Domnule Prim-ministru,
Domnule Ministru al Finanțelor,

Intenția Guvernului de a introduce o taxare a așa-numitelor „profituri excepționale” din sectorul combustibililor este o măsură prezentată drept de solidaritate, dar, de fapt, ridică unele probleme serioase de fundamentare și predictibilitate.
Din punctul meu de vedere, statul nu poate funcționa pe baza unor concepte vagi, precum „profit excepțional”, definite în funcție de nevoia de venituri la buget pentru că, în lipsa unor criterii clare și stabile, există riscul ca orice sector să fie taxat suplimentar în mod discreționar.
Consider, domnule prim-ministru, domnule ministru al finanțelor, că românii trebuie să știe dacă această măsură va duce efectiv la scăderea prețurilor la pompă sau dacă, în realitate, costurile vor fi transferate tot
către consumatori, prin mecanisme indirecte.
Având în vedere cele de mai sus, vă solicit următoarele:

1. Care este definiția exactă utilizată de Guvern pentru „profit excepțional” și cine stabilește pragurile de la care un profit este considerat astfel?
2. Care este metodologia de calcul a acestor profituri și ce perioadă de referință este utilizată?
3. Ce mecanisme concrete are în vedere Guvernul pentru a preveni transferul acestei taxe în prețul final al combustibililor?
4. Care este suma estimată a fi colectată și destinația exactă a acestor fonduri?
5. Ce evaluări au fost realizate privind impactul asupra investițiilor și asupra funcționării pieței energetice?
6. Care este durata de aplicare a acestei măsuri și în ce condiții va fi aceasta eliminată?

The post Răzvan Biro – Întrebare – Taxe pe „profituri excepționale” sau improvizație fiscală pe spatele românilor? appeared first on AUR.

Domnule ministru,

Analizând documentele oficiale transmise în cadrul procesului de elaborare a Legii bugetului de stat pentru anul 2026, așa cum au fost ele reflectate în presă, constat că există o discrepanță gravă între angajamentele publice ale Guvernului în materia protecției sociale și nivelul efectiv al alocărilor bugetare
propuse, iar această situație nu poate fi tratată ca o simplă ajustare tehnică, în condițiile în care Ministerul Muncii semnalează, în mod explicit, că bugetul propus este mai mic decât execuția anului anterior și nu acoperă integral necesarul pentru măsuri deja asumate, inclusiv pentru sprijinirea pensionarilor cu venituri reduse și pentru plata prestațiilor destinate copiilor cu handicap.

Prin urmare, stimate domnule ministru, ne aflăm în fața unei probleme de coerență guvernamentală – pe de o parte, se anunță politici sociale cu impact major, iar pe de altă parte, acestea nu sunt susținute financiar în legea bugetului. Această abordare riscă să genereze nu doar întârzieri sau diminuări ale plăților, ci și o pierdere de credibilitate a statului în raport cu categoriile cele mai vulnerabile.
Având în vedere cele expuse, vă solicit răspunsuri pentru următoarele întrebări:

1. Care este fundamentarea exactă a nivelului alocărilor bugetare pentru măsurile de sprijin destinate pensionarilor cu venituri mici și copiilor cu handicap, în condițiile în care Ministerul Muncii indică un deficit de finanțare?
2. Ce diferență există între necesarul estimat de Ministerul Muncii și sumele prevăzute în Legea bugetului pe 2026, defalcat pe fiecare categorie de prestații sociale?
3. Intenționează Ministerul Finanțelor să propună rectificări bugetare în cursul anului 2026 pentru acoperirea acestor deficite și, dacă da, în ce cuantum și din ce surse de finanțare?
4. Cine își asumă, la nivel guvernamental, eventualele întârzieri sau neplăți integrale ale acestor drepturi sociale, în situația în care alocările bugetare rămân la nivelul actual?
5. Care sunt criteriile pe baza cărora s-a decis prioritizarea altor cheltuieli bugetare în detrimentul unor obligații sociale deja asumate prin politici publice anterioare?

