De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul: Sesizarea organelor de urmărire penală în cazul coordonării comportamentului bancar în procedura ROBOR

Stimate domnule Ministru,

Consiliul Concurenței a sancționat 10 bănci cu amenzi totale de 3,73 miliarde lei pentru coordonarea comportamentului în procedura de stabilire a ROBOR. Printre băncile sancționate se numără și Exim Banca Românească, controlată de statul român prin Ministerul Finanțelor. Întrucât ROBOR a fost folosit la calcularea dobânzilor pentru creditele populației și ale firmelor, iar una dintre instituțiile sancționate este bancă de stat, verificarea posibilei răspunderi penale devine o chestiune de interes public major.

Vă rog să precizați dacă Ministerul Justiției are cunoștință despre transmiterea deciziei Consiliului Concurenței către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau către alte organe de urmărire penală și, în caz contrar, dacă veți solicita Consiliului Concurenței, în limitele competențelor legale, să comunice organelor competente documentele relevante pentru verificarea existenței unor fapte penale legate de coordonarea comportamentului bancar în procedura de stabilire a ROBOR.

The post Silegeanu Cătălin – Întrebare – Sesizarea organelor de urmărire penală în cazul coordonării comportamentului bancar în procedura ROBOR appeared first on AUR.

De către: Senator Costache CHERTIF, membru al Comisiei pentru sănătate

Circumscripția electorală: nr. 26 Maramureș

Grupul Parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul întrebării: Situația efectivelor de câini detectori utilizați de Administrația Națională a Penitenciarelor pentru prevenirea introducerii de droguri, telefoane mobile și obiecte interzise în unitățile de detenție.

Domnule ministru,

În ultimii ani au existat numeroase semnale publice privind introducerea de droguri, telefoane mobile și alte obiecte interzise în penitenciarele din România. În acest context, Administrația Națională a Penitenciarelor utilizează câini detectori specializați pentru prevenirea și depistarea substanțelor interzise și a altor obiecte introduse ilegal în unitățile de detenție.

Având în vedere importanța menținerii siguranței în sistemul penitenciar și necesitatea combaterii rețelelor infracționale care operează inclusiv din interiorul penitenciarelor, consider necesară clarificarea capacității operative reale a Administrației Naționale a Penitenciarelor în domeniul utilizării câinilor detectori.

Ținând cont de cele prezentate mai sus, vă rog respectuos să îmi comunicați:

1.Care este numărul total de câini detectori aflați în prezent în dotarea Administrației Naționale a Penitenciarelor.

2.Vă rog să prezentați, defalcat pe fiecare dintre ultimii 5 ani, numărul total de câini detectori existenți anual în cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor.

3.Care sunt categoriile de specializare existente pentru câinii detectori utilizați în sistemul penitenciar. Vă rog să precizați distinct numărul câinilor antrenați pentru: a) depistarea drogurilor; b) detectarea telefoanelor mobile și a dispozitivelor interzise; c) detectarea armelor sau obiectelor periculoase; d) alte categorii de specializare.

4.Care sunt centrele de instruire și dresaj utilizate pentru pregătirea câinilor detectori ai Administrației Naționale a Penitenciarelor. Vă rog să precizați: a) denumirea și localizarea acestora; b) capacitatea anuală de instruire; c) numărul instructorilor și al personalului auxiliar; d) costurile anuale de funcționare.

5.Vă rog să comunicați, defalcat pentru fiecare penitenciar din România: a) numărul de câini detectori utilizați; b) tipul de specializare al acestora; c) numărul personalului responsabil de îngrijire și utilizare; d) costurile anuale de întreținere.

6.Care au fost, pentru fiecare dintre ultimii 5 ani, rezultatele operative obținute prin utilizarea câinilor detectori în sistemul penitenciar. Vă rog să prezentați distinct: a) numărul de depistări de droguri; b) cantitățile confiscate; c) numărul telefoanelor mobile și al altor obiecte interzise descoperite; d) numărul incidentelor disciplinare și al dosarelor penale rezultate.

7.Care sunt costurile totale suportate anual de Administrația Națională a Penitenciarelor pentru: a) achiziția câinilor; b) dresaj și instruire; c) hrană și întreținere; d) servicii veterinare; e) dotări și echipamente; f) salarizarea personalului conductor.

8.Ce măsuri au fost luate în ultimii 5 ani pentru creșterea efectivelor canine specializate în detectarea noilor droguri sintetice și a substanțelor psihoactive.

9.Dacă există penitenciare în care nu există permanent câini detectori specializați. Dacă da, vă rog să le enumerați și să precizați motivele.

10.Care este gradul de ocupare a posturilor de conductori canini și specialiști în domeniul chinologic în cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor.

11.Ce programe de cooperare, instruire comună sau schimb de experiență există între Administrația Națională a Penitenciarelor și instituțiile similare din alte state vecine (comunitare sau extracomunitare) privind: a) detectarea drogurilor sintetice; b) prevenirea introducerii de obiecte interzise în penitenciare; c) schimbul de bune practici și participarea la exerciții comune.

