În atenția: doamnei ministru interimar Diana Anda Buzoianu

De către: Deputat A.U.R., Cristina Emanuela Dascălu circumscripția nr 24 Iași

Obiectul întrebării: Dezastrul incendiilor de vegetație din România și capacitatea statului de a preveni pierderea suprafețelor agricole, forestiere și a biodiversității

Stimată Doamna ministru interimar,

În ultimele săptămâni, România s-a confruntat cu o intensificare a incendiilor de vegetație uscată, miriști, pășuni și fond forestier, pe fondul temperaturilor ridicate, al deficitului de precipitații și al gradului redus de umiditate a vegetației. În ultimele zile, au fost semnalate incendii de amploare în mai multe județe, unele dintre acestea afectând zeci sau chiar peste o sută de hectare. În Mehedinți, spre exemplu, două incendii au afectat peste 100 de hectare de vegetație și pădure, iar în alte zone ale țării intervențiile pompierilor au vizat suprafețe extinse de teren.

În perioada 31 iulie – 2 august 2026, pompierii au intervenit la peste 500 de incendii la nivel național, majoritatea fiind incendii de vegetație.  Situația este cu atât mai îngrijorătoare cu cât arderea necontrolată a vegetației produce efecte care depășesc momentul intervenției: degradarea solului, distrugerea habitatelor, afectarea faunei și florei, poluarea aerului și, în cazul propagării către fondul forestier, pierderea unor suprafețe care necesită ani sau chiar decenii pentru refacere.

Experiența ultimilor ani arată că fenomenul nu poate fi tratat exclusiv ca o problemă de intervenție a pompierilor. Documentele autorităților relevă faptul că incendiile de vegetație sunt favorizate atât de condițiile meteorologice și seceta pedologică, cât și de activitățile umane, în special prin utilizarea necontrolată a focului pentru igienizarea terenurilor. În anumite zone, lipsa unor mijloace locale suficiente de intervenție și coordonarea deficitară între instituții contribuie la propagarea incendiilor.

Ministerul Mediului trebuie să prezinte public, transparent și riguros care este capacitatea reală a statului român de a preveni și limita acest fenomen, precum și care sunt măsurile concrete pentru protejarea patrimoniului forestier și a biodiversității.

Având în vedere cele precizate, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care este, la data de 12 august 2026, suprafața totală estimată afectată de incendiile de vegetație, miriști, pășuni și fond forestier produse în România în anul 2026, defalcată pe județe și pe categoria de teren afectată?

2. Câte incendii de vegetație și fond forestier au fost înregistrate în România în perioada 1 ianuarie – 12 august 2026, comparativ cu aceeași perioadă din anii 2024 și 2025?

3. Care sunt județele în care se înregistrează cea mai mare creștere a numărului și suprafețelor afectate de incendii de vegetație în anul 2026?

4. Ce suprafață din fondul forestier național a fost afectată de incendii în anul 2026 și care este valoarea estimată a prejudiciului ecologic și economic?

5. Câte dintre incendiile produse în 2026 au fost identificate ca fiind provocate intenționat, câte au avut drept cauză utilizarea necorespunzătoare a focului și câte au avut cauze naturale?

6. Ce măsuri a întreprins Ministerul Mediului, prin instituțiile aflate în coordonare sau sub autoritate, pentru prevenirea incendiilor în perioadele de caniculă și secetă?

7. Există, la nivel național, un sistem integrat de monitorizare satelitară și identificare în timp real a focarelor de incendiu, inclusiv pentru terenurile agricole, pășuni și fondul forestier? Dacă da, care sunt instituțiile responsabile și care este timpul mediu dintre detectarea unui focar și transmiterea informației către autoritățile competente?

8. În ce măsură sunt utilizate datele furnizate prin programele europene de monitorizare a incendiilor și prin sistemele satelitare pentru identificarea rapidă a suprafețelor incendiate și pentru stabilirea responsabilităților?

9. Ce suprafețe afectate de incendii în anul 2026 urmează să intre în programe de refacere ecologică, împădurire sau reconstrucție forestieră și care este calendarul concret pentru aceste intervenții?

10. Care este valoarea fondurilor publice și europene disponibile în anul 2026 pentru prevenirea incendiilor de vegetație, refacerea suprafețelor afectate și protejarea biodiversității?

11. Ce sancțiuni au fost aplicate în anul 2026 persoanelor fizice sau juridice identificate ca responsabile pentru incendierea ilegală a vegetației și care este valoarea totală a amenzilor aplicate?

12. Câte cazuri au fost transmise organelor de cercetare penală pentru incendierea intenționată sau prin încălcarea normelor legale a vegetației și fondului forestier?

13. Ce mecanism de cooperare există între Ministerul Mediului, Garda Națională de Mediu, Garda Forestieră, IGSU, autoritățile administrației publice locale și structurile Ministerului Afacerilor Interne pentru prevenirea și investigarea incendiilor de vegetație?

14. Are Ministerul Mediului o hartă națională actualizată a zonelor cu risc ridicat de incendii de vegetație și forestiere pentru sezonul estival 2026? Dacă da, vă rog să comunicați criteriile utilizate pentru stabilirea acestor zone și măsurile aplicate în fiecare categorie de risc.

15. Ce măsuri sunt prevăzute pentru protejarea ariilor naturale protejate, a siturilor Natura 2000 și a habitatelor cu valoare ecologică ridicată aflate în proximitatea zonelor afectate de incendii?

16. În condițiile în care schimbările climatice, perioadele de secetă și valurile de căldură cresc vulnerabilitatea României la incendii de vegetație, ce strategie națională pe termen mediu și lung are ministerul pentru reducerea acestui risc?

17. Considerați necesară instituirea unui mecanism național permanent de monitorizare și intervenție preventivă în perioadele de secetă severă, astfel încât autoritățile să acționeze înainte ca incendiile să atingă proporții greu de controlat? Dacă da, care este termenul de implementare?

18. Ce măsuri are în vedere Ministerul Mediului pentru ca persoanele care provoacă incendii prin arderea ilegală a vegetației să suporte nu doar sancțiunea contravențională, ci și costurile generate de intervenție și, după caz, de refacerea ecologică a suprafețelor distruse?

The post Cristina Emanuela Dascălu – Întrebare – Dezastrul incendiilor de vegetație din România și capacitatea statului de a preveni pierderea suprafețelor agricole, forestiere și a biodiversității appeared first on AUR.

De la: Domnul Petre PUŞCAŞU, deputat în circumscripția electorală nr.31 Prahova

Subiectul întrebării: Situația depozitului de deșeuri de la Vălenii de Munte și riscurile de poluare asupra comunităților din județul Prahova

  Stimată doamnă ministru,

Depozitul de deșeuri de la Vălenii de Munte continuă să genereze preocupări serioase privind impactul asupra mediului, siguranța comunităților locale și respectarea obligațiilor asumate de România în domeniul gestionării deșeurilor – populația reclamă de ani de zile disconfort, riscuri de poluare și lipsa unor soluții clare privind capacitatea reală a depozitului și perspectiva închiderii acestuia.

Consider, doamnă ministru, că autoritățile au obligația să prezinte transparent situația conformării depozitului la normele europene de mediu, nivelul real al poluării generate și costurile pe care statul român riscă să le suporte în cazul continuării deficiențelor de gestionare.

Având în vedere cele prezentate, vă rog să transmiteți următoarele informații:

1. Care este capacitatea rămasă a depozitului de deșeuri de la Vălenii de Munte și care este termenul estimat pentru atingerea limitei de exploatare? 
2. Ce controale au fost efectuate în ultimii 5 ani și ce neconformități au fost constatate? 
3. Ce valori privind poluarea solului, aerului și apelor subterane au fost înregistrate în zona depozitului? 
4. Ce sancțiuni au fost aplicate operatorilor sau autorităților responsabile? 
5. Care este calendarul privind închiderea, ecologizarea și monitorizarea post-închidere a depozitului? 
6. Există riscul declanșării unor proceduri europene de infringement din cauza situației acestui depozit? 
7. Ce investiții au fost realizate pentru modernizarea sistemului de gestionare a deșeurilor în județul Prahova?

The post Petre PUŞCAŞU – Întrebare – Situația depozitului de deșeuri de la Vălenii de Munte și riscurile de poluare asupra comunităților din județul Prahova appeared first on AUR.

