De către: Deputat Nicolae Mîndrescu, deputat în circumscripția electorala nr.40, Vâlcea 

Obiectul întrebării: Măsuri de protecție socială și ocupare în contextul disponibilizărilor anunțate la Chimcomplex, Sucursala Râmnicu Vâlcea și CET din județul Vâlcea

Stimate Domnule Ministru,

În urma informațiilor transmise de angajați ai Chimcomplex – Sucursala Râmnicu Vâlcea, potrivit cărora, începând cu 1 aprilie 2026, sunt anunțate cel puțin 1.200 de disponibilizări la nivel de companie, la care se adaugă riscul concedierii a aproximativ 500 de angajați ai CET din județul Vâlcea, vă solicit clarificări urgente privind măsurile pe care ministerul pe care îl conduceți le are în vedere pentru limitarea impactului social.

Aceste posibile disponibilizări colective vin într-un context deja dificil pentru județul Vâlcea, după închiderea unității Soda CIECH, amplificând riscul creșterii șomajului și al vulnerabilității sociale.

În acest context, vă adresez următoarele întrebări:

1. A fost notificat Ministerul Muncii cu privire la intenția de concediere colectivă la nivelul Chimcomplex și CET Vâlcea? Dacă da, care este situația oficială comunicată de angajatori?
2. Ce măsuri concrete de protecție socială vor fi aplicate în cazul declanșării concedierilor colective (plăți compensatorii, prelungirea perioadei de acordare a indemnizației de șomaj, venit minim de incluziune etc.)?
3. Prin intermediul Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, ce programe de reconversie profesională și recalificare sunt pregătite pentru persoanele afectate din județul Vâlcea?
4. Există posibilitatea declarării zonei ca zonă afectată de restructurare industrială, în vederea accesării unor măsuri speciale de sprijin pentru ocupare și formare profesională?
5. Ce estimare are ministerul privind impactul asupra ratei șomajului în județul Vâlcea în cazul materializării acestor disponibilizări și ce plan de intervenție este pregătit pentru a preveni un dezechilibru social major?
6. Intenționează ministerul să inițieze un dialog tripartit (Guvern – angajatori – sindicate) pentru identificarea unor soluții care să reducă numărul concedierilor și să protejeze locurile de muncă?

Având în vedere impactul direct asupra a peste 1.700 de locuri de muncă și asupra stabilității sociale a județului Vâlcea, solicit un răspuns detaliat, fundamentat pe date concrete și pe măsuri asumate instituțional.

Solicit răspuns în scris, în termenul prevăzut de lege.

The post Nicolae Mîndrescu – Întrebare -Măsuri de protecție socială și ocupare în contextul disponibilizărilor anunțate la Chimcomplex, Sucursala Râmnicu Vâlcea și CET din județul Vâlcea appeared first on AUR.

De către: Deputat A.U.R., Cristina Emanuela Dascălu, circumscripția nr. 24 Iași

Obiectul întrebării:  Măsuri pentru eradicarea sărăciei în România până în 2035

Stimate Domnule ministru,

România continuă să fie printre statele europene cu cel mai ridicat nivel al sărăciei, în special în mediul rural, în rândul copiilor și al familiilor active care, deși muncesc, rămân captive într-un sistem economic inechitabil.

La nivel european se discută tot mai des despre obiectivul eradicării sărăciei până cel târziu în anul 2035. 

Având în vedere toate aceste aspecte, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Există o strategie națională clară care să vizeze eliminarea sărăciei severe până în 2035?

2. Ce măsuri pregătește Guvernul pentru a reduce sărăcia în rândul copiilor, al pensionarilor și al românilor din mediul rural?

3. Ce programe economice susținute de stat sunt prevăzute pentru ca românii apți de muncă să poată trăi din salarii decente, nu din ajutoare sociale?

4. Ce sume sunt alocate anual pentru combaterea sărăciei și cum se reflectă acestea în rezultate reale, nu doar statistice?