12.Dacă au existat finanțări europene sau programe internaționale prin care Administrația Națională a Penitenciarelor a achiziționat sau instruit câini detectori. Dacă da, vă rog să precizați: a) valoarea finanțărilor; b) programele utilizate; c) rezultatele concrete obținute.

13.Dacă există în prezent o strategie privind dezvoltarea capacităților canine de detecție în sistemul penitenciar pentru combaterea traficului de droguri și a introducerii de obiecte interzise. Dacă da, vă rog să transmiteți principalele obiective și indicatorii de performanță.

The post Costache Chertif – Întrebare – Situația efectivelor de câini detectori utilizați de Administrația Națională a Penitenciarelor pentru prevenirea introducerii de droguri, telefoane mobile și obiecte interzise în unitățile de detenție appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul interpelării: Clarificări privind numărul persoanelor private de libertate și costurile suportate de stat pentru întreținerea lor în sistemul penitenciar

Stimate domnule Ministru,

Vă aduc în atenție necesitatea clarificării publice a datelor privind numărul persoanelor private de libertate aflate în custodia Administrației Naționale a Penitenciarelor, precum și nivelul real al cheltuielilor suportate de statul român pentru întreținerea lor.

Potrivit datelor publice afișate de Administrația Națională a Penitenciarelor, la data de 26 aprilie 2026, în sistemul penitenciar se aflau 25.969 persoane private de libertate, cifră care variază zilnic în funcție de intrări, liberări, transferuri și schimbări de situație juridică. De asemenea, potrivit Raportului-bilanț al ANP pentru anul 2025, efectivul mediu anual a fost de 25.048 persoane private de libertate, dintre care 6.751 persoane au fost repartizate la muncă.

Conform informațiilor atribuite ANP pentru anul 2025, costul mediu a fost de 61,40 lei pe zi, ceea ce conduce, printr-un calcul anualizat, la aproximativ 22.411 lei pe persoană pe an. Defalcarea comunicată include cheltuieli cu hrana, materialele de curățenie, utilitățile, carburanții, comunicațiile, reparațiile curente, medicamentele, materialele sanitare, alte bunuri și servicii și alte cheltuieli.

Raportat la efectivul mediu anual comunicat pentru 2025, costul zilnic indică un ordin de mărime de peste 560 milioane lei anual. Totuși, valoarea trebuie tratată cu prudență, deoarece nu este clar, din datele publice disponibile, dacă suma include doar cheltuielile curente cu bunuri și servicii sau reflectă costul complet al detenției, inclusiv cheltuieli de personal, investiții, infrastructură, pază, servicii medicale complexe, costuri administrative centrale, despăgubiri ori alte obligații financiare ale sistemului penitenciar.

În același timp, potrivit datelor publicate de ANP privind activitățile lucrative, în luna octombrie 2025, 7.311 persoane private de libertate desfășurau activități lucrative la nivel național, iar veniturile generate din prestări de servicii au crescut la 110,3 milioane lei. Cu toate acestea, nu rezultă cu suficientă claritate care este contribuția netă a veniturilor la bugetul sistemului penitenciar, care sunt costurile aferente organizării muncii și în ce măsură sumele reduc efectiv povara bugetară suportată de stat.

Având în vedere interesul public privind transparența cheltuirii banului public, precum și necesitatea unei imagini corecte asupra costurilor reale generate de sistemul penitenciar, vă rog să precizați:

1. Care este numărul actual al persoanelor private de libertate aflate în custodia Administrației Naționale a Penitenciarelor, efectivul mediu anual pentru anii 2023, 2024 și 2025, precum și ponderea medie a deținuților care au desfășurat activități lucrative pentru fiecare dintre anii indicați?
2. Care este costul mediu zilnic și anual pe persoană privată de libertate, pentru anii 2023, 2024 și 2025, și care este metodologia de calcul utilizată de Ministerul Justiției și/sau Administrația Națională a Penitenciarelor?
3. Vă rog să precizați dacă valoarea comunicată public de 61,40 lei/zi pentru anul 2025 reprezintă costul complet al detenției sau doar costul aferent anumitor categorii bugetare, indicând expres ce tipuri de cheltuieli sunt incluse și ce tipuri de cheltuieli sunt excluse.
4. Care a fost costul total anual suportat de stat pentru funcționarea sistemului penitenciar în anii 2023, 2024 și 2025, defalcat pe principalele categorii bugetare: cheltuieli de personal, bunuri și servicii, asistență medicală, investiții, reparații, infrastructură și alte cheltuieli relevante?
5. Care au fost veniturile totale generate din munca persoanelor private de libertate în anii 2023, 2024 și 2025, ce sumă a revenit administrației penitenciare, ce sumă a revenit persoanelor private de libertate și care este impactul net al veniturilor asupra bugetului sistemului penitenciar?

The post Silegeanu Cătălin – Interpelare – Clarificări privind numărul persoanelor private de libertate și costurile suportate de stat pentru întreținerea lor în sistemul penitenciar appeared first on AUR.