Stimată Doamnă Ministru,

În România, activitatea de cercetare se desfasoara in centre CDI infiintate cu
fonduri interne sau UE in cadrul institutiilor de invatamant superior si al INCDI.
Dintre acestea, o parte sunt destinate cercetarii avansate in stiintele mediului cu
contributii semnificative in publicatiile de specialitate, precun si in furnizarea de baze
de date in retele online. Ca si in alte domenii din cercetare, centrele CDI specializate
in stiinta mediului sunt subfinantate si, mai ales in cazul universitatilor, sunt afectate
de restrictiile de angajare a personalului din cercetare din 2025 si 2026, desi Constitutia
Romaniei prevede stimularea cercetarii stiintifice si tehnologice nationale Art. 135 (2) c).
Întrebări:

1. Care este raportul de colaborare intre Ministerul Mediului si centrele CDI?
2. Ministerul Mediului detine o lista cu centrele CDI specializate in stiinta
   mediului?
3. Ministerul Mediului urmareste programele si proiectele care conduc la infiintarea
   centrelor CDI specializate in stiinta mediului?
4. Ce mecanisme concrete are Ministerul Mediului pentru valorificarea
   infrastructurii din centrele CDI specializate in stiinta mediului?
5. Cand a avut loc ultima consultare a ministrului mediului si/sau a personalului din
   Ministerul Mediului cu personalul din cercetare?
6. Exista sume prevazute in bugetul Ministerului Mediului pentru a sprijini
   cercetarea din domeniul respectiv?
   Solicitări:
7. Inițierea unui program național de sustinere a cercetarii in stiintele mediului prin
   acordarea unor granturi de cercetare;
8. Contractarea de analize de mediu cu centrele CDI de specialitate;
9. Actualizarea legislatiei de mediu prin consultarea personalului de cercetare.
   Centrele de cercetare au fost infiintate cu scopul de a fi utile societatii, de a crea locuri
   noi de munca pentru tinerii cercetatori, iar daca Ministerul Educatiei si Cercetarii are
   un buget limitat, trebuie avut in vedere ca fiecare minister este beneficiar direct sau
   indirect al muncii din cercetare si exista obligatia constitutionala si morala, de a
   contribui la sustinerea financiara (Constitutia Romaniei -Art. 135 (2), lit. c.)

The post Silviu Gurlui – Interpelare – Susținerea de către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a centrelor de cercetare din universități și din institutele naționale de cercetare appeared first on AUR.

Doamnă Ministru,

În aplicarea art. 112 din Constituția României, republicată, art. 34 lit. d) și i) din Legea
nr. 96 din 21 aprilie 2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată, cu
modificările și completările ulterioare, art. 205–208 din Regulamentul Camerei Deputaților
aprobat prin Hotărârea nr. 8 din 24 februarie 1994, republicat în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 72 din 26 ianuarie 2024, cu modificările și completările ulterioare, și având în
vedere atribuțiile ce îmi revin în exercitarea mandatului de deputat, în calitate de membru al
Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, formulez prezenta interpelare și solicit explicații
oficiale cu privire la modul în care Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor își exercită
atribuțiile în domeniul protecției și exploatării resurselor de apă strategice, în special al Lacului
Trei Ape din județul Caraș-Severin, aflat în administrarea S.C. TMK Hydroenergy Power
S.R.L. (Grupul PPC), precum și comunicarea datelor oficiale deținute de minister cu privire la
această situație.
Solicit un răspuns ferm și documentat. De asemenea, solicit indicarea măsurilor
concrete cu privire la situația gravă a Lacului Trei Ape, aflat în administrarea S.C. TMK
Hydroenergy Power S.R.L., parte a Grupului PPC (Public Power Corporation S.A. – Grecia),
în contextul în care cetățenii din zona Semenicului, operatorii economici și mass-media
regională au semnalat, în mod repetat, fapte care aduc atingere directă dreptului la un mediu
sănătos, consacrat de art. 35 alin. (1) din Constituția României, republicată.
I. Situația de fapt. Sursele documentare
Parlamentul României
Camera Deputaţilor
Grupul Parlamentar al Alianței pentru Unirea Românilor
Grupul Parlamentar AUR
Palatul Parlamentului, str. Izvor nr. 2-4, sector 5, București
e-mail: aur@cdep.ro
2
Lacul Trei Ape este o acumulare antropică edificată în urmă cu peste cinci decenii, alimentată
de trei afluenți ai râului Timiș, având funcții multiple: sursă de apă pentru populație,
componentă a amenajării hidroenergetice a Bârzavei Superioare, atenuarea viiturilor,
susținerea biodiversității și suport pentru economia turistică a comunităților Gărâna și Brebu
Nou, inclusiv pentru Festivalul Internațional de Jazz de la Gărâna.
Începând cu primăvara anului 2025 și continuând în vara aceluiași an, o serie de investigații de
presă apărute în cotidianul online Ziua de Vest au semnalat scăderea dramatică a nivelului apei
din Lacul Trei Ape, alături de celelalte acumulări ale amenajării Bârzava Superioară (Gozna,
Văliug, Secu), precum și un posibil incident de poluare prin deversarea unei vidanje în apele
lacului. Prezenta interpelare se fundamentează pe următoarele materiale publicistice,
verificabile și publice:

• „Lacul Trei Ape, la un pas de a fi distrus!” – Ziua de Vest, 24 iulie 2025;
• „Răspunsul Administrației Bazinale de Apă Banat, referitor la poluarea Lacului
  Trei Ape” – Ziua de Vest, septembrie 2025;
• „Drept la replică în urma articolului «Lacul Trei Ape, la un pas de a fi distrus»,
  transmis de TMK Hydroenergy Power, parte a grupului PPC” – Ziua de Vest;
• „Lacul Trei Ape, dragoste și durere” – Ziua de Vest, 22 august 2025;
• „Situație de urgență la Trei Ape, în Caraș-Severin” – Ziua de Vest.
  Aceste materiale, coroborate, conturează un tablou îngrijorător al modului în care o resursă
  publică strategică – apa – este gestionată în interesul unui operator privat cu capital străin
  (Grupul PPC, Grecia, care a preluat în anul 2024 portofoliul Evryo Group de la fondurile
  Macquarie Asset Management), iar răspunsurile instituționale primite din partea autorităților
  competente sunt formale, lipsite de măsuri și, în unele cazuri, contrazise de datele
  meteorologice oficiale ale Administrației Naționale de Meteorologie.
  II. Problemele de fond. Aspecte semnalate

1. Scăderea accelerată și nefirească a nivelului Lacului Trei Ape.
   Potrivit datelor comunicate de operator, gradul de umplere a scăzut, în lunile martie–aprilie
   2025, până la 31% din volumul util, în condițiile în care iarna 2024–2025 a înregistrat un strat
   de zăpadă cel puțin comparabil cu media multianuală, iar precipitațiile de primăvară s-au
   încadrat în ecartul climatologic al ultimilor zece ani. Justificarea seacă a autorităților – „lipsa
   precipitațiilor” – nu explică amploarea fenomenului și este în contradicție cu datele
   meteorologice de la stațiile Administrației Naționale de Meteorologie. Locuitorii și operatorii
   turistici din zonă atrag atenția, prin petiții publice (inclusiv petiția „Salvați Lacul Trei Ape” de
   pe platforma Declic), că, în realitate, scăderea nivelului a fost provocată, în parte semnificativă,
   de exploatarea hidroenergetică excesivă, dincolo de pragurile stabilite prin regulamentul de
   exploatare aprobat prin Ordin al fostului Minister al Mediului și Gospodăririi Apelor
   (M.M.G.A.).
2. Suspiciuni privind depășirea volumului maxim exploatabil.
   Grupul Parlamentar AUR
   Palatul Parlamentului, str. Izvor nr. 2-4, sector 5, București
   e-mail: aur@cdep.ro
   3
   Conform investigațiilor de presă, volumul ce poate fi pompat din lac pentru producerea de
   energie electrică este, prin regulament, limitat la o fracțiune din volumul util al acumulării. În
   realitate, există indicii – inclusiv înregistrări video transmise redacției Ziua de Vest la data de
   24 iulie 2025 – că pomparea a continuat chiar și în perioada în care operatorul declarase public
   reducerea sau sistarea activității. Producția anunțată ca fiind redusă la 10–15% din capacitate
   nu clarifică, ci dimpotrivă, amplifică întrebările privind raportul dintre apa efectiv uzinată și
   cea declarată.
3. Incident de poluare prin deversarea unei vidanje în lac.
   La data de 18 iulie 2025, o autovidanjă aparținând SC AquaCaraș SA a fost semnalată pe malul
   Lacului Trei Ape, șoferul declarând ulterior că ar fi deversat aproximativ 2 mc de „apă curată”
   rezultată din spălarea utilajului. Fapta, recunoscută inclusiv în răspunsul oficial al ABA Banat,
   constituie o încălcare directă a art. 87 pct. 4 din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și
   completările ulterioare, potrivit căruia constituie contravenție „evacuarea sau injectarea de ape
   uzate, precum și descărcarea de reziduuri și orice alte materiale în resursele de apă, fără
   respectarea prevederilor avizului sau a autorizației de gospodărire a apelor”. În acest context,
   concluzia potrivit căreia „nu a existat o poluare” pe baza unor analize realizate de însuși
   operatorul implicat (SC AquaCaraș SA) este, în opinia mea, cel puțin discutabilă din
   perspectiva independenței probatorii.
4. Impactul asupra ecosistemului și economiei locale.
   Lacul Trei Ape găzduiește populații de păstrăv indigen și păstrăv curcubeu, care, potrivit
   relatărilor locuitorilor din Brebu Nou și Gărâna, au fost afectate grav de scăderea nivelului
   apei. Sezonul turistic 2025, vital pentru pensiunile, păstrăvăriile și evenimentele culturale ale
   zonei (inclusiv Festivalul de Jazz de la Gărâna), a fost compromis parțial. Operatorii economici
   și Asociația Banatul Montan au adresat solicitări oficiale către PPC și ABA Banat pentru
   impunerea unei cote minime de umplere (70% pentru Lacul Gozna), invocând obligațiile ce
   decurg din Legea apelor și din regulamentul de exploatare.
5. Suficiența și calitatea răspunsurilor autorităților.
   Deși sesizările au fost adresate Prefecturii Caraș-Severin, ABA Banat, Gărzii Naționale de
   Mediu, Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerului Afacerilor Interne și chiar
   Administrației Prezidențiale, răspunsurile primite sunt, în mare măsură, formale, se rezumă la
   preluarea necritică a punctului de vedere al operatorului și nu dispun măsuri concrete,
   verificabile, de protecție a resursei de apă. În consecință, problema a fost temporar atenuată
   prin decizia voluntară a PPC de a suspenda pentru 30 de zile exploatarea Lacului Trei Ape –
   decizie care, deși salutară, rămâne reversibilă și nu înlocuiește un cadru de control independent
   și permanent.
   III. Cadrul internațional. Principiul dezvoltării durabile
   Înainte de a invoca temeiurile legale din dreptul intern și din dreptul Uniunii Europene,
   consider că prezenta interpelare se cuvine așezată pe fundamentul doctrinar internațional care
   Grupul Parlamentar AUR
   Palatul Parlamentului, str. Izvor nr. 2-4, sector 5, București
   e-mail: aur@cdep.ro
   4
   guvernează, de peste trei decenii, materia protecției mediului și a exploatării resurselor
   naturale.
   Declarația de la Rio de Janeiro din anul 1992, adoptată în cadrul Conferinței Națiunilor Unite
   privind Mediul și Dezvoltarea, a consacrat dezvoltarea durabilă ca un nou parteneriat mondial,
   prin care protecția mediului este integrată, în mod indisolubil, cu dezvoltarea economică și
   socială. Documentul stabilește cele 27 de principii de referință ale dreptului internațional al
   mediului, având natura juridică a unui instrument de tip soft law, dar a cărui forță persuasivă
   și doctrinară a fost în mod constant recunoscută, inclusiv prin integrarea principiilor sale în
   instrumente juridice obligatorii ulterioare (tratate, directive, legislații naționale). Dintre
   principii, reținem, în contextul interpelării de față:

