experților din societatea civilă și din presa specializată, care citează un raport al CFR SA, rezultă că în luna ianuarie 2025, gradul de realizare a lucrărilor pe cele patru loturi în care este împărțit obiectivul de investiții este următorul:

Lotul Cluj-Napoca  – Aghireșu – 23%

Lotul Aghireșu – Poieni – 32%

Lotul Poieni – Aleșd – 4,5%

Lotul Aleșd – Frontiera cu Ungaria – 10%

Alte cifre anunțate în spațiul public pentru luna februarie arată creșteri minime în comparație cu datele pe luna ianuarie.

Ca atare, vă adresez rugămintea de a-mi răspunde la următoarele întrebări:

1.Care este stadiul realizării fizice la zi a obiectivului de investiții „Electrificarea și reabilitarea liniei de cale ferată Cluj Napoca – Oradea – Episcopia Bihor” pentru fiecare lot în parte.

2.Dacă ați stabilit care sunt cauzele întârzierii realizării lucrărilor aferente?

3.Ce măsuri ați luat pentru remedierea situației și pentru respectarea jalonului din PNRR, respectiv finalizarea lucrărilor în luna august 2026?

The post Peiu Petrișor Gabriel – Interpelare – Situația obiectivului de investiții „Electrificarea și reabilitarea liniei de cale ferată Cluj Napoca – Oradea – Episcopia Bihor appeared first on AUR.

De către domnul senator: Constantin-Ciprian IACOB                                

Circumscripția electorală: nr.16, Dâmboviţa

Grupul Parlamentar: A.U.R.

Ședința Senatului din data de: 19.03.2025               

Obiectul Întrebării:  Drepturile pasagerilor în transportul feroviar

        Stimate Domnule Ministru,

        Duminică, 16 martie 2025, locomotiva trenului București – Timișoara aparținând de Societatea ASTRA TRANS CARPATIC SRL, operator feroviar cu capital privat, s-a defectat la Lugoj. Acest incident a presupus schimbarea locomotivei, deci o întârziere de 3 ore în gara din Timișoara și cel puțin o oră de mers fără căldură, în condițiile temperaturii scăzute din acea zi.

        Călătorii nemulțumiți nu au primit nicio informație suplimentară în tren, legată de situația remedierii defecțiunii, iar în urma apelurilor telefonice la companie, nu au primit nici răspunsuri legate de eventuale despăgubiri, din cauză că nu ar fi prevăzut așa ceva în legislația națională. Pe de altă parte, conform Regulamentului UE 782/2021, art. 19 (1), pentru întârzieri mai mari de 120 minute la destinație este prevăzută o despăgubire pentru calator în cuantum de 50% din valoarea legitimației de călătorie utilizate.

        În acest context, domnule ministru, vă rog să-mi răspundeți la următoarea întrebare:

Care este cadrul legal care transpune în legislația românească Regulamentul (UE) 2021/782 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2021 privind drepturile și obligațiile călătorilor din transportul feroviar?

 De ce acest Regulament nu a fost transpusă în integralitatea sa, mai ales în ceea ce privește drepturile la despăgubire a pasagerilor în transportul feroviar?

The post Iacob Constantin Ciprian – Întrebare – Drepturile pasagerilor în transportul feroviar appeared first on AUR.

De către Doamna senator: Dorina BARCARI

Circumscripția electorală: Nr.08 Brașov

Grupul Parlamentar: A.U.R.

Ședința Senatului din data de: 19.03.2025

Obiectul Interpelării – Precizări referitoare la aspecte legate de privatizarea/externalizarera  unor activități și unități ale căilor ferate române.

Stimate Domnule Ministru,

Vă adresez prezenta interpelare pentru a semnala, la cel mai înalt nivel, o problemă de o deosebită gravitate și importanță națională. Mă refer, în special, la nevoile stringente ale cetățenilor din România de a beneficia de un acces liber și necondiționat la transport feroviar în condiții optime de confort.