  Domnului RADU MARINESCU, MINISTRUL JUSTIȚIEI

  DOMNULUI MARIAN-CĂTĂLIN PREDOIU, MINISTRUL AFACERILOR INTERNE

De către: Domnul Senator Andrei Emil Dîrlău

Circumscripția electorală: 1 Alba

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

OBIECTUL ÎNTREBĂRII: DOREȘTE GUVERNUL ROMÂNIEI CU ADEVĂRAT ERADICAREA CRIMINALITĂȚII FISCALE?

Stimați Domni Miniștrii,

Stimate Domn Viceprim-ministru,

În contextul celui mai scăzut nivel de colectare din Uniunea Europeană a sumelor datorate statului din taxe, impozite și contribuții, ceea ce este echivalent cu un real sabotaj al securității naționale, vă rog să îmi răspundeți la următoarea întrebare:

Care este programul detaliat pe care îl aveți pentru a stăvili criminalitatea fiscală din România?

The post Dîrlău Andrei Emil – Întrebare – DOREȘTE GUVERNUL ROMÂNIEI CU ADEVĂRAT ERADICAREA CRIMINALITĂȚII FISCALE? appeared first on AUR.

   DOAMNEI OANA-SILVIA ȚOIU, MINISTRUL AFACERILOR EXTERNE

                 DOMNULUI DEMETER ANDRAS ISTVAN, MINISTRUL CULTURII

                 DOMNULUI RADU MARINESCU, MINISTRUL JUSTIȚIEI

De către: Domnul Senator Andrei Emil Dîrlău

Circumscripția electorală: 1 Alba

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

OBIECTUL INTERPELĂRII: PATRIMONIUL ROMÂNIEI, SUBIECT DE JAF DE PESTE 36 DE ANI.

Stimate Domnule Prim-Ministru,

Stimate Doanmă ministru,

Stimați Domni Miniștrii,

Muzeul Național de Artă Contemporană (MNAC) a împrumutat mai multor instituții din România, în ultimii zeci de ani, sute de lucrări de artă, în special tablouri.

Printre aceste instituții se regăsesc Ministerul Afacerilor Externe, Senatul României, Societatea Română de Radiodifuziune și Partidul Social Democrat.

MNAC, la solicitarea Curții de Conturi, încearcă de mulți ani clarificarea situației acestor lucrări de artă.

O parte a lor a fost recuperată – unele tablouri aflându-se în stare de degradare –, dar o mare parte este dispărută.

MNAC a intentat procese în toate aceste cazuri.

O situație foarte gravă o reprezintă cele 904 lucrări împrumutate MAE, dintre care doar o mică parte a fost recuperată. MNAC a solicitat ca, în cazul în care operele de artă nu vor fi returnate, să primească despăgubiri.

Aflăm din presă că pentru o parte a lucrărilor nu există dovezi clare de predare-primire, altele au rămas abandonate în clădirile ambasadelor închise, multe se regăsesc înregistrate la MAE cu valori derizorii, modul în care au fost păstrate ridică semne serioase de întrebare ținând seama de starea lor de degradare, iar cel puțin 226 de obiecte de artă sunt de negăsit.

Situația expusă în presă și datele din dosarul aflat pe rolul Secției civile a Tribunalului București de mai mult de 5 ani ne arată că administrarea și respectul pentru patrimoniul cultural românesc sunt inexistente la nivelul unor instituții fundamentale ale statului nostru. Ne aflăm de 36 de ani într-un plin proces de jaf național.

Nu este prima dată când obiecte din patrimoniul cultural și istoric al României sunt furate sau degradate. Constatăm însă că, deși astfel de fapte sunt semnalate permanent, instituțiile abilitate ale statului nu iau măsurile drastice care se impun pentru sancționarea severă și prevenirea acestor situații.

Ca urmare a celor prezentate vă rog să răspundeți la urmatoarele întrebări:

1. Vă rog să îmi transmiteți listele cu toate obiectele de patrimoniu împrumutate, cu cele degradate și cu cele dispărute la nivelul tuturor instituțiilor aflate în subordinea dumneavoastră.
2. Care sunt măsurile pe care le-ați luat cu privire la inventarierea tuturor obiectelor și clădirilor de patrimoniu din România?

Vă precizez că, în cazul în care invocați lipsa fondurilor, această motivație este echivalentă cu participarea dumneavoastră la jaful național.

3. Există anchete pe rolul parchetelor pentru a stabili cine sunt persoanele/instituțiile care au contribuit la acest jaf al patrimoniului românesc?

Sunt sigur că nu este nevoie de plângeri penale și că parchetele trebuiau să se autosesizeze în aceste situații.

The post Dîrlău Andrei Emil – Interpelare – PATRIMONIUL ROMÂNIEI, SUBIECT DE JAF DE PESTE 36 DE ANI appeared first on AUR.

Domnului Bogdan-Alexandru STICLOSU, Vicepreședintele Agenției Naționale de Integritate

De către: Senator Ciprian-Titi STOICA

Circumscripția electorală: nr. 37 – Timiș

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul întrebării: Tragerea la răspundere a lui Radu-Dinel Miruță viceprim-ministru, ministrul Apărării Naționale, pentru repetatul fals în declarații.

