Parlamentarul atrage atenția că, după ce în noiembrie 2025 Ministerul Culturii a încercat desființarea directă a INP prin absorbție în aparatul central — demers blocat atunci de reacțiile ferme ale specialiștilor, ale Academiei Române și ale opoziției parlamentare —, ministerul reia acum acest plan sub o altă formă. Problema a fost semnalată și în moțiunea simplă dezbătută în Senat în martie 2026, însă avertismentele au fost ignorate.

Potrivit senatorului Andrei Dîrlău, în vara lui 2026 a apărut documentul intitulat „Patrimoniul Cultural Național – Arhitectura Instituțională Integrată”, prin care Ministerul Culturii urmărește fragmentarea atribuțiilor INP și transferarea expertizei tehnice și rolului său către structuri centrale și regionale.

Gravitatea situației a atins un nou nivel în iulie 2026, când ministerul a introdus acest proiect nelegiferat direct în documentația concursului pentru ocuparea funcției de manager al INP. Practic, candidaților li s-a cerut să își conceapă proiectele manageriale pe baza unei reorganizări ce prevedea tocmai diminuarea instituției pe care urmau să o conducă. Un candidat la conducerea INP ar fi trebuit să prezinte un proiect de management pentru instituția existentă, în baza legislației în vigoare. Introducerea unei arhitecturi ce ar fi modificat atribuțiile INP îl obliga însă să-și proiecteze mandatul în raport cu o reorganizare ce nu reflecta structura juridică în vigoare a Institutului. Procedura abuzivă a fost contestată, iar instanța de judecată a dispus suspendarea actului de organizare a concursului.

“Institutul Național al Patrimoniului nu e o simplă structură administrativă ci continuă o tradiție românească de protejare a monumentelor istorice începută în secolul XIX și consolidată prin activitatea unor personalități precum Nicolae Iorga, Nicolae Ghika-Budești, Ștefan Balș, Arthur Verona. De-a lungul generațiilor structurile statului român specializate în domeniul patrimoniului au avut rolul de a cerceta, inventaria, proteja și restaura mărturiile fundamentale ale istoriei noastre. INP concentrează azi expertiză științifică, tehnică, arhivistică și culturală acumulată în decenii. Miza existenței lui depășește dimensiunea administrativă. Patrimoniul național e parte constitutivă a identității istorice și culturale a unui popor. Monumentele, siturile arheologice, centrele istorice, arhivele și documentațiile de patrimoniu sunt mărturii ale continuității noastre istorice. Slăbirea instituției specializate în protejarea lor e o problemă de interes național”, a subliniat senatorul Andrei Emil Dîrlău.

The post Andrei Emil Dîrlău (senator AUR) denunță noile tentative ale Ministrului Culturii de desființare funcțională a Institutului Național al Patrimoniului appeared first on AUR.