Stimate domnule ministru, vă rog să precizați în cei mai exacți termeni, datele referitoare la așa zisă privatizare a unor unități și servicii din cadrul Societăţii Naţionale de Transport Feroviar “C.F.R. Călători” – S.A și Societatea Naţională de Transport Feroviar de Marfă “CFR Marfă” S.A.

          Având în vedere cele expuse, vă adresez rugămintea de a-mi răspunde la următoarele întrebări:

1.       Care sunt avantajele externalizării si privatizării unor activități și servicii feroviare pentru călători, având în vedere avantajele și dezavantajele pentru statul român?

2.       Vă rugăm să motivați/justificați numeroaselor restricții de viteză pe anumite tronsoane, precum și media vitezelor maxime din ultimul deceniu?

3.       Câte rute din România sunt competitive și câte dintre rute sunt electrificate?

4.       Care este motivul pentru care de foarte mulți ani se produc deraieri și evenimente/incidente  grave pe toate liniile din țară, iar vinovații nu răspund pentru aceste evenimente?

5.       Enumerați tipurile de achiziții necesare și procesele de reparații planificate atât pentru infrastructura căilor ferate, cât și pentru materialul rulant (locomotive, vagoane, utilaje grele de cale ferată).

• Ce categorii de achiziții sunt prioritare pentru modernizarea infrastructurii și materialului rulant?
• Care sunt etapele și termenele limită pentru finalizarea acestor achiziții și reparații?
• Cum sunt alocate resursele financiare pentru aceste proiecte?

6.       Cum justificați lipsa achizițiilor de utilaje necesare întreținerii și reparării căilor ferate, în condițiile în care acestea sunt esențiale pentru aducerea infrastructurii la parametrii nominali?

• Ce măsuri concrete au fost luate pentru a rezolva această deficiență?
• Există un plan de achiziții pentru utilaje, și dacă da, care sunt termenele de implementare?
• Cum afectează această lipsă siguranța și eficiența transportului feroviar?

7.       Vă rugăm să precizați măsurile concrete și graficul de lucrări pentru amenajarea peroanelor de stații care nu îndeplinesc condițiile necesare accesului confortabil în vagoanele de călători.

• Care sunt stațiile prioritare pentru intervenții și care sunt criteriile de selecție?
• Ce buget a fost alocat pentru aceste lucrări și care sunt termenele de finalizare?
• Cum se asigură conformitatea cu standardele de accesibilitate și confort pentru persoanele cu mobilitate redusă?

8.       Vă rugăm să explicați în detaliu cauzele lipsei personalului de întreținere manuală a căilor ferate și măsurile pe care intenționați să le luați pentru remedierea acestei situații.

• Care sunt principalele motive pentru care nu s-a asigurat un număr suficient de personal de întreținere?
• Există un plan de recrutare și formare a personalului, și dacă da, care sunt etapele și termenele acestuia?
• Cum afectează această lipsă siguranța și funcționalitatea rețelei feroviare?

Stimate domnule ministru al transporturilor și infrastucturii, vă rugăm să vă imaginați că sunt oameni (concetățenii noștri), persoane  învârstă sau copii care suferă cumplit de lipsa standardelor de confort, cât și personalul din cadrul celor două  servicii de transport național. De asemenea, transporturile de mărfuri sunt grav afectate, ceea ce va duce la diverse probleme pe plan economic.

În acest sens, vă solicit să luați act de prezenta interpelare și, pe cale de consecință, să luați atitudine în legătură cu problemele expuse. Vă rugăm să ne comunicați concret ce soluții pot fi implementate pentru:

1. Îmbunătățirea rezilienței căilor ferate din România;
2. Refacerea infrastructurii feroviare, astfel încât aceasta să revină la un nivel care să aducă profit substanțial bugetului de stat;
3. Restabilirea și menținerea unui sistem propriu de sănătate și asigurări sociale, care în prezent nu mai există.

Este esențial să luăm în considerare dezastrele create și menținute în ultimii 35 de ani, care au dus la această situație critică.

The post Barcari Dorina – Interpelare – Precizări referitoare la aspecte legate de privatizarea/externalizarera  unor activități și unități ale căilor ferate române. appeared first on AUR.