Stimate domnule ministru,

Stimate domnule vicepreședinte,

Analizând pozițiile mai multor tribunale din țară, precum cele din Gorj, Bihor sau Oradea, presa națională semnalează că Radu-Dinel Miruță viceprim-ministru și ministru al Apărării Naționale, se face vinovat de următoarele fapte:

1. declarații false către Ministerul Justiției;
2. declarații false privind inexistența unor onorarii pentru prestațiile de expert;
3. tergiversarea procedurilor de expertiza într-un dosar al DIICOT care a dus la prescrierea faptelor și exonerarea de răspundere penală a inculpatului.

Având în vedere cele semnalate, vă rog să îmi răspundeți, fiecare în partea sa de competență, la următoarele întrebări:

1. Aveți cunoștință despre situația descrisă?
2. Cum vă poziționați în raport cu aceasta?
3. Care sunt măsurile concrete pe care le-ați luat în acest sens?
4. În cazul în care instituțiile conduse de dumneavoastră nu au fost sesizate, luați în calcul autosesizarea?
5. Care ar fi sancțiunile pe care le considerați potrivite pentru acuzațiile susnumitului și care estimați că ar fi orizontul de timp așteptat în vederea aplicării efective a acestora?

The post Stoica Ciprian Titi – Întrebare – Tragerea la răspundere a lui Radu-Dinel Miruță viceprim-ministru, ministrul Apărării Naționale, pentru repetatul fals în declarații appeared first on AUR.

Stimate Domnule Ministru,

Unele administrații fiscale locale interpretează modificările aduse Codului Fiscal prin Legea nr. 239/2025 în sensul că scutirea fiscală pentru copiii persoanelor persecutate politic nu ar mai fi aplicabilă. Totuși, Legea nr. 301/2021 a modificat direct Codul Fiscal, iar Legea nr. 239/2025 nu conține prevederi de abrogare a acestor modificări.
Vă rog să precizați:

1. Care este interpretarea juridică privind aplicabilitatea în continuare a modificărilor aduse Codului Fiscal prin Legea nr. 301/2021.
2. Dacă refuzul unor administrații locale de a aplica aceste prevederi poate fi considerat contrar legii.
3. Ce instrumente juridice pot fi utilizate pentru a asigura aplicarea corectă a legislației.

The post Silviu Gurlui – Întrebare – Interpretarea juridică a modificărilor Codului Fiscal privind urmașii persoanelor persecutate politic appeared first on AUR.

De către: Senator Costache CHERTIF

Circumscripția electorală: nr. 26 Maramureș

Obiectul întrebării: Situația juridică a condamnării pronunțate în 1946 de instanța extraordinară „Tribunalul Poporului” împotriva mitropolitului Visarion Puiu, clarificarea soluționării recursului din 1947 și cadrul legal actual privind anularea sau reabilitarea post-mortem.

Domnule ministru,

Condamnarea la moarte pronunțată la 21 februarie 1946 de „Tribunal al Poporului” din București împotriva mitropolitului Visarion Puiu reprezintă unul dintre cele mai controversate și sensibile episoade ale justiției românești din perioada instaurării regimului totalitar comunist.

Procesul s-a desfășurat în contextul ocupației sovietice a României și al transformărilor instituționale radicale produse după 23 august 1944, într-un climat dominat de presiuni politice, epurări și instrumentalizarea justiției în scopuri ideologice. „Tribunalul Poporului” a fost înființat în anul 1945, într-un cadru legislativ excepțional, pentru a judeca persoane acuzate de „dezastrul țării” și crime de război, în baza Legii nr. 312/1945.

Mitropolitul Visarion Puiu, fost ierarh al Bisericii Ortodoxe Române (Episcop de Argeș, Episcop al Hotului cu sediul la Bălți, Mitropolit al Bucovinei cu sediul la Cernăuți) și conducător al Misiunii Ortodoxe Române din Transnistria în perioada 1942-1943, a fost judecat în lipsă și condamnat la moarte în contumacie, fiind încadrat la art. 2 lit. j din Legea nr. 312/1945, pe motiv că ar fi părăsit teritoriul național (ceea ce era fals! – n. n.) pentru a se pune în slujba hitlerismului (ceea ce iarăși era fals! – n.n.) și ar fi atacat țara prin scris sau grai (ceea ce de asemenea era fals! – n.n.).

Din documentele aflate în arhivele statului și din corespondența adresată autorităților judiciare române reiese că mitropolitul a contestat sentința, formulând, în mai 1947, un recurs în care a respins punctual acuzațiile și a solicitat anularea hotărârii, invocând caracterul nefondat al învinuirilor.

Există dovezi că cererea sa a fost înaintată Înaltei Curți de Casație și Justiție și Curții de Apel București, însă nu este clar dacă recursul a fost judecat efectiv sau care a fost soluția pronunțată.

Totodată, demersurile ulterioare ale statului român pentru extrădarea mitropolitului din Italia nu au avut succes, iar autoritățile italiene au indicat faptul că numele său nu figura pe listele criminalilor de război ale organismelor internaționale competente.