• Principiul 1, potrivit căruia ființele umane se află în centrul preocupărilor privind
  dezvoltarea durabilă și au dreptul la o viață sănătoasă și productivă, în armonie cu
  natura;
• Principiul 3, potrivit căruia dreptul la dezvoltare trebuie exercitat astfel încât să
  răspundă, în mod echitabil, nevoilor privind dezvoltarea și mediul ale generațiilor
  prezente și viitoare;
• Principiul 4, conform căruia protecția mediului trebuie să constituie parte integrantă
  a procesului de dezvoltare și nu poate fi considerată separat de acesta;
• Principiul 10, privind dreptul la informație, la participarea publicului la luarea
  deciziilor și la accesul efectiv la justiție în materie de mediu;
• Principiul 15, al precauției, în virtutea căruia, atunci când există riscul unor daune
  grave sau ireversibile, absența certitudinii științifice depline nu poate fi invocată ca
  motiv pentru amânarea măsurilor de protecție a mediului;
• Principiul 16, al internalizării costurilor de mediu (principiul „poluatorul plătește”).
  Filosofia acestor principii este simplă, dar obligatorie: nevoile generației prezente nu pot fi
  satisfăcute într-un mod care să compromită capacitatea generațiilor viitoare de a-și satisface
  propriile nevoi. O acumulare hidroenergetică precum Lacul Trei Ape nu poate fi tratată
  exclusiv ca un activ comercial destinat maximizării producției de energie electrică pe termen
  scurt, ci trebuie gestionată ca un bun public strategic, cu funcții prioritare de alimentare cu apă
  a populației, de atenuare a viiturilor, de conservare a biodiversității și de susținere a
  comunităților locale.
  România a subscris la Declarația de la Rio și a asimilat aceste principii în dreptul pozitiv, ele
  fiind de altfel preluate expres în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005
  privind protecția mediului, care invocă necesitatea atingerii obiectivelor dezvoltării durabile ca
  fundament al reglementării.
  IV. Temeiul legal invocat
  Pe fundamentul doctrinar expus mai sus, solicitarea de față se întemeiază pe următoarele
  dispoziții de drept pozitiv:
  Grupul Parlamentar AUR
  Palatul Parlamentului, str. Izvor nr. 2-4, sector 5, București
  e-mail: aur@cdep.ro
  5
• art. 35 alin. (1) din Constituția României, republicată – „Statul recunoaște dreptul
  oricărei persoane la un mediu înconjurător sănătos și echilibrat ecologic”;
• art. 1 alin. (1^1) din Legea apelor nr. 107/1996, republicată, cu modificările și
  completările ulterioare – în forma în vigoare modificată prin Legea nr. 122/2020 –
  „Apa nu este un produs comercial oarecare, ci este un patrimoniu natural care
  trebuie protejat, tratat și apărat ca atare”;
• art. 1 alin. (1^2) din aceeași lege, introdus prin Legea nr. 122/2020 – „Apele
  subterane și de suprafață ale României sunt bogății de interes public”;
• art. 4 alin. (1) din aceeași lege – „Resursele de apă, de suprafață și subterane sunt
  monopol natural de interes strategic”;
• art. 87 pct. 4 din Legea apelor nr. 107/1996 – care sancționează ca și contravenție
  „evacuarea sau injectarea de ape uzate, precum și descărcarea de reziduuri și orice
  alte materiale în resursele de apă, fără respectarea prevederilor avizului sau a
  autorizației de gospodărire a apelor”;
• art. 87 pct. 2 din aceeași lege – care sancționează „exploatarea sau întreținerea
  lucrărilor construite pe ape sau care au legătură cu apele, fără respectarea
  prevederilor autorizației de gospodărire a apelor”;
• art. 87 pct. 3 din aceeași lege – care sancționează „folosirea resurselor de apă de
  suprafață sau subterane în diferite scopuri, fără respectarea prevederilor autorizației
  de gospodărire a apelor”;
• dispozițiile art. 13 din Legea apelor nr. 107/1996 – privind posibilitatea instituirii
  de restricții temporare de folosire a apei în situații de secetă, deficit hidrologic sau
  în alte situații care impun măsuri urgente de protecție a resursei;
• prevederile regulamentului de exploatare a acumulării Trei Ape, aprobat prin Ordin
  al fostului Minister al Mediului și Gospodăririi Apelor – al cărui număr, dată și
  conținut integral solicit să fie comunicate Parlamentului, având în vedere că până
  în prezent acesta nu figurează public-accesibil, deși reglementează exploatarea unei
  resurse publice strategice;
• art. 94 alin. (1) lit. b), e) și f) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005
  privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.
  265/2006, cu modificările și completările ulterioare – privind obligația titularilor de
  activități de a respecta condițiile din actele de reglementare, de a permite accesul
  autorităților competente pentru verificare și control, precum și de a furniza
  informațiile solicitate acestora;
• art. 96 alin. (2) pct. 33 din aceeași ordonanță – care sancționează ca și contravenție
  încălcarea „obligației persoanelor fizice și juridice să nu deverseze în apele de
  suprafață sau subterane ape uzate, fecaloid menajere, substanțe petroliere sau
  periculoase, ape care conțin substanțe periculoase”, dispoziție direct aplicabilă
  incidentului din 18 iulie 2025;
  Grupul Parlamentar AUR
  Palatul Parlamentului, str. Izvor nr. 2-4, sector 5, București
  e-mail: aur@cdep.ro
  6
• art. 96 alin. (3) pct. 1 din aceeași ordonanță – care sancționează contravențional
  încălcarea obligației persoanelor juridice de a funcționa cu respectarea prevederilor
  autorizației/autorizației integrate de mediu pentru activitățile care fac obiectul
  procedurilor de reglementare din punct de vedere al protecției mediului, aplicabilă
  în privința exploatării ansamblului acumulărilor;
• Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie
  2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei (Directivacadru privind apa), transpusă în dreptul intern prin Legea nr. 310/2004 pentru
  modificarea și completarea Legii apelor nr. 107/1996 – în special obligația de
  atingere a „stării ecologice bune” pentru corpurile de apă de suprafață și principiul
  non-deteriorării, care interzice statelor membre să permită deteriorarea stării
  corpurilor de apă existente.
  Se impune sublinierea corelării dintre dreptul intern și dreptul Uniunii Europene: Legea apelor
  nr. 107/1996, prin modificările succesive aduse începând cu anul 2004, realizează transpunerea
  în dreptul intern a Directivei 2000/60/CE. În consecință, orice încălcare a principiului nondeteriorării și orice insuficiență a măsurilor de protecție a corpurilor de apă constituie,
  concomitent, o încălcare a dreptului român și a dreptului Uniunii Europene, aspect care
  deschide calea, inclusiv, unei eventuale proceduri de infringement declanșate de Comisia
  Europeană împotriva statului român.
  V. Solicitări concrete.
  În virtutea celor expuse, vă rog, Doamnă Ministru, să îmi comunicați în scris, în termenul
  legal, răspunsuri punctuale la următoarele întrebări:

1. Care este numărul, data emiterii și conținutul integral al Ordinului Ministrului Mediului
   (sau, după caz, al fostului M.M.G.A.) prin care a fost aprobat regulamentul de
   exploatare a acumulării Trei Ape, respectiv al celorlalte acumulări din amenajarea
   hidroenergetică Bârzava Superioară (Gozna, Văliug, Secu)? Solicit comunicarea unei
   copii a acestui ordin și a regulamentului în vigoare, cu indicarea expresă a volumului
   maxim ce poate fi uzinat pentru producerea de energie, exprimat atât în valoare
   absolută, cât și ca procent din volumul util al lacului, precum și a cotei minime
   obligatorii de păstrare.
2. Solicit comunicarea numărului și datei autorizației de gospodărire a apelor în vigoare,
   emisă pentru S.C. TMK Hydroenergy Power S.R.L. pentru ansamblul celor patru
   acumulări, inclusiv a eventualelor acte adiționale ori modificări intervenite după
   preluarea portofoliului Evryo Group de către Grupul PPC în anul 2024.
3. Solicit transmiterea, în format tabelar, a datelor zilnice privind gradul de umplere,
   debitul afluent și debitul uzinat pentru Lacul Trei Ape, în perioada 1 ianuarie 2024 – 31
   decembrie 2025, astfel cum au fost raportate de operator către ABA Banat de două ori
   pe zi, conform propriilor afirmații ale autorității.
   Grupul Parlamentar AUR
   Palatul Parlamentului, str. Izvor nr. 2-4, sector 5, București
   e-mail: aur@cdep.ro
   7
4. Au fost efectuate controale la fața locului, de către Garda Națională de Mediu și/sau
   Administrația Națională „Apele Române”, cu privire la respectarea regulamentului de
   exploatare, în perioada martie–august 2025? În caz afirmativ, solicit comunicarea
   numărului de controale, a constatărilor, a eventualelor sancțiuni aplicate (inclusiv
   încadrarea juridică concretă – art. 87 pct. 2, 3 sau 4 din Legea apelor nr. 107/1996, ori
   art. 96 alin. (2) pct. 33 sau alin. (3) pct. 1 din OUG nr. 195/2005) și a măsurilor dispuse.
   În caz negativ, vă rog să explicați de ce aceste controale nu au avut loc, în ciuda
   sesizărilor publice.
5. În ceea ce privește incidentul de la 18 iulie 2025 (deversarea vidanjei SC AquaCaraș
   SA în Lacul Trei Ape), solicit: (i) comunicarea numărului procesului-verbal de
   constatare și sancționare a contravenției, dacă a fost încheiat, cu temeiul juridic exact
   (art. 87 pct. 4 din Legea apelor nr. 107/1996 sau art. 96 alin. (2) pct. 33 din OUG nr.
   195/2005); (ii) valoarea amenzii aplicate; (iii) dacă au fost prelevate probe de apă și de
   către cine, în mod independent de operatorul implicat; (iv) rezultatele complete ale
   analizelor de laborator, cu indicarea parametrilor verificați; (v) dacă a fost sesizat
   Parchetul pentru eventuale infracțiuni prevăzute de legislația de mediu.
6. În raport cu scăderea severă a nivelului din primăvara–vara 2025, a fost impusă, la un
   moment dat, o restricție de folosire a apei în baza art. 13 din Legea apelor nr. 107/1996,
   aplicabil în situații de secetă sau deficit hidrologic? Dacă da, prin ce act și pentru ce
   perioadă. Dacă nu, de ce, în condițiile în care gradul de umplere a scăzut la 31%?
7. A evaluat statul român, prin MMAP, dacă modul actual de exploatare a acumulărilor
   Bârzava Superioară respectă obligația de non-deteriorare a stării corpurilor de apă,
   impusă de Directiva 2000/60/CE și transpusă în dreptul intern prin art. 2 și art. 2^1 din
   Legea apelor? În ce măsură este atinsă „starea ecologică bună” pentru corpurile de apă
   aferente amenajării, iar în cazul unei deteriorări, ce măsuri de remediere au fost sau vor
   fi dispuse?
8. Ce măsuri concrete, cu termene și responsabili, intenționează MMAP să dispună pentru
   a preveni repetarea situației din 2025, inclusiv cu privire la: (i) stabilirea unei cote
   minime obligatorii de umplere pe perioada sezonului turistic; (ii) introducerea unor
   mecanisme de monitorizare independentă a debitelor uzinate (sisteme de telemetrie
   verificabile de către autoritate); (iii) transparentizarea publică, în timp real, a datelor
   privind nivelul lacurilor?
9. A fost analizată, la nivelul ministerului, oportunitatea revizuirii regulamentului de
   exploatare a acumulărilor Bârzava Superioară, astfel încât funcțiile de alimentare cu
   apă, protecție împotriva inundațiilor și biodiversitate să primeze în mod neechivoc în
   raport cu funcția de producție hidroenergetică, inclusiv în contextul schimbărilor
   climatice?
10. Intenționează MMAP să notifice Consiliul Concurenței și/sau Comisia Europeană cu
    privire la modul de exploatare a acestei resurse publice, din perspectiva obligațiilor
    asumate de România prin aderarea la acquis-ul comunitar în materie de apă și mediu,
    Grupul Parlamentar AUR
    Palatul Parlamentului, str. Izvor nr. 2-4, sector 5, București
    e-mail: aur@cdep.ro
    8
    respectiv a angajamentelor asumate de operator cu ocazia preluării portofoliului Evryo
    Group de către Grupul PPC?
11. Nu în ultimul rând, ce garanții instituționale și mecanisme concrete poate institui
    ministerul cetățenilor din comunitățile Gărâna, Brebu Nou, Văliug, Crivaia, Reșița și
    din celelalte UAT-uri afectate, astfel încât un bun public de interes strategic – apa – să
    nu mai fie gestionat, în fapt, în funcție de interesele comerciale ale unui operator privat,
    cu capital străin, în detrimentul comunităților locale și al mediului?
    Apele, pădurile și munții Banatului nu sunt proprietatea unei corporații, ci sunt bunul comun
    al românilor. Datoria noastră, a celor care am primit mandatul cetățenilor, este de a le proteja
    pentru generațiile care vin.

The post Florin Popovici – Interpelare – Măsurile pe care Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, prin Administrația Națională „Apele Române”, Garda Națională de Mediu și structurile subordonate înțelege să le dispună pentru oprirea exploatării excesive și pentru protecția Lacului Trei Ape, situat în județul Caraș-Severin, la poalele Munților Semenic appeared first on AUR.

Stimată doamnă ministru,

În ultimele luni, mai multe organizații de mediu, reprezentanți ai pescarilor, operatori din turismul deltaic și specialiști în mediu au atras atenția asupra degradării circulației apei în Delta Dunării, în special pe canalele și râurile secundare. Aceștia semnalează debite foarte scăzute, colmatarea unor canale, imposibilitatea navigației în anumite zone, stagnarea apei, reducerea oxigenării și efecte negative asupra florei, faunei și resursei piscicole.
Dacă nu intervenim rapid, colmatarea canalelor va declanșa un efect de domino periculos peste întregul ecosistem al Deltei. Când apa nu mai circulă, ea stagnează și se încinge la soare, plantele cresc necontrolat, iar oxigenul scade pur și simplu la cote critice.
În asemenea condiții, specii locale de bază precum crapul, știuca, somnul sau plătica riscă să moară asfixiate. În lunile de vară, între iunie și august, ne putem trezi cu un dezastru: o mortalitate piscicolă masivă care va goli lacurile de pește.

Consecințele nu sunt doar pe hârtie și nu țin doar de ecologie, este vorba despre viața de zi cu zi a pescarilor noștri, care vor rămâne fără capturi și fără nicio sursă de venit pentru familiile lor.
Situația riscă să producă un efect de domino grav vara aceasta. De la moartea ecosistemului acvatic local la lovitură economică puternică pentru pescari și turism. Cu cât se intervine mai târziu, cu atât recuperarea va fi mai lentă și mai costisitoare.
În acest context, vă solicit să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care este programul Ministerului Mediului și al ARBDD pentru anul în curs privind decolmatarea canalelor, gârlelor și râurilor secundare din Delta Dunării?
2. Care este stadiul actual al lucrărilor de decolmatare asumate pentru acest an? Vă rog să indicați zonele vizate, lucrările începute, lucrările finalizate și cele aflate în procedură de avizare sau
   contractare.
3. În urma trimiterii Corpului de Control la ARBDD, au fost constatate nereguli privind modul în care au fost planificate, întârziate sau executate lucrările de decolmatare? Dacă da, care sunt concluziile controlului și ce măsuri au fost dispuse?
4. Ministerul are în vedere o investigație separată privind lipsa intervențiilor de decolmatare pe canalele și râurile secundare, având în vedere semnalele venite din partea organizațiilor de mediu, pescarilor, operatorilor turistici și specialiștilor?
5. A existat, la începutul anului, o promisiune sau o asumare publică din partea ARBDD privind demararea unor lucrări de dragare/decolmatare?
6. Au fost consultate comunitățile locale, organizațiile de mediu, asociațiile pescarilor și operatorii din turismul deltaic în stabilirea priorităților de decolmatare? Dacă da, care au fost concluziile acestor consultări?
7. Ce calendar concret își asumă Ministerul Mediului pentru intervențiile urgente necesare pe canalele și râurile secundare din Delta Dunării, astfel încât să fie prevenită agravarea efectelor asupra ecosistemului, pescuitului și turismului local?