5. Considerați realistă eradicarea sărăciei în România până în 2035 sau Guvernul tratează acest obiectiv doar ca pe un angajament formal european?

The post Cristina Emanuela Dascălu – Întrebare – Măsuri pentru eradicarea sărăciei în România până în 2035 appeared first on AUR.

Domnilor miniștri,

Municipiul Râmnicu Vâlcea se confruntă cu o situație de incertitudine majoră, energetică și socială, ca urmare a încetării activității CET Govora și a efectelor închiderii exploatărilor miniere din județ.
Începând cu luna august, sistemul de termoficare al municipiului urmează să funcționeze într-o nouă formulă, care, potrivit informațiilor publice, ar presupune utilizarea unor capacități pe gaz și implicarea unui furnizor privat. Nu există însă clarificări oficiale privind structura soluției, modul de administrare și garanțiile de funcționare.
Până în prezent, serviciul public de termoficare a fost asigurat prin CET Govora, aflat în administrarea Consiliului Județean Vâlcea, motiv pentru care lipsa unor precizări privind noua responsabilitate instituțională generează îngrijorări legitime.
Îngrijorarea populației este accentuată de faptul că prețul gigacaloriei este deja ridicat în municipiu, iar eliminarea subvențiilor pentru termoficare nu este însoțită de garanții publice privind stabilitatea costurilor.
În același timp, aproximativ 1.000 de angajați din Râmnicu Vâlcea și zona Berbești se confruntă cu o incertitudine profundă, într-o zonă cu puține alternative reale de angajare, existând riscul creșterii șomajului și al unei presiuni suplimentare asupra sistemului de asistență socială.
Având în vedere aceste aspecte, vă rog să răspundeți, în regim de urgență, la următoarele întrebări:

1. Care este stadiul actual al contractului de termoficare ce urmează să intre în vigoare în municipiul Râmnicu Vâlcea începând cu luna august, cine va gestiona efectiv noua variantă de furnizare a apei calde și a căldurii și ce soluții concrete sunt asumate la nivel guvernamental pentru asigurarea continuității serviciului public de termoficare, având în vedere că până în prezent acesta a fost asigurat prin CET Govora, aflat în administrarea Consiliului Județean Vâlcea?
2. Ce mecanisme de control și de garantare există, la nivelul Guvernului, pentru stabilitatea funcționării sistemului de termoficare în noua formulă, în condițiile eliminării subvențiilor și ale schimbării sursei și furnizorului de agent termic?
3. Care sunt previziunile oficiale privind evoluția costurilor asociate termoficării pentru populație, în condițiile în care prețul gigacaloriei este deja ridicat în municipiu, și ce măsuri concrete sunt avute în vedere pentru protejarea consumatorilor vulnerabili?
4. Ce măsuri imediate și aplicabile sunt pregătite pentru aproximativ 1.000 de angajați afectați de încetarea activității CET Govora și de închiderea exploatărilor miniere din județul Vâlcea, în lipsa unor alternative reale de angajare?
5. Ce programe de reconversie profesională sunt active sau urmează să fie implementate pentru acești angajați și care este capacitatea reală de absorbție a acestora, exprimată prin număr de beneficiari, bugete alocate și termene concrete de implementare?
6. Ce fonduri europene și naționale sunt alocate efectiv județului Vâlcea pentru gestionarea acestei tranziții și care este stadiul concret al implementării?
7. Care este calendarul asumat al Guvernului, cu termene clare și instituții responsabile, pentru stabilizarea sistemului de termoficare și prevenirea unei crize sociale în județul Vâlcea?

The post Antonio Popescu – Interpelare – Situația sistemului de termoficare al municipiului Râmnicu Vâlcea și impactul social generat de încetarea activității CET Govora și a exploatărilor miniere din județul Vâlcea. appeared first on AUR.