Întrucât Mitropolitul Visarion Puiu  a trimis cererea de recurs în Mai 1947, i s-a fixat ca prim termen de judecată a recursului, 31 octombrie 1947. Pentru neprezentare din motive obiective (trimite și un certificat medical), au fost date, pe rând, următoarele termene: 05 noiembrie 1947, 12 decembrie 1947, 30 ianuarie 1948.

Documentele de arhivă confirmă că la 26 aprilie 1948 Mitropolitul Visarion Puiu îi scrie Patriarhului Iustinian că procesul său este în revizuire la Curtea de Apel București, Secția 8. Astfel, constatăm că în aprilie 1948, în plin regim comunist, dosarul Mitropolitului Visarion Puiu se afla pe rolul instanțelor din România.

În prezent, la mai bine de opt decenii de la pronunțarea sentinței și la peste trei decenii de la căderea regimului comunist, condamnarea din 1946 nu a fost anulată printr-o hotărâre judecătorească expresă, iar mitropolitul Visarion Puiu figurează, din punct de vedere formal, ca persoană condamnată pentru „crimă de război”. Această situație ridică serioase probleme de ordin juridic, istoric și moral, în condițiile în care numeroase condamnări pronunțate în perioada 1945-1989 au fost ulterior reconsiderate ca având caracter politic.

Potrivit unui document de arhivă (Raport), semnat de  general-maiorul V. Vîlcu, șeful Direcției I-a a fostei Securități, cu privire la urmăritul Mitropolit Visarion Puiu, numit în documentele Securității „Oliviu”: „La 19 august 1955 „OLIVIU” a adresat o scrisoare către Reprezentanța noastră politică din Paris, cerând repatrierea.

În scrisoare „OLIVIU” menționează: că în țară a fost condamnat la moarte, fiind judecat drept criminal de război, însă consideră această decizie grăbită și nejustă. Arată de asemeni că dacă el nu se încadrează în decretul de amnistiere cere să fie judecat după venirea sa în țară, dacă i se garantează libera alegere și folosire a unui for de judecată competent. În cazul că se încadrează în decret și i se aprobă repatrierea, să aibe garanții că va fi lăsat liber.

Din sentința nr. 11 din 1946 a Tribunalului Poporului (care se anexează), rezultă că „OLIVIU” nu se încadrează în prevederile articolelor 463-464 (care se referă la crime de omor. Se anexează), prevăzute în decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale și ca atare beneficiază de amnistiere”.

Rezoluția olografă pusă pe acest Raport este următoarea: „Prezentul Raport a fost văzut de tov. Președinte al Consiliului de Miniștri – tov. Gh. Gheorghiu Dej – care a fost de acord a se repatria Visarion”, ceea ce pare a confirma faptul că Mitropolitul Visarion Puiu, într-adevăr, a beneficiat de amnistiere.

Amintim în context că Biserica Ortodoxă Română a adoptat, la 25 septembrie 1990, decizia justă de a-l reabilita complet, din perspectiva dreptului canonic, pe mitropolitul Visarion Puiu, care fusese caterisit la 28 februarie 1950, în temeiul hotărârii Tribunal al Poporului din București pronunțate la 21 februarie 1946 și prin care mitropolitul Visarion Puiu fusese condamnat la moarte, fără posibilitatea de a se apăra și de a-și dovedi nevinovăția de care astăzi nu se mai îndoiește nimeni.

Având în vedere importanța clarificării acestei situații, atât pentru memoria publică, cât și pentru coerența actului de justiție într-un stat de drept, vă rugăm respectuos să ne comunicați:

1. Dacă, potrivit evidențelor Ministerului Justiției și ale instanțelor competente, recursul formulat în 1947 de mitropolitul Visarion Puiu împotriva sentinței din 21 februarie 1946 a fost examinat în mod efectiv.

În eventualitatea unui răspuns afirmativ, vă rugăm să ne comunicați:

1. care a fost soluția pronunțată și la ce dată.
2. dacă există în arhivele instanțelor o decizie definitivă asupra acestei căi de atac.
3. dacă a fost a fost recursul respins ca inadmisibil, perimat, retras ori soluționat printr-o altă modalitate procedurală.

În eventualitatea unui răspuns negativ, de asemenea, vă rugăm să ne comunicați:

d)care sunt motivele pentru care recursul nu a fost soluționat, deși au fost fixate succesiv termene de judecată (31 octombrie 1947, 5 noiembrie 1947, 12 decembrie 1947 și 30 ianuarie 1948).
e) dacă există acte din care să rezulte suspendarea judecării cauzei, radierea dosarului, încetarea procesului penal ori alte măsuri procesuale dispuse ca urmare a schimbărilor legislative și instituționale intervenite în anul 1948.

Vă rugăm să ne transmiteți copii ale actelor judiciare relevante existente în arhive.

2. Care este, în prezent, statutul juridic al sentinței pronunțate de „Tribunalul Poporului” în anul 1946, din perspectiva dreptului procesual penal actual. Este aceasta considerată o hotărâre definitivă și executorie? Produce aceasta efecte juridice în ordinea de drept actuală?