The post Răzvan Biro – Întrebare – Clarificări despre subfinanțarea deliberată a măsurilor de protecție socială în Legea bugetului pe 2026 appeared first on AUR.

Dacă se vor adopta aceste măsuri, corporațiile se vor putea sustrage de la plata impozitului pe profit “cu voie de la poliție”, cum scria Caragiale. Totodată, Guvernul Bolojan subminează suveranitatea națională prin înființarea unui adevărat regim de extrateritorialitate, prin care corporațiile cu capital străin vor avea un regim diferit de firmele românești, care își plătesc corect impozitele datorate bugetului de stat. Corporațiile vor deveni stat în stat.

Intenția schimbărilor anunțate de ministrul Finanțelor este renunțarea la impozitul pe cifra de afaceri a corporațiilor.

Ministrul s-a referit de fapt la Impozitul Minim pe Cifra de Afaceri (IMCA) de 1%, instituit în anul 2023 și care este plătit contribuabilii care au înregistrat în anul precedent o cifră de afaceri ajustată mai mare de 50 milioane de euro.

Așadar, ministrul Finanțelor vrea și să scutească corporatiille de plata IMCA, dar totodată să si oficializeze “optimizarea fiscală”, adică evaziunea fiscală “cu acte în regulă”. România va deveni prima țară din Occident care va legifera corupția instituționalizată.

Astfel, Alexandru Nazare a anunțat că se va impozita cu 16% ceea ce depășește 3% din cifra de afaceri a corporatiilor. Mai pe scurt, companiile multinaționale vor avea dreptul să ascundă de fisc, adică să “optimizeze fiscal” până la 3% din cifra de afaceri și ce depășește va fi impozitat cu 16%.

Deci, Guvernul după ce că scutește multinaționalele de impozitul de 1% pe cifra de afaceri (IMCA) le mai și invită să ascundă părți importante din profit prin “optimizare fiscală”.

În același timp Guvernul se îndreaptă nemilos spre firmele românilor. Ministrul Nazare vrea să ridice nivelul capitalului social minim pentru o societate cu răspundere limitată (SRL) de 8.000 de ori, de la 1 leu la 8.000 lei!

Nu există nicio justificare pentru asemenea măsură fără sens. Nu este rațional ca în pragul recesiunii guvernul să obstrucționeze activitatea firmelor românești, să îngreuneze apariția unor noi firme care înseamnă noi afaceri, noi locuri de muncă și creșterea veniturilor colectate la bugetul statului.

Mentalitatea ostilă față de firmele românilor se poate constata și ca urmare a unei propuneri bizare a ministrului Alexandru Nazare, care anunțat că toate firmele vor fi obligate să aibă cont în bancă. Ministrul a încercat să justifice măsura, susținând că circa jumătate dintre firmele active nu au cont în bancă, adică 638.000 firme și că tocmai acestea ar avea datorii la stat, de 1,7 miliarde lei, așa că statul ar trebui să aibă un control mai mare asupra lor.

Considerăm că ministrul Finanțelor ar trebui să cunoască un lucru elementar și anume că o firmă trebuie să prezinte dovada contului bancar pentru a putea fi înregistrată la Registrul Comerțului.

Un alt lucru elementar pe care ar trebui să îl știe ministrul Finanțelor este acela că din moment ce firmele românești au datorii la fisc, înseamnă că și-au declarat profiturile, spre deosebire de corporațiile multinaționale pe care ministrul le protejează.

Este ipocrită grija ministrului pentru cei 1,7 miliarde lei datorați de micile firme românești, care până la urmă tot vor trebui să plătească, în timp ce același ministru renunță cu nonșalanță la 3 miliarde lei pe an, suma adusă în 2024 prin impozitarea pe cifra de afaceri a marilor corporații.