Doamnei Diana-Anda Buzoianu, Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor

Domnului Liviu-Ionuț Moșteanu, Viceprim-ministru, Ministrul Apărării Naționale

De către doamna senator: Luminița PĂUCEAN-FERNANDES

Circumscripția electorală: nr. 34, Sibiu

Grupul parlamentar: ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR    

          Obiectul întrebării: Transpunerea fragmentată a directivelor europene privind securitatea și sănătatea în muncă pentru militarii întorși din misiuni cu grad mare de risc toxic

Stimate Domnule Ministru,

          Presa a făcut cunoscut cazul domnului militar Dragoș Nicolae Ghiță care a participat la misiuni externe în Irak (Ad Diwaniyah, 2006) și Afganistan (Qalat și Kandahar, 2013 – 2014). „Zonele în care am fost staționat fuseseră bombardate intens anterior cu arme și muniții care conțineau uraniu sărăcit, ceea ce a dus la o contaminare toxică și chiar radiologică pe scară largă”, rememorează el. Un indiciu în sprijinul acestei ipoteze este că trei dintre colegii săi dislocați în aceeași bază au murit de leucemie, într-un interval de doi- trei ani de la acest moment. Doi dintre ei au stat în același container – dormitor cu el. Al treilea are și el probleme grave de sănătate, respectiv afecțiuni ale sistemului circulator.

„Alți foști colegi dislocați în aceeași bază au dezvoltat afecțiuni oncologice la plămâni, tiroidă, sistemul osos, dar și alte afecțiuni ale sistemelor cardiovascular, circulator. Doi colegi au decedat ulterior dislocării de cancer pulmonar”, povestește militarul. În ciuda solicitărilor sale repetate, autoritățile române au refuzat să recunoască orice posibilă cauză legată de serviciul militar deși rezultatele analizelor sale medicale au fost alarmante: în organismul său s-a confirmat prezența a 44 de elemente toxice.

          De curând, plutonierul adjutant (rtr.) Dragoș Nicolae Ghiță, fost subofițer al Direcției de Informații Militare (DIM), face un apel public la autoritățile române să îi trateze, pe veteranii care s-au îmbolnăvit grav din teatrele de operații, în acord cu legislația europeană. România a transpus doar parțial și trunchiat directive europene esențiale pentru protecția sănătății la locul de muncă, iar acolo unde există texte, multe prevederi rămân neoperaționalizate pentru militari.          

          Directiva – cadru 89/391/CEE cere evaluarea reală a riscurilor, prevenirea la sursă, consultarea lucrătorilor și evidențe/raportări privind accidentele și bolile. România a preluat-o în Legea 319/2006 și HG 1425/2006, dar în sectorul militar aceste mecanisme nu sunt efectiv puse în aplicare: nu există registre de expunere pentru misiunile externe și supraveghere medicală post-expunere cu protocoale dedicate.

          Directiva – cadru 98/24/CE (agenți chimici) impune evaluarea riscurilor chimice, valori-limită obligatorii și supraveghere medicală. În teren, pentru militarii dislocați, nu există evaluări de risc specifice teatrului de operații și nici monitorizare după întoarcere.

          Directiva – cadru 2004/37/CE (agenți cancerigeni și mutageni) cere substituția/eliminarea CMR, valori-limită, registre ale lucrătorilor expuși și supraveghere medicală pe termen lung. România are HG 1093/2006, ulterior completată (inclusiv prin HG 157/2020) și actualizată recent. Dar pentru cei expuși în misiuni externe nu există registre operaționale și urmărire medicală de lungă durată, conform spiritului directivei.

          Directiva – cadru 2013/59/Euratom (BSS – radiații ionizante) cere limite de doză, monitorizare personală, registre de expunere pe viață și supraveghere medicală pentru lucrătorii expuși. România a transpus prin Legea 63/2018, dar chiar legea spune explicit că transpune doar anumite articole din directivă (restul se acoperă prin norme CNCAN); în practică, pentru militarii expuși (ex. uraniu sărăcit), nu există dozimetrie sistematică, registre nominale și protocoale de urmărire – adică exact instrumentele fără de care protecția rămâne teoretică.