3. În situația în care recursul nu a fost niciodată soluționat printr-o hotărâre definitivă, se poate considera că sentința din 21 februarie 1946 a rămas definitivă în mod legal sau, dimpotrivă, lipsa unei soluționări a căii de atac afectează caracterul definitiv al hotărârii?

4. Ce căi extraordinare de atac sau proceduri speciale ar putea fi utilizate în prezent pentru anularea unei asemenea hotărâri pronunțate în contumacie, în condițiile unui proces desfășurat într-un cadru legislativ excepțional specific perioadei 1945-1947? Este posibilă înaintarea unei cereri de revizuire, contestație în anulare sau a unei alte proceduri similare? Cine ar avea calitate procesuală pentru a iniția un asemenea demers? Biserica Ortodoxă Română, ca instituție de care a aparținut Mitropolitul Visarion Puiu, ar putea avea această calitate procesuală?

5. Confirmă Ministerul Justiției autenticitatea și conținutul documentului provenit din arhivele fostei Securități, semnat de general-maiorul V. Vîlcu, potrivit căruia Mitropolitul Visarion Puiu s-ar fi încadrat în prevederile decretului de amnistiere și ar fi beneficiat de amnistie?

6. În măsura în care documentele oficiale atestă că persoana condamnată nu se încadra în articolele privind crimele de omor (art. 463-464 Cod penal), ce consecințe juridice derivă din această constatare asupra temeiniciei condamnării la moarte dispuse în 1946?

7. În ce măsură Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic și măsurile administrative asimilate acestora poate fi interpretată sau completată astfel încât să permită includerea condamnărilor pronunțate în baza Legii nr. 312/1945, atunci când se dovedește caracterul lor preponderent politic și complet nefondat?

8. A existat, după 1989, vreo analiză oficială a Ministerului Justiției sau a Parchetului General privind legalitatea, temeinicia și caracterul politic al respectivei sentințe pronunțate de Tribunalul Poporului prin care Mitropolitul Visarion Puiu a fost condamnat la moarte?

9.Intenționează Ministerul Justiției să efectueze o analiză instituțională a hotărârilor pronunțate de „Tribunalele Poporului” în perioada 1945-1946, în vederea identificării eventualelor situații în care se impune promovarea unor demersuri de anulare sau reabilitare post-mortem, așa cum s-a procedat în alte state ocupate în 1944 de către URSS?

10. A analizat Ministerul Justiției oportunitatea promovării unei proceduri de revizuire, anulare sau constatare a caracterului nelegal și politic al hotărârii Tribunalului Poporului, în lumina legislației actuale și a jurisprudenței privind condamnările pronunțate de instanțe de tip excepțional?

11. Consideră Ministerul Justiției că sunt întrunite condițiile legale pentru inițierea unei proceduri de reabilitare judecătorească sau pentru constatarea nulității hotărârii pronunțate de Tribunalul Poporului?

12. Considerați oportună inițierea unui proiect legislativ care să reglementeze expres posibilitatea reexaminării hotărârilor pronunțate de instanțe extraordinare constituite în perioada instaurării regimului comunist, în cazurile în care există indicii temeinice privind caracterul politic și nefondat al condamnării?

The post Costache Chertif – Întrebare – : Situația juridică a condamnării pronunțate în 1946 de instanța extraordinară „Tribunalul Poporului” împotriva mitropolitului Visarion Puiu, clarificarea soluționării recursului din 1947 și cadrul legal actual privind anularea sau reabilitarea post-mortem appeared first on AUR.

Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Domnului Cseke Attila

Ministrul Justiției, Domnului Radu Marinescu

De către doamna senator: Luminița PĂUCEAN-FERNANDES

Circumscripția electorală: nr. 34, Sibiu

Grupul parlamentar: ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR

Obiectul întrebării: Vulnerabilități în procedura de atribuire a contractului pentru varianta ocolitoare Mediaș

          STIMATE DOMNULE MINISTRU,

În contextul procedurii de atribuire pentru varianta ocolitoare Mediaș, societatea bosniacă Integral inženjering a.d. Laktaši a declarat public că nu a participat și nu a autorizat utilizarea numelui său în cadrul unor proceduri de achiziție publică din România. Reprezentanții acesteia au anunțat sesizarea Parchetului European (EPPO) și a Direcției Naționale Anticorupție (DNA).

          În condițiile în care procedura se află în etapa de evaluare a ofertelor, o asemenea afirmație ridică o problemă serioasă privind verificarea autenticității documentației depuse și rigoarea mecanismului de control aplicat de autoritatea contractantă.

          În acest context, cum se poate ajunge în etapa de evaluare a ofertelor în condițiile în care o societate menționată în documentație susține public că nu a participat și nu a autorizat participarea sa?