The post Elena Doboș – Interpelare – Stadiul lucrărilor de decolmatare a canalelor și râurilor secundare din Delta Dunării appeared first on AUR.

Stimată Doamnă Ministru,

În România, activitatea de cercetare se desfasoara in centre CDI infiintate cu fonduri interne sau UE in cadrul institutiilor de invatamant superior si al INCDI.
Dintre acestea, o parte sunt destinate cercetarii avansate in stiintele mediului cu contributii semnificative in publicatiile de specialitate, precun si in furnizarea de baze de date in retele online. Ca si in alte domenii din cercetare, centrele CDI specializate
in stiinta mediului sunt subfinantate si, mai ales in cazul universitatilor, sunt afectate de restrictiile de angajare a personalului din cercetare din 2025 si 2026, desi Constitutia Romaniei prevede stimularea cercetarii stiintifice si tehnologice nationale Art. 135 (2) c).
Întrebări:

1. Care este raportul de colaborare intre Ministerul Mediului si centrele CDI?
2. Ministerul Mediului detine o lista cu centrele CDI specializate in stiinta
   mediului?
3. Ministerul Mediului urmareste programele si proiectele care conduc la infiintarea
   centrelor CDI specializate in stiinta mediului?
4. Ce mecanisme concrete are Ministerul Mediului pentru valorificarea
   infrastructurii din centrele CDI specializate in stiinta mediului?
5. Cand a avut loc ultima consultare a ministrului mediului si/sau a personalului din
   Ministerul Mediului cu personalul din cercetare?
6. Exista sume prevazute in bugetul Ministerului Mediului pentru a sprijini
   cercetarea din domeniul respectiv?
   Solicitări:
7. Inițierea unui program național de sustinere a cercetarii in stiintele mediului prin
   acordarea unor granturi de cercetare;
8. Contractarea de analize de mediu cu centrele CDI de specialitate;
9. Actualizarea legislatiei de mediu prin consultarea personalului de cercetare.
   Centrele de cercetare au fost infiintate cu scopul de a fi utile societatii, de a crea locuri
   noi de munca pentru tinerii cercetatori, iar daca Ministerul Educatiei si Cercetarii are
   un buget limitat, trebuie avut in vedere ca fiecare minister este beneficiar direct sau
   indirect al muncii din cercetare si exista obligatia constitutionala si morala, de a
   contribui la sustinerea financiara (Constitutia Romaniei -Art. 135 (2), lit. c.)

The post Silviu Gurlui – Interpelare – Susținerea de către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a centrelor de cercetare din universități și din institutele naționale de cercetare appeared first on AUR.

Doamnă Ministru,

În aplicarea art. 112 din Constituția României, republicată, art. 34 lit. d) și i) din Legea nr. 96 din 21 aprilie 2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, art. 205–208 din Regulamentul Camerei Deputaților aprobat prin Hotărârea nr. 8 din 24 februarie 1994, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 26 ianuarie 2024, cu modificările și completările ulterioare, și având în vedere atribuțiile ce îmi revin în exercitarea mandatului de deputat, în calitate de membru al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, formulez prezenta interpelare și solicit explicații oficiale cu privire la modul în care Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor își exercită atribuțiile în domeniul protecției și exploatării resurselor de apă strategice, în special al Lacului Trei Ape din județul Caraș-Severin, aflat în administrarea S.C. TMK Hydroenergy Power S.R.L. (Grupul PPC), precum și comunicarea datelor oficiale deținute de minister cu privire la această situație.
Solicit un răspuns ferm și documentat. De asemenea, solicit indicarea măsurilor
concrete cu privire la situația gravă a Lacului Trei Ape, aflat în administrarea S.C. TMK
Hydroenergy Power S.R.L., parte a Grupului PPC (Public Power Corporation S.A. – Grecia),
în contextul în care cetățenii din zona Semenicului, operatorii economici și mass-media
regională au semnalat, în mod repetat, fapte care aduc atingere directă dreptului la un mediu
sănătos, consacrat de art. 35 alin. (1) din Constituția României, republicată.
I. Situația de fapt. Sursele documentare

Lacul Trei Ape este o acumulare antropică edificată în urmă cu peste cinci decenii, alimentată
de trei afluenți ai râului Timiș, având funcții multiple: sursă de apă pentru populație,
componentă a amenajării hidroenergetice a Bârzavei Superioare, atenuarea viiturilor,
susținerea biodiversității și suport pentru economia turistică a comunităților Gărâna și Brebu
Nou, inclusiv pentru Festivalul Internațional de Jazz de la Gărâna.
Începând cu primăvara anului 2025 și continuând în vara aceluiași an, o serie de investigații de
presă apărute în cotidianul online Ziua de Vest au semnalat scăderea dramatică a nivelului apei
din Lacul Trei Ape, alături de celelalte acumulări ale amenajării Bârzava Superioară (Gozna,
Văliug, Secu), precum și un posibil incident de poluare prin deversarea unei vidanje în apele
lacului. Prezenta interpelare se fundamentează pe următoarele materiale publicistice,
verificabile și publice:

• „Lacul Trei Ape, la un pas de a fi distrus!” – Ziua de Vest, 24 iulie 2025;
• „Răspunsul Administrației Bazinale de Apă Banat, referitor la poluarea Lacului
  Trei Ape” – Ziua de Vest, septembrie 2025;
• „Drept la replică în urma articolului «Lacul Trei Ape, la un pas de a fi distrus»,
  transmis de TMK Hydroenergy Power, parte a grupului PPC” – Ziua de Vest;
• „Lacul Trei Ape, dragoste și durere” – Ziua de Vest, 22 august 2025;
• „Situație de urgență la Trei Ape, în Caraș-Severin” – Ziua de Vest.
  Aceste materiale, coroborate, conturează un tablou îngrijorător al modului în care o resursă
  publică strategică – apa – este gestionată în interesul unui operator privat cu capital străin
  (Grupul PPC, Grecia, care a preluat în anul 2024 portofoliul Evryo Group de la fondurile
  Macquarie Asset Management), iar răspunsurile instituționale primite din partea autorităților
  competente sunt formale, lipsite de măsuri și, în unele cazuri, contrazise de datele
  meteorologice oficiale ale Administrației Naționale de Meteorologie.
  II. Problemele de fond. Aspecte semnalate

1. Scăderea accelerată și nefirească a nivelului Lacului Trei Ape.
   Potrivit datelor comunicate de operator, gradul de umplere a scăzut, în lunile martie–aprilie
   2025, până la 31% din volumul util, în condițiile în care iarna 2024–2025 a înregistrat un strat
   de zăpadă cel puțin comparabil cu media multianuală, iar precipitațiile de primăvară s-au
   încadrat în ecartul climatologic al ultimilor zece ani. Justificarea seacă a autorităților – „lipsa
   precipitațiilor” – nu explică amploarea fenomenului și este în contradicție cu datele
   meteorologice de la stațiile Administrației Naționale de Meteorologie. Locuitorii și operatorii
   turistici din zonă atrag atenția, prin petiții publice (inclusiv petiția „Salvați Lacul Trei Ape” de
   pe platforma Declic), că, în realitate, scăderea nivelului a fost provocată, în parte semnificativă,
   de exploatarea hidroenergetică excesivă, dincolo de pragurile stabilite prin regulamentul de
   exploatare aprobat prin Ordin al fostului Minister al Mediului și Gospodăririi Apelor
   (M.M.G.A.).
2. Suspiciuni privind depășirea volumului maxim exploatabil.
   