          Iată, deci, că formal avem cadrul, dar nu și proceduri sectoriale pentru militari care să funcționeze. Domnul Dragoș Nicolae Ghiță a comunicat zilele acestea faptul că va sesiza instituțiile europene competente, inclusiv Comisia Europeană, căreia îi voi solicita declanșarea procedurii de infringement împotriva României pentru neaplicarea efectivă și transpunerea fragmentată a directivelor europene privind securitatea și sănătatea în muncă.

          În acest sens, domnule ministru, vă rog să-mi răspundeți la următoarele întrebări: 

1.  Care sunt măsurile concrete avute în vedere de Ministerul Ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale în următoarea perioadă în ceea ce privește transpunerea integrală a directivelor menționate mai sus, legate de protecția sănătății la locul de muncă, astfel încât să fie operaționale și pentru militarii dislocați în misiuni de luptă cu grad mare de contaminare toxică.
2. Care sunt măsurile avute în vedere de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor pentru o mai bună colaborare cu Ministerul Apărării Naționale astfel încât calitatea și numărul serviciilor medicale pentru veteranii de război să crească?

The post Păucean-Fernandes Luminița – Întrebare – Transpunerea fragmentată a directivelor europene privind securitatea și sănătatea în muncă pentru militarii întorși din misiuni cu grad mare de risc toxic appeared first on AUR.

                Domnului Gabriel Valer ZETEA, președinte al Consiliului Județean Maramureș

De către: Senator Costache CHERTIF

Circumscripția electorală: nr. 26, Maramureș

Obiectul întrebării: Situație critică la DGASPC Maramureș – întârzierea plății salariilor și consecințele pentru beneficiarii serviciilor sociale.

Stimate domnule ministru,

Stimate domnule președinte,

În județul Maramureș, în aceste zile de început de octombrie, ca și acum o lună, sute de angajați ai Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) din județul Maramureș au ieșit în stradă pentru a-și cere un drept elementar: plata salariilor.

Nemulțumirea oamenilor a izbucnit într-un protest spontan după ce salariile le-au fost achitate doar parțial, iar pentru rest nu au primit nicio garanție. Angajați care lucrează cu copii abandonați, cu persoane cu dizabilități și cu vârstnici vulnerabili au ajuns în situația de a nu-și putea susține propriile familii. Unii dintre ei au declarat că ultimul avans primit, aferent lunii august, a fost de numai 1.900 lei, insuficient pentru acoperirea cheltuielilor de zi cu zi.

În același timp, conducerea instituției a justificat întârzierile prin blocaje birocratice legate de evaluările de performanță. În paralel, Federația națională care reprezintă organizațiile de asistență socială avertizează că nu doar Maramureșul, ci și alte județe din țară se confruntă cu aceeași problemă: lipsa fondurilor suficiente pentru funcționarea DGASPC-urilor și plata salariilor până la sfârșitul anului 2025.

Gravitatea situației este dublă: pe de o parte, drepturile salariale ale angajaților sunt încălcate flagrant; pe de altă parte, există riscul ca serviciile sociale vitale să fie paralizate. În Maramureș, mii de beneficiari – copii instituționalizați, persoane cu dizabilități, vârstnici – depind de continuitatea muncii acestor oameni.

În acest context, este evident că răspunderea este împărțită între autoritățile centrale și Consiliul Județean Maramureș, care are în subordine DGASPC. Ceea ce lipsește acum este asumarea responsabilității clare și găsirea urgentă a unei soluții.

Sper că sunteți în asentimentul meu că situația trebuie tratată cu maximă seriozitate. Este inadmisibil ca cei care se îngrijesc de cei mai vulnerabili dintre noi să fie ei înșiși victime ale nesiguranței și lipsei de respect față de munca lor.