          În concluzie, vă solicit să clarificați:

1. Figurează societatea Integral inženjering a.d. Laktaši în documentația unei oferte depuse pentru varianta ocolitoare Mediaș și în ce calitate?
2. Ce verificări au fost efectuate pentru a confirma autenticitatea documentelor depuse și existența consimțământului real al operatorilor economici declarați în ofertă?
3. Dacă, în urma declarațiilor publice ale societății menționate, a fost dispusă o analiză formală a documentației și care este stadiul acesteia?
4. Care este cadrul procedural aplicabil în situația în care se constată utilizarea neautorizată a identității unui operator economic într-o ofertă aflată în evaluare?
5. Care este nivelul instituțional la care se validează documentația ofertanților și cine își asumă răspunderea pentru această validare?
6. Dacă Ministerul Justiției a fost informat oficial cu privire la această situație și din datele disponibile, există confirmarea înregistrării unor sesizări la nivelul EPPO sau DNA cu privire la acest caz?

          Având în vedere interesul public major al acestui proiect, solicit transmiterea documentelor care atestă verificările efectuate și actele administrative adoptate în cadrul procedurii.

The post Păucean-Fernandes Luminița – Întrebare – Vulnerabilități în procedura de atribuire a contractului pentru varianta ocolitoare Mediaș appeared first on AUR.

                 DOAMNEI Diana BUZOIANU, MINISTRUL MEDIULUI, apelor și pădurilor

DOMNULUI Radu MARINESCU, MINISTRUL JUSTITIEI

                 Domnului ALEXANDRU Nazare, Ministrul finanțelor

                 Domnului Ambrozie-Irineu DARĂU, Ministrul economiei, digitalizării,

       antreprenoriatului și turismului

                DOAMNEI OANA ȚOIU, Ministrul AFACERILOR EXTERNE

De către: Domnul Senator Andrei Emil Dîrlău

Circumscripția electorală:1 Alba

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

OBIECTUL INTERPELĂRII:  “SĂRACA ȚARĂ BOGATĂ” – ÎNCĂ O AFACERE CARE PRIVEAZĂ ROMÂNII DE O VALORIFICARE CORECTĂ A ZĂCĂMINTELOR ȚĂRII.

Stimate Domnule Prim-ministru,

Stimați Domnilor Miniștrii,

Stimate Doamne Ministre,

România este țara binecuvântată cu tot ceea ce omul are nevoie și își poate dori: munți, păduri, ape, mare, câmpii mănoase și zăcăminte de petrol, gaze, minereuri neferoase, cărbune, materiale critice. Nu ne lipsește aproape nimic.

Constăm astăzi, la 36 de ani de la revoluția din decembrie 1989, că cele mai multe daruri primite și apoi, două milenii apărate cu sânge, nu ne mai aparțin. În numele democrației, avem cele mai mari prețuri la energie electrică, la gaze naturale, la pâine, la toate produsele alimentare, la lemne pentru foc etc. Pădurile au fost și sunt tăiate de străini, câmpurile le aparțin într-o proporție îngrijorătoare, cumpărăm pâine congelată din import, oamenii stau iarna în frig în case și cu lumina stinsă; din când în când mai auzim că a murit cineva înghețat în casă, că sute de mii de copii se culcă seara nemâncați. Aceasta este situația românilor astăzi în țara lor cândva bogată.

Pentru a completa tabloul, guvernul României se pregătește să înstrăineze și ceea ce a mai rămas.

Astăzi vă aduc în atenție o nouă afacere păguboasă pentru români, exploatarea minieră de la Certejul de Sus, județul Hunedoara, care pare a fi urmat căi întunecate, asemănătoare cu afacerea Roșia Montană.

După multiple modificări cel puțin bizare ale acționariatului, după evaluări diferite ale cantităților de aur și argint conținute în zăcământ (între 63,5 t aur + 375 t argint și 81 t aur + 450 t argint este o diferență consistentă), după o anulare în instanță a PUZ-ului, aflăm că noul proprietar a solicitat și obținut avizul de mediu pentru proiectul minier din perimetrul Certej, aflat în Munții Metaliferi, partea celebrului „patrulater aurifer“ din Apuseni. Acesta a fost emis de Agenția pentru Protecția Mediului Hunedoara pe 30 decembrie 2025, deci, la sfârșitul anului, ca hoții. Contextul juridic în care s-a emis avizul de mediu este cel puțin controversat deoarece investitorul nu mai deținea licența de concesiune pentru exploatare care expirase în anul 2024. Deși investitorul Deva Gold a depus documentația necesară pentru prelungirea licenței la Agenția Națională de Reglementare în Domeniul Minier în 2024, hotărârea de guvern nu a mai fost adoptată până la termenul limită, astfel că aceasta a expirat. Ulterior, reprezentantul Ministerului Justiției a refuzat să mai semneze proiectul de hotărâre, invocând faptul că licența nu mai este valabilă.

Ca urmare, investitorii Deva Gold au dat în judecată ANRM și Guvernul României, solicitând obligarea acestora la adoptarea actului normativ de prelungire a concesiunii. Procesul a fost programat pentru 9 februarie 2025.

Ultima modificare a acționariatului a adus și promisiunea unei exploatări fără cianuri, ceea ce pare îmbucurător la prima vedere.