   Conform investigațiilor de presă, volumul ce poate fi pompat din lac pentru producerea de
   energie electrică este, prin regulament, limitat la o fracțiune din volumul util al acumulării. În
   realitate, există indicii – inclusiv înregistrări video transmise redacției Ziua de Vest la data de
   24 iulie 2025 – că pomparea a continuat chiar și în perioada în care operatorul declarase public
   reducerea sau sistarea activității. Producția anunțată ca fiind redusă la 10–15% din capacitate
   nu clarifică, ci dimpotrivă, amplifică întrebările privind raportul dintre apa efectiv uzinată și
   cea declarată.
3. Incident de poluare prin deversarea unei vidanje în lac.
   La data de 18 iulie 2025, o autovidanjă aparținând SC AquaCaraș SA a fost semnalată pe malul
   Lacului Trei Ape, șoferul declarând ulterior că ar fi deversat aproximativ 2 mc de „apă curată”
   rezultată din spălarea utilajului. Fapta, recunoscută inclusiv în răspunsul oficial al ABA Banat,
   constituie o încălcare directă a art. 87 pct. 4 din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și
   completările ulterioare, potrivit căruia constituie contravenție „evacuarea sau injectarea de ape
   uzate, precum și descărcarea de reziduuri și orice alte materiale în resursele de apă, fără
   respectarea prevederilor avizului sau a autorizației de gospodărire a apelor”. În acest context,
   concluzia potrivit căreia „nu a existat o poluare” pe baza unor analize realizate de însuși
   operatorul implicat (SC AquaCaraș SA) este, în opinia mea, cel puțin discutabilă din
   perspectiva independenței probatorii.
4. Impactul asupra ecosistemului și economiei locale.
   Lacul Trei Ape găzduiește populații de păstrăv indigen și păstrăv curcubeu, care, potrivit
   relatărilor locuitorilor din Brebu Nou și Gărâna, au fost afectate grav de scăderea nivelului
   apei. Sezonul turistic 2025, vital pentru pensiunile, păstrăvăriile și evenimentele culturale ale
   zonei (inclusiv Festivalul de Jazz de la Gărâna), a fost compromis parțial. Operatorii economici
   și Asociația Banatul Montan au adresat solicitări oficiale către PPC și ABA Banat pentru
   impunerea unei cote minime de umplere (70% pentru Lacul Gozna), invocând obligațiile ce
   decurg din Legea apelor și din regulamentul de exploatare.
5. Suficiența și calitatea răspunsurilor autorităților.
   Deși sesizările au fost adresate Prefecturii Caraș-Severin, ABA Banat, Gărzii Naționale de
   Mediu, Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerului Afacerilor Interne și chiar
   Administrației Prezidențiale, răspunsurile primite sunt, în mare măsură, formale, se rezumă la
   preluarea necritică a punctului de vedere al operatorului și nu dispun măsuri concrete,
   verificabile, de protecție a resursei de apă. În consecință, problema a fost temporar atenuată
   prin decizia voluntară a PPC de a suspenda pentru 30 de zile exploatarea Lacului Trei Ape –
   decizie care, deși salutară, rămâne reversibilă și nu înlocuiește un cadru de control independent
   și permanent.
   III. Cadrul internațional. Principiul dezvoltării durabile
   Înainte de a invoca temeiurile legale din dreptul intern și din dreptul Uniunii Europene,
   consider că prezenta interpelare se cuvine așezată pe fundamentul doctrinar internațional care
   guvernează, de peste trei decenii, materia protecției mediului și a exploatării resurselor
   naturale.
   Declarația de la Rio de Janeiro din anul 1992, adoptată în cadrul Conferinței Națiunilor Unite
   privind Mediul și Dezvoltarea, a consacrat dezvoltarea durabilă ca un nou parteneriat mondial,
   prin care protecția mediului este integrată, în mod indisolubil, cu dezvoltarea economică și
   socială. Documentul stabilește cele 27 de principii de referință ale dreptului internațional al
   mediului, având natura juridică a unui instrument de tip soft law, dar a cărui forță persuasivă
   și doctrinară a fost în mod constant recunoscută, inclusiv prin integrarea principiilor sale în
   instrumente juridice obligatorii ulterioare (tratate, directive, legislații naționale). Dintre
   principii, reținem, în contextul interpelării de față:

• Principiul 1, potrivit căruia ființele umane se află în centrul preocupărilor privind
  dezvoltarea durabilă și au dreptul la o viață sănătoasă și productivă, în armonie cu
  natura;
• Principiul 3, potrivit căruia dreptul la dezvoltare trebuie exercitat astfel încât să
  răspundă, în mod echitabil, nevoilor privind dezvoltarea și mediul ale generațiilor
  prezente și viitoare;
• Principiul 4, conform căruia protecția mediului trebuie să constituie parte integrantă
  a procesului de dezvoltare și nu poate fi considerată separat de acesta;
• Principiul 10, privind dreptul la informație, la participarea publicului la luarea
  deciziilor și la accesul efectiv la justiție în materie de mediu;
• Principiul 15, al precauției, în virtutea căruia, atunci când există riscul unor daune
  grave sau ireversibile, absența certitudinii științifice depline nu poate fi invocată ca
  motiv pentru amânarea măsurilor de protecție a mediului;
• Principiul 16, al internalizării costurilor de mediu (principiul „poluatorul plătește”).
  Filosofia acestor principii este simplă, dar obligatorie: nevoile generației prezente nu pot fi
  satisfăcute într-un mod care să compromită capacitatea generațiilor viitoare de a-și satisface
  propriile nevoi. O acumulare hidroenergetică precum Lacul Trei Ape nu poate fi tratată
  exclusiv ca un activ comercial destinat maximizării producției de energie electrică pe termen
  scurt, ci trebuie gestionată ca un bun public strategic, cu funcții prioritare de alimentare cu apă
  a populației, de atenuare a viiturilor, de conservare a biodiversității și de susținere a
  comunităților locale.
  România a subscris la Declarația de la Rio și a asimilat aceste principii în dreptul pozitiv, ele
  fiind de altfel preluate expres în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005
  privind protecția mediului, care invocă necesitatea atingerii obiectivelor dezvoltării durabile ca
  fundament al reglementării.
  IV. Temeiul legal invocat
  Pe fundamentul doctrinar expus mai sus, solicitarea de față se întemeiază pe următoarele
  dispoziții de drept pozitiv:
  
• art. 35 alin. (1) din Constituția României, republicată – „Statul recunoaște dreptul
  oricărei persoane la un mediu înconjurător sănătos și echilibrat ecologic”;
• art. 1 alin. (1^1) din Legea apelor nr. 107/1996, republicată, cu modificările și
  completările ulterioare – în forma în vigoare modificată prin Legea nr. 122/2020 –
  „Apa nu este un produs comercial oarecare, ci este un patrimoniu natural care
  trebuie protejat, tratat și apărat ca atare”;
• art. 1 alin. (1^2) din aceeași lege, introdus prin Legea nr. 122/2020 – „Apele
  subterane și de suprafață ale României sunt bogății de interes public”;
• art. 4 alin. (1) din aceeași lege – „Resursele de apă, de suprafață și subterane sunt
  monopol natural de interes strategic”;
• art. 87 pct. 4 din Legea apelor nr. 107/1996 – care sancționează ca și contravenție
  „evacuarea sau injectarea de ape uzate, precum și descărcarea de reziduuri și orice
  alte materiale în resursele de apă, fără respectarea prevederilor avizului sau a
  autorizației de gospodărire a apelor”;
• art. 87 pct. 2 din aceeași lege – care sancționează „exploatarea sau întreținerea
  lucrărilor construite pe ape sau care au legătură cu apele, fără respectarea
  prevederilor autorizației de gospodărire a apelor”;
• art. 87 pct. 3 din aceeași lege – care sancționează „folosirea resurselor de apă de
  suprafață sau subterane în diferite scopuri, fără respectarea prevederilor autorizației
  de gospodărire a apelor”;
• dispozițiile art. 13 din Legea apelor nr. 107/1996 – privind posibilitatea instituirii
  de restricții temporare de folosire a apei în situații de secetă, deficit hidrologic sau
  în alte situații care impun măsuri urgente de protecție a resursei;
• prevederile regulamentului de exploatare a acumulării Trei Ape, aprobat prin Ordin
  al fostului Minister al Mediului și Gospodăririi Apelor – al cărui număr, dată și
  conținut integral solicit să fie comunicate Parlamentului, având în vedere că până
  în prezent acesta nu figurează public-accesibil, deși reglementează exploatarea unei
  resurse publice strategice;
• art. 94 alin. (1) lit. b), e) și f) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005
  privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.
  265/2006, cu modificările și completările ulterioare – privind obligația titularilor de
  activități de a respecta condițiile din actele de reglementare, de a permite accesul
  autorităților competente pentru verificare și control, precum și de a furniza
  informațiile solicitate acestora;
• art. 96 alin. (2) pct. 33 din aceeași ordonanță – care sancționează ca și contravenție
  încălcarea „obligației persoanelor fizice și juridice să nu deverseze în apele de
  suprafață sau subterane ape uzate, fecaloid menajere, substanțe petroliere sau
  periculoase, ape care conțin substanțe periculoase”, dispoziție direct aplicabilă
  incidentului din 18 iulie 2025;
  