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rog respectuos să-mi comunicați punctual:

1. Care este situația financiară reală a DGASPC Maramureș la zi: ce fonduri au fost alocate de la bugetul central și ce sume a virat Consiliul Județean?
2. Care este motivul precis al întârzierii salariilor angajaților: lipsa fondurilor, blocaje administrative sau o combinație a acestora?
3. Ce măsuri urgente veți lua pentru a asigura plata imediată a restanțelor salariale?
4. Cum veți garanta că angajații DGASPC Maramureș își vor primi la timp salariile în lunile care urmează, fără să mai fie puși în situația de a protesta?
5. De ce nu s-a răspuns prompt la solicitările transmise în luna septembrie de către federațiile reprezentative ale sectorului, care avertizau asupra colapsului financiar iminent?
6. Cum veți asigura finanțarea completă a DGASPC-urilor din țară pentru anul 2025, astfel încât situații similare să nu se repete și în alte județe?
7. Ce măsuri de transparență veți introduce pentru a clarifica public cum sunt alocate și cheltuite fondurile destinate protecției sociale în Maramureș?

The post Costache Chertif – Întrebare – Situație critică la DGASPC Maramureș – întârzierea plății salariilor și consecințele pentru beneficiarii serviciilor sociale appeared first on AUR.

                  Ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale

De către Doamna senator: Daniela Ștefănescu

Circumscripția electorală: 04 Bacău

Grupul Parlamentar: AUR

Obiectul întrebării: Solicitare de informații privind stadiul implementării proiectului „Centrul de Incluziune Socială și Recuperare” din Aninoasa, județul Dâmbovița

Stimate Domnule Ministru,

În exercitarea prerogativelor parlamentare ce îmi revin, și ca urmare a unei solicitări transmise de Asociația Militarilor Veterani și Veteranilor cu Dizabilități „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir”, vă adresez prezenta întrebare, în vederea clarificării stadiului actual al proiectului intitulat „Centrul de Incluziune Socială și Recuperare”, derulat în localitatea Aninoasa, județul Dâmbovița, cu finanțare din fonduri europene.

Potrivit informațiilor disponibile, acest proiect este destinat facilitării procesului de reintegrare socială, recuperare medicală și sprijin psihosocial pentru persoane aflate

în situații de vulnerabilitate, între care se regăsesc și veteranii cu dizabilități, categorie cu un statut special în societate, dat de sacrificiul asumat în slujba statului român.

În acest context, vă solicităm să ne comunicați următoarele:

1. Care este stadiul actual al implementării proiectului menționat și ce activități au fost realizate până în prezent?

2. Care sunt termenele estimative pentru finalizarea etapelor rămase și pentru darea în folosință a centrului?

3. Există dificultăți sau întârzieri semnalate în implementarea proiectului – fie ele de natură administrativă, tehnică, juridică sau financiară?

4. Ce măsuri a întreprins Ministerul Muncii și Solidarității Sociale pentru a asigura o derulare eficientă, conformă cu exigențele contractuale și cu regulamentele aplicabile fondurilor europene?

Având în vedere rolul esențial al acestui centru în sprijinirea persoanelor vulnerabile și, în mod particular, a veteranilor cu dizabilități – ale căror nevoi de recuperare și incluziune socială sunt reale și imediate – consider că transparența și claritatea în ceea ce privește implementarea acestui proiect sunt imperative.

Răspunsul dumneavoastră va fi transmis reprezentanților Asociației și va contribui la menținerea unui dialog deschis și constructiv între autoritățile publice și societatea civilă.

The post Ștefănescu Daniela – Întrebare – Solicitare de informații privind stadiul implementării proiectului „Centrul de Incluziune Socială și Recuperare” din Aninoasa, județul Dâmbovița appeared first on AUR.