Nu fac parte dintre persoanele care consideră că zăcămintele noastre nu trebuie exploatate sau care consideră că putem face acest lucru fără asocierea cu investitori serioși. De asemenea, posibilitatea creării unor locuri de muncă în comunitățile din Certej și din jurul său este foarte importantă și necesară. Acest lucru însă nu se poate face oricum. România trebuie să beneficieze de resursele sale și nicidecum să le facă cadou contra câștigurilor unor grupuri mafiote care au infestat instituțiile statului român și îl spoliază de averea sa de 36 de ani. În tot acest timp, instituțiile abilitate ale statului (parchete, SRI, SIE etc.) nu au luat nicio măsură fermă și exemplară pentru a elimina caracatița mafiotă. Ne întrebăm dacă nu cumva această caracatiță nu a cuprins și aceste instituții care trebuiau să fie anticorpii care să lupte pentru români.

În 36 de ani, niciun guvern nu a produs un program real de exploatare a zăcămintelor României în contextul unei economii de piață, a unei organizări democratice a societății, dar și în folosul românilor ajunși astăzi sclavii unui guvern ale cărui singure măsuri sunt de a introduce și majora taxe și impozite care conduc evident la un real genocid al neamului românesc.

Fără a vă plictisi cu toată istoria exploatării zăcământului aurifer de la Certej, pe care ar trebui să o cunoașteți de altfel, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Ce măsuri ați luat ca urmare a eliberării avizului de mediu pentru proiectul minier din perimetrul Certej în condițiile în care ANRMPSG publicase deja în MO decizia numărul 19 din 24 decembrie 2025 prin care la art. 1 licența de concesiune pentru exploatarea numărul 250195/2022 încetează la data publicării acesteia în MO, adică 24 decembrie 2025?
2. Deși noul investitor Varvara Development Group susține că exploatarea se va face prin metoda flotației, fără menționarea utilizării cianurii și promite „dezvoltare durabilă“ și „impact redus asupra mediului“, iar românii au mai auzit astfel de povești frumoase, proiectul minier Certej nu respectă un principiu fundamental: valorificarea complexă a zăcământului, astfel statul român nebeneficiind în nicio formă de minereurile critice aflate în zăcământ. Cum considerați că veți repara aceste pierderi?
3. Cum veți gestiona uriașele probleme de control post-minier, riscând și compromiterea relațiilor României cu țările vecine Ungaria și Serbia?
4. Cine va suporta urmările unui posibil accident? În afară de problemele grave de mediu care ar apărea, locuitorii zonei au încă vie amintirea dezastrului din 1971 (ruperea unui baraj a condus la eliberarea a 300 de mii de metri cubi de nămol toxic, zeci de locuințe distruse și cel mai important, 89 de morți).
5. În condițiile în care statul român prin instituțiile specializate cunoaște ceea ce rezultă în urma unui proces minier (produse intermediare, concentrate aurifere, cuprifere, polimetalice etc.), intenționați ca la acordarea licenței de concesiune pentru exploatare să condiționați și investiții în prelucrarea acestora în țară sau programul dumneavoastră de guvernare conține doar spolierea cetățenilor prin taxe și impozite și a bunurilor comune ale acestora prevăzute ca fiind proprietatea inalienabilă a Românilor chiar în Constituția României?
6. Știind că probele din zăcăminte sunt analizate de investitori al căror interes pentru propriul profit nu poate fi contestat, ce măsuri veți lua astfel încât aceste probe să fie obiective și statul român să se poată îndestula corect dintr-o astfel de afacere?
7. Intenționați să efectuați un control guvernamental asupra afacerii Certej încă de la începuturile ei, analizând și posibilele incompatibilități și/sau conflicte de interese ale unor decidenți ai instituțiilor statului implicate în această chestiune? Credeți că în România adusă și cu sprijinul consistent al dumneavoastră pe marginea prăpastiei, este timpul pentru a pune ordine în modul de funcționare al instituțiilor statului și în responsabilizarea în fața legii a celor care își trădează neamul și țara?
8. Care este motivul pentru care Guvernul României nu a prelungit în timp util licența de concesiune a Deva Gold, astfel încât aceasta a expirat? Membrii guvernului au avut cumva mustrări de conștiință sau au existat motive clare pentru această decizie?
9. Deși suntem alături de administrația Trump în reformele fundamentale pe care le face cu precizie și onestitate și ne bucură parteneriatul cu SUA în cursa mineralelor rare, vă rog să ne comunicați cum considerați că exploatarea resurselor României se poate transforma în „dezvoltare reală“? Stabilitatea economică pe termen lung implică și obținerea investițiilor pentru prelucrarea mineralelor rare în România sau rămânem ca în ultimii 36 de ani, la nivelul exportului de materii prime? Care este viziunea dumneavoastră cu privire la această cooperare?
10. În vederea protejării parteneriatului strategic cu Statele Unite de caracatița mafiotă încă la putere în România, vă rog să ne transmiteți, doamnă ministru Țoiu, mandatul în baza căruia ați avut discuții angajante pentru statul român la Washington?

The post Dîrlău Andrei Emil – Interpelare – “SĂRACA ȚARĂ BOGATĂ” – ÎNCĂ O AFACERE CARE PRIVEAZĂ ROMÂNII DE O VALORIFICARE CORECTĂ A ZĂCĂMINTELOR ȚĂRII. appeared first on AUR.