• art. 96 alin. (3) pct. 1 din aceeași ordonanță – care sancționează contravențional
  încălcarea obligației persoanelor juridice de a funcționa cu respectarea prevederilor
  autorizației/autorizației integrate de mediu pentru activitățile care fac obiectul
  procedurilor de reglementare din punct de vedere al protecției mediului, aplicabilă
  în privința exploatării ansamblului acumulărilor;
• Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie
  2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei (Directivacadru privind apa), transpusă în dreptul intern prin Legea nr. 310/2004 pentru
  modificarea și completarea Legii apelor nr. 107/1996 – în special obligația de
  atingere a „stării ecologice bune” pentru corpurile de apă de suprafață și principiul
  non-deteriorării, care interzice statelor membre să permită deteriorarea stării
  corpurilor de apă existente.
  Se impune sublinierea corelării dintre dreptul intern și dreptul Uniunii Europene: Legea apelor
  nr. 107/1996, prin modificările succesive aduse începând cu anul 2004, realizează transpunerea
  în dreptul intern a Directivei 2000/60/CE. În consecință, orice încălcare a principiului nondeteriorării și orice insuficiență a măsurilor de protecție a corpurilor de apă constituie,
  concomitent, o încălcare a dreptului român și a dreptului Uniunii Europene, aspect care
  deschide calea, inclusiv, unei eventuale proceduri de infringement declanșate de Comisia
  Europeană împotriva statului român.
  V. Solicitări concrete.
  În virtutea celor expuse, vă rog, Doamnă Ministru, să îmi comunicați în scris, în termenul
  legal, răspunsuri punctuale la următoarele întrebări:

1. Care este numărul, data emiterii și conținutul integral al Ordinului Ministrului Mediului
   (sau, după caz, al fostului M.M.G.A.) prin care a fost aprobat regulamentul de
   exploatare a acumulării Trei Ape, respectiv al celorlalte acumulări din amenajarea
   hidroenergetică Bârzava Superioară (Gozna, Văliug, Secu)? Solicit comunicarea unei
   copii a acestui ordin și a regulamentului în vigoare, cu indicarea expresă a volumului
   maxim ce poate fi uzinat pentru producerea de energie, exprimat atât în valoare
   absolută, cât și ca procent din volumul util al lacului, precum și a cotei minime
   obligatorii de păstrare.
2. Solicit comunicarea numărului și datei autorizației de gospodărire a apelor în vigoare,
   emisă pentru S.C. TMK Hydroenergy Power S.R.L. pentru ansamblul celor patru
   acumulări, inclusiv a eventualelor acte adiționale ori modificări intervenite după
   preluarea portofoliului Evryo Group de către Grupul PPC în anul 2024.
3. Solicit transmiterea, în format tabelar, a datelor zilnice privind gradul de umplere,
   debitul afluent și debitul uzinat pentru Lacul Trei Ape, în perioada 1 ianuarie 2024 – 31
   decembrie 2025, astfel cum au fost raportate de operator către ABA Banat de două ori
   pe zi, conform propriilor afirmații ale autorității.
   
4. Au fost efectuate controale la fața locului, de către Garda Națională de Mediu și/sau
   Administrația Națională „Apele Române”, cu privire la respectarea regulamentului de
   exploatare, în perioada martie–august 2025? În caz afirmativ, solicit comunicarea
   numărului de controale, a constatărilor, a eventualelor sancțiuni aplicate (inclusiv
   încadrarea juridică concretă – art. 87 pct. 2, 3 sau 4 din Legea apelor nr. 107/1996, ori
   art. 96 alin. (2) pct. 33 sau alin. (3) pct. 1 din OUG nr. 195/2005) și a măsurilor dispuse.
   În caz negativ, vă rog să explicați de ce aceste controale nu au avut loc, în ciuda
   sesizărilor publice.
5. În ceea ce privește incidentul de la 18 iulie 2025 (deversarea vidanjei SC AquaCaraș
   SA în Lacul Trei Ape), solicit: (i) comunicarea numărului procesului-verbal de
   constatare și sancționare a contravenției, dacă a fost încheiat, cu temeiul juridic exact
   (art. 87 pct. 4 din Legea apelor nr. 107/1996 sau art. 96 alin. (2) pct. 33 din OUG nr.
   195/2005); (ii) valoarea amenzii aplicate; (iii) dacă au fost prelevate probe de apă și de
   către cine, în mod independent de operatorul implicat; (iv) rezultatele complete ale
   analizelor de laborator, cu indicarea parametrilor verificați; (v) dacă a fost sesizat
   Parchetul pentru eventuale infracțiuni prevăzute de legislația de mediu.
6. În raport cu scăderea severă a nivelului din primăvara–vara 2025, a fost impusă, la un
   moment dat, o restricție de folosire a apei în baza art. 13 din Legea apelor nr. 107/1996,
   aplicabil în situații de secetă sau deficit hidrologic? Dacă da, prin ce act și pentru ce
   perioadă. Dacă nu, de ce, în condițiile în care gradul de umplere a scăzut la 31%?
7. A evaluat statul român, prin MMAP, dacă modul actual de exploatare a acumulărilor
   Bârzava Superioară respectă obligația de non-deteriorare a stării corpurilor de apă,
   impusă de Directiva 2000/60/CE și transpusă în dreptul intern prin art. 2 și art. 2^1 din
   Legea apelor? În ce măsură este atinsă „starea ecologică bună” pentru corpurile de apă
   aferente amenajării, iar în cazul unei deteriorări, ce măsuri de remediere au fost sau vor
   fi dispuse?
8. Ce măsuri concrete, cu termene și responsabili, intenționează MMAP să dispună pentru
   a preveni repetarea situației din 2025, inclusiv cu privire la: (i) stabilirea unei cote
   minime obligatorii de umplere pe perioada sezonului turistic; (ii) introducerea unor
   mecanisme de monitorizare independentă a debitelor uzinate (sisteme de telemetrie
   verificabile de către autoritate); (iii) transparentizarea publică, în timp real, a datelor
   privind nivelul lacurilor?
9. A fost analizată, la nivelul ministerului, oportunitatea revizuirii regulamentului de
   exploatare a acumulărilor Bârzava Superioară, astfel încât funcțiile de alimentare cu
   apă, protecție împotriva inundațiilor și biodiversitate să primeze în mod neechivoc în
   raport cu funcția de producție hidroenergetică, inclusiv în contextul schimbărilor
   climatice?
10. Intenționează MMAP să notifice Consiliul Concurenței și/sau Comisia Europeană cu
    privire la modul de exploatare a acestei resurse publice, din perspectiva obligațiilor
    asumate de România prin aderarea la acquis-ul comunitar în materie de apă și mediu,
    
    respectiv a angajamentelor asumate de operator cu ocazia preluării portofoliului Evryo
    Group de către Grupul PPC?
11. Nu în ultimul rând, ce garanții instituționale și mecanisme concrete poate institui
    ministerul cetățenilor din comunitățile Gărâna, Brebu Nou, Văliug, Crivaia, Reșița și
    din celelalte UAT-uri afectate, astfel încât un bun public de interes strategic – apa – să
    nu mai fie gestionat, în fapt, în funcție de interesele comerciale ale unui operator privat,
    cu capital străin, în detrimentul comunităților locale și al mediului?
    Apele, pădurile și munții Banatului nu sunt proprietatea unei corporații, ci sunt bunul comun
    al românilor. Datoria noastră, a celor care am primit mandatul cetățenilor, este de a le proteja
    pentru generațiile care vin.

The post Popovici Florin – Interpelare – Măsurile pe care Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, prin Administrația Națională „Apele Române”, Garda Națională de Mediu și structurile subordonate înțelege să le dispună pentru oprirea exploatării excesive și pentru protecția Lacului Trei Ape, situat în județul Caraș-Severin, la poalele Munților Semenic appeared first on AUR.

Stimată doamnă ministru,

În ultimele luni, mai multe organizații de mediu, reprezentanți ai pescarilor, operatori din turismul deltaic și specialiști în mediu au atras atenția asupra degradării circulației apei în Delta Dunării, în special pe canalele și râurile secundare. Aceștia semnalează debite foarte scăzute, colmatarea unor canale, imposibilitatea navigației în anumite zone, stagnarea apei, reducerea
oxigenării și efecte negative asupra florei, faunei și resursei piscicole.
Dacă nu intervenim rapid, colmatarea canalelor va declanșa un efect de domino periculos peste întregul ecosistem al Deltei. Când apa nu mai circulă, ea stagnează și se încinge la soare, plantele cresc necontrolat, iar oxigenul scade pur și simplu la cote critice.
În asemenea condiții, specii locale de bază precum crapul, știuca, somnul sau plătica riscă să moară asfixiate. În lunile de vară, între iunie și august, ne putem trezi cu un dezastru: o mortalitate piscicolă masivă care va goli lacurile de pește.