Preocuparea ministrului Alexandru Nazare pare a fi asigurarea de lichidități băncilor, care majoritatea sunt fie cu capital străin fie sunt filiale ale băncilor străine, din moment ce vrea ca micile firme să aibă mai mulți bani în bănci, fie prin majorarea capitalului social, fie prin obligativitatea deschiderii de conturi. În aceeași logică se înscrie și proiectul de lege privind restituirea la cerere a numai 25%din activele deținute de un asigurat la Pilonul 2 de pensii, în loc să se restituie suma integral.

A devenit evident în interesul cui lucrează Guvernul Bolojan și ministrul Finanțelor din moment ce de o parte favorizează corporațiile prin scutirea de IMCA și oficializarea evaziunii prin “optimizare”, iar pe de altă parte șicanează fără sens micile firme ale românilor.

În concluzie, Pachetul 2 de austeritate, sub pretextul echității și a transparenței, lovește în românii care muncesc cinstit, pe cont propriu, iar sinecurile și specialii rămân intacți. În aceste condiții, să nu ne facem iluzii: Pachetul 3 va fi despre impozite locale mai mari pe proprietate, iar Pachetul 4 va aduce încă două puncte procentuale la TVA. Pentru că acolo cred ei că e salvarea: din buzunarul românilor cinstiți, nu în reducerea risipei și limitarea cheltuielilor inutile.

Practic, măsurile anunțate de ministrul Nazare vor crește deficitul bugetar excesiv, în timp ce guvernul duce un adevărat război fiscal împotriva poporului român sub pretextul reducerii deficitului.

De aceea, AUR va depune în prima săptămână din luna septembrie o moțiune simplă împotriva lui Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor”, a declarat Petrișor Peiu, senator AUR.

The post Petrișor Peiu (senator AUR): ,,Cinismul ministrului Nazare: pe de-o parte anunță măsuri prin care legiferează practica “optimizării fiscale”, pe de alta șicanează firmele mici și mijlocii cu capital românesc” appeared first on AUR.

Ce zice ministrul Finanțelor? Că vrea să înlocuiască impozitul de minim 1% pe cifra de afaceri a companiilor multinaționale cu un alt tip de impozit: 16% pentru optimizarea fiscală de peste 3% din cifra de afaceri.

De unde vine acel prag de 3% nu ne spune nimeni. Este el dedus pe baze statistice? De ce nu 1% sau 0,5%? Dar ministrul vorbește de cheltuieli de 15 miliarde de lei prin „optimizare fiscală” – numite pompos „cheltuieli cu afiliații”, iar cifra de afaceri a multinaționalelor din România este de aproximativ 1.500 de miliarde de lei. 15 miliarde ar însemna, deci, doar 1 ‰ din acea cifră de afaceri.

Mai pe românește, companiile multinaționale vor avea voie să ascundă de fisc, adică să optimizeze fiscal în valoare de 3% din cifra de afaceri. Restul se va impozita cu 16% și atât.

Să facem și niște calcule, printr-un mic exemplu: o firmă cu 10 miliarde de lei cifră de afaceri care declară profit 0 (zero) pentru că trimite, sub formă de cheltuieli inventate, acasă cei 500 de milioane de lei profit real. Multinaționala respectivă va avea dreptul, după legea propusă de Nazare, să scoată din circuitul verificat de fisc 300 de milioane de lei prin „plăți” către grupul-mamă din străinătate. Dacă optimizează fiscal 500 de milioane de lei, va plăti 16% pentru cei 200 de milioane de lei ascunși suplimentar, adică 32 de milioane de lei.
Dacă i se aplica cota de 1%, ar fi plătit impozit de minim 100 de milioane de lei.

Deci, încă o dată să fie clar pentru toată lumea ce propune guvernul PSD-PNL-USR-UDMR-minorități:
• iertarea filialelor multinaționalelor de obligația de a declara corect veniturile și cheltuielile, așa cum sunt obligate să o facă firmele românești;
• scoaterea, prin efectul legii, a 3% din cifra de afaceri din sfera cheltuielilor dovedibile făcute către firma-mamă;
• scutirea firmelor multinaționale de obligația de a plăti minim 1% din cifra de afaceri ca impozit pe profit.

Mai pe românește: firmele multinaționale sunt invitate oficial, de către guvern, să ascundă părți importante din profit prin optimizare fiscală. Asta în vreme ce, pentru firmele românești, fiscul va rămâne în continuare neîndurător. Mai mult, așa cum am demonstrat, bugetul țării va colecta mult mai puțin.

Încă o lege dată în favoarea multinaționalelor și pentru sărăcirea bugetului de stat”, a declarat senatorul AUR, Petrișor Peiu.

The post Petrișor Peiu (senator AUR): ,,Guvernul Bolojan-Dan vrea să legalizeze hoția fiscală a multinaționalelor sub pretextul „optimizării” appeared first on AUR.

De către domnul: Senator Nicolae VLAHU

Circumscripția Electorala: Nr.14 Constanța

Obiectul interpelării: Abuzuri ale IFN-urilor

Domnule ministru,

La cabinetul parlamentar primesc din ce în ce mai multe sesizări cu privire la abuzurile reprezentanților unor IFN-uri în relația cu clienții.

După încheierea contractelor, la primele dificultăți întâmpinate de clienți, cum ar fi întarzierile la plată, aceștia se confruntă cu un adevărat calvar. Creanțele sunt cedate unor firme de recuperare fără a fi prealabil informați, iar debitele sunt transformate în credite fără acordul și informarea clienților. Orice contract ar trebui să se bazeze pe consensul părților, însă în aceste situații, acordul clienților lipsește.

În aceste condiții, vă rog domnule ministru, să îmi comunicați următoarele:

1. Cine reglementează activitatea și funcționarea IFN-urilor?
2. Cine supraveghează și sancționează activitatea IFN-urilor?
3. Cui se pot adresa cetățenii în cazul săvârșirii unor abuzuri din partea acestor entități economice ( știind cu toții că procesele în instanță pot dura ani de zile și sunt foarte costistitoare)?
4. Care este termenul maxim pentru soluționarea acestor plângeri și care este modalitatea de supraveghere referitoare la punerea în aplicare a eventualelor măsuri de corecție aplicate IFN-urilor?

The post Vlahu Nicolae – Interpelare – Abuzuri ale IFN-urilor appeared first on AUR.

De către domnul: Senator Nicolae VLAHU

Circumscripția Electorala: Nr. 14 Constanța

Obiectul întrebării: Abuzuri ale Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc

Domnule ministru,

Am fost sesizat de câțiva cetățeni cu privire la posibile abuzuri presupun a fi fost săvârșite de reprezentanți ai ONJN și ai unor companii din domeniul jocurilor de noroc.

Aceștia reclamă faptul că fiind persoane dependente de jocuri de noroc, au solicitat conform prevederilor legale, autoexcluderea de pe platformele de profil. Solicitările ar fi trebuit procesate de ONJN și de companiile care activează în domeniu, solicitanții nemaiavând, teoretic, posibilitatea accesării unor astfel de servicii.

Deși aceștia au depus solicitări de autoexcludere, constatăm că acestea nu au fost prelucrate corespunzător , iar după o scurtă perioadă de timp, cetățenii respectivi au revenit pe platformele de jocuri de noroc.

Vă rog să îmi comunicați care este numărul de solicitări înregistrate în cadrul ONJN în Registrul național?

Care este numărul persoanelor care au revenit în zona jocurilor de noroc deși au solicitat autoexcluderea?

Care este numărul de controale efectuate de ONJN la firmele de profil și care este numărul de sancțiuni aplicate pe tematica descrisă mai sus?

The post Vlahu Nicolae – Întrebare – Abuzuri ale Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc appeared first on AUR.

                Domnului Sorin-Mihai GRINDEANU, ministru al Transporturilor și Infrastructurii

                Domnului Tánczos BARNA, ministru al Finanțelor

De către: Senator Costache CHERTIF

Circumscripția: nr. 26, Maramureș

Obiectul întrebării: Fondurile bugetare și graficul de realizare a prevederilor din Programul de Guvernare PSD-PNL-UDMR-Minorități 2024–2028 privind dublarea numărului de poduri rutiere peste râul Prut 

Stimate domnule prim-ministru,

Stimați domnilor miniștri,

România și Republica Moldova cultivă relații speciale și privilegiate, întemeiate pe unitatea lingvistică, culturală, istorică și spirituală, precum și pe aspirațiile comune europene și euro-atlantice.

Conform Programului de Guvernare PSD-PNL-UDMR-Grupul parlamentar al minorităților naționale 2024–2028 (pag. 35, secțiunea dedicată Ministerului Transporturilor), una dintre priorități este „Reconectarea Republicii Moldova: dublarea podurilor rutiere peste Prut până în 2028”.

În prezent, pe o frontieră de 684 km, există doar 9 puncte de trecere (o medie de 76 km între ele), față de 22 de poduri în perioada interbelică (medie: 31 km). În contrast, Republica Moldova are 58 de puncte de trecere cu Ucraina. Dintre podurile distruse de sovietici, 13 așteaptă reconstrucția – un pas esențial pentru desovietizare și reconectarea celor două maluri ale Prutului.

Contextul existent:

• 2 poduri feroviare au supraviețuit (Fălciu–Cantemir și Holboca–Ungheni).

• 4 poduri rutiere au fost reconstruite în perioada sovietică (Galați–Giurgiulești, Albița–Leușeni, Oancea–Cahul, Sculeni–Sculeni), completate ulterior de barajul Stânca–Costești (1978) și podul Rădăuți Prut–Lipcani (2005, finanțat de UE).

• Singurul pod nou din ultimii ani este Leova–Bumbăta (pontoane).

Costuri estimative: Reconstrucția unui pod necesită în medie 10 milioane EUR, iar pentru 7 poduri, suma totală se apropie de 70 milioane EUR – fonduri care ar putea fi acoperite prin programe de cooperare sau ajutoare nerambursabile.

În acest context, vă solicităm următoarele informații:

1. Care sunt cele 7 poduri rutiere selectate pentru reconstrucție până în 2028?
2. Care este graficul exact de implementare (studii de fezabilitate, proiectare, licitații, execuție)?
3. Sursele de finanțare (buget național, fonduri UE, cooperare româno-moldovenească)?
4. Estimările de cost pe pod și variațiile tehnice aferente.
5. Alocările bugetare pentru 2025 specifice acestui obiectiv.

The post Costache Chertif – Întrebare – Fondurile bugetare și graficul de realizare a prevederilor din Programul de Guvernare PSD-PNL-UDMR-Minorități 2024–2028 privind dublarea numărului de poduri rutiere peste râul Prut  appeared first on AUR.

De către Domnul senator: Cătălin Silegeanu

Circumscripția electorală: Nr. 07, Botosani

Grupul Parlamentar: A.U.R.                 

Stimate domnule Ministru,

Subsemnatul, Cătălin Silegeanu, în calitate de senator al județului Botoșani, vă adresez următoarele întrebări cu privire la politicile fiscale și sprijinul pentru dezvoltarea economică în România:

Strategia pentru reducerea deficitului bugetar: Care este strategia Ministerului Finanțelor în vederea reducerii deficitului bugetar al țării? Intenționați să abordați această provocare prin reducerea cheltuielilor bugetare sau vă gândiți la creșterea de taxe și impozite? Vă rugăm să oferiți detalii referitoare la pașii concreți pe care Ministerul îi va întreprinde în direcția echilibrării bugetului și cum intenționați să protejați creșterea economică și stabilitatea socială în acest proces.