Consecințele nu sunt doar pe hârtie și nu țin doar de ecologie, este vorba despre viața de zi cu zi a pescarilor noștri, care vor rămâne fără capturi și fără nicio sursă de venit pentru familiile lor.
Situația riscă să producă un efect de domino grav vara aceasta. De la moartea ecosistemului acvatic local la lovitură economică puternică pentru pescari și turism. Cu cât se intervine mai târziu, cu atât recuperarea va fi mai lentă și mai costisitoare.
În acest context, vă solicit să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care este programul Ministerului Mediului și al ARBDD pentru anul în curs privind decolmatarea canalelor, gârlelor și râurilor secundare din Delta Dunării?
2. Care este stadiul actual al lucrărilor de decolmatare asumate pentru acest an? Vă rog să indicați zonele vizate, lucrările începute, lucrările finalizate și cele aflate în procedură de avizare sau contractare.
3. În urma trimiterii Corpului de Control la ARBDD, au fost constatate nereguli privind modul în care au fost planificate, întârziate sau executate lucrările de decolmatare? Dacă da, care sunt concluziile controlului și ce măsuri au fost dispuse?
4. Ministerul are în vedere o investigație separată privind lipsa intervențiilor de decolmatare pe canalele și râurile secundare, având în vedere semnalele venite din partea organizațiilor de mediu, pescarilor, operatorilor turistici și specialiștilor?
5. A existat, la începutul anului, o promisiune sau o asumare publică din partea ARBDD privind demararea unor lucrări de dragare/decolmatare?
6. Au fost consultate comunitățile locale, organizațiile de mediu, asociațiile pescarilor și operatorii din turismul deltaic în stabilirea priorităților de decolmatare? Dacă da, care au fost concluziile acestor consultări?
7. Ce calendar concret își asumă Ministerul Mediului pentru intervențiile urgente necesare pe
   canalele și râurile secundare din Delta Dunării, astfel încât să fie prevenită agravarea efectelor
   asupra ecosistemului, pescuitului și turismului local?

The post Elena Doboș – Interpelare – Stadiul lucrărilor de decolmatare a canalelor și râurilor secundare din Delta Dunării appeared first on AUR.

De către: Deputat A.U.R., Cristina Emanuela Dascălu, circumscripția nr. 24 Iași

Obiectul întrebării: Poluarea Mării negre și protecția ecosistemelor marine

Stimată doamnă ministru,

Starea ecologică a Mării Negre a devenit o problemă strategică majoră pentru România, în contextul intensificării presiunilor antropice și al degradării accelerate a ecosistemelor marine.

Marea Neagră este un ecosistem extrem de vulnerabil, caracterizat printr-un echilibru fragil: doar stratul superficial permite viața, în timp ce zonele adânci sunt lipsite de oxigen și dominate de hidrogen sulfurat. În aceste condiții, orice aport suplimentar de poluanți are efecte amplificate și, uneori, ireversibile.

Date recente indică o situație îngrijorătoare:

• Între 2022 și 2025 au fost identificate 226 de pete de petrol și combustibili, acoperind o suprafață de peste 1.300 km², inclusiv în arii protejate din zona Deltei Dunării.
• Poluarea provine din traficul naval, exploatări offshore, activități industriale și efecte ale conflictului din regiune, fiind vizibilă inclusiv prin monitorizare satelitar.
• O mare parte din contaminare ajunge în Marea Neagră prin intermediul fluviului Dunărea, care colectează poluanți din peste 20 de state europene .

În același timp, Marea Neagră este afectată de:

• Eutrofizare (exces de nutrienți din agricultură), care duce la înfloriri algale și la scăderea oxigenului din apă;
• Poluare chimică persistentă (pesticide, metale grele, compuși toxici), unele prezente de zeci de ani;
• Deșeuri plastice și microplastice, cu impact direct asupra faunei marine și sănătății umane;
• Specii invazive și dezechilibre ale biodiversității, care afectează lanțurile trofice;
• Deversări insuficient controlate de ape uzate, în special din zone urbane și industriale .

Aceste fenomene au condus deja la scăderea biodiversității, reducerea resurselor piscicole și degradarea habitatelor marine, existând avertismente că ecosistemul se apropie de un punct critic.

România are obligația nu doar de a proteja un ecosistem unic, ci și de a preveni transformarea Mării Negre într-o zonă afectată ireversibil de poluare. Lipsa unor măsuri și coordonate riscă să genereze consecințe grave asupra mediului, economiei și sănătății populației.

Având în vedere toate aceste aspecte, vă rog să precizați următoarele:

1. Care este starea actuală a poluării Mării Negre, conform celor mai recente date oficiale ale ministerului și instituțiilor subordonate?

2. Care sunt principalele surse de poluare identificate (fluvială, industrială, navală, offshore) și ponderea fiecăreia?

3. Ce măsuri  a întreprins Ministerul pentru monitorizarea și reducerea deversărilor de petrol și substanțe periculoase?

4. Ce programe sunt în derulare pentru reducerea poluării provenite din Dunăre, inclusiv în cooperare cu alte state riverane?

5. Care este situația actuală a poluării cu plastic și microplastic și ce strategii există pentru combaterea acesteia?

6. Ce măsuri sunt implementate pentru protejarea biodiversității marine și a Deltei Dunării, inclusiv în contextul presiunilor generate de transportul maritim și exploatările energetice?

7. Care este nivelul de cooperare internațională (în cadrul convențiilor regionale și al UE) și ce rezultate concrete au fost obținute?

The post Cristina Emanuela Dascălu – Întrebare – Poluarea Mării negre și protecția ecosistemelor marine appeared first on AUR.

Obiectul întrebării: Fundamentarea tehnico-economică a achiziției unui sistem aerian pentru scanarea pădurilor prin tehnologia LIDAR și corelarea acestei decizii cu prelungirea duratei valabilitate a amenajamentelor silvice de la 10 ani la 20 ani (articolul 63 prorogat pentru 2027 prin OUG 14/2025 privind modificarea și completarea unor acte normative în domeniul silviculturii și
protecției mediului publicată în M.Of. nr. 231 din 14 martie 2025.

Doamnei Ministru al mediului, apelor și pădurilor,

Având în vedere impactul schimbărilor climatice asupra sănătății și viabilității pădurilor, prin uscarea anormală a arborilor, prelungirea perioadei de valabilitate a amenajamentelor silvice de la 10 la 20 ani compromite total rolul amenajamentului silvic în planificarea recoltelor de lemn și, în același timp,
crește numărul solicitărilor de derogare de la prevederile amenajamentelor silvice, ceea ce înseamnă mai multă birocrație și mai puțin control. A reamenaja o pădure nu înseamnă doar o cheltuială în plus ci și o serie de beneficii, oportunități și riscuri, ce se manifestă pe termen mediu și lung, complet eludate
de coaliția de guvernare. Menționam că proiectul inițial al codului silvic nu făcea nicio referire la modificarea perioadei de valabilitate a amenajamentelor silvice.

În acest context, informațiile apărute în spațiul public privind achiziția unui avion destinat exclusiv scanării pădurilor prin tehnologie LIDAR alimentează temerea că această tehnologie va substitui amenajamentul și, în egală măsură, va descuraja a tăierilor ilegale. Ambele ipoteze sunt eronate deoarece tehnologia LiDAR permite doar estimarea mai precisă a volumelor arborilor pe picior, fără a oferi nicio informație în plus privind regenerarea pădurilor și starea de sănătate a arborilor. O precizie mai mare în estimarea
volumelor arborilor nu reduce riscul tăierilor fără drept ci doar crește costurile gestionării pădurilor, fiind necesare mai multe zboruri în zonele cu un risc ridicat de apariție a tăierilor ilegale. În plus, se va crea o situație de monopol în prelucrarea datelor oferite de LiDAR, întrucât Ministerul nu va avea posibilitatea
tehnică de a face această operație, costisitoare și mare consumatoare de timp.
Fără programul adecvat de prelucrare a datelor, aflat acum în proprietatea unei firme private, datele obținute prin scanare terestră sau aeriană sunt complet inutile.
În consecință, vă rog să îmi comunicași, în scris, următoarele:

1. Care este studiul de fezabilitate care a stat la baza deciziei de implementare a scanării pădurilor cu echipamente LiDAR?
2. Care sunt costurile totale estimate (inclusiv costuri fixe și operaționale) și beneficiile anticipate ale proiectului și în ce măsură acestea sunt justificate prin beneficiile anticipate?
3. Cum vor fi prelucrate datele furnizate de LiDAR și cum vor fi integrate rezultate în sistemul de management al pădurilor și de control al administrației silvice?
4. Există o conexiune logică și fundamentată între utilizarea tehnologiei LIDAR pentru scanarea pădurilor și decizia de prelungire la 20 de ani a perioadei de valabilitate a amenajamentelor silvice?
5. A fost realizat un studiu de fezabilitate sau o analiză de impact pentru decizia de prelungire a perioadei de valabilitate a amenajamentelor silvice? Dacă da, vă rog să îl puneți la dispoziție.
6. În ce mod contribuie această investiție la îmbunătățirea managementului forestier și la asigurarea unei monitorizări eficiente și sustenabile a fondului forestier?
   Menționez că orice achiziție publică de asemenea amploare ar trebui să se bazeze pe o fundamentare solidă, incluzând studii de fezabilitate și analize cost–beneficiu riguroase și consider că este necesară o clarificare publică a modului în care statul român echilibrează obligațiile de mediu cu drepturile legitime ale proprietarilor și administratorilor de păduri, inclusiv ROMSILVA, în contextul creșterii presiunilor economice asupra pădurilor, indiferent de cine le deține sau administrează.

The post Tiberiu Boșutar – Întrebare – Fundamentarea tehnico-economică a achiziției unui sistem aerian pentru scanarea pădurilor prin tehnologia LIDAR și corelarea acestei decizii cu prelungirea duratei valabilitate a amenajamentelor silvice de la 10 ani la 20 ani appeared first on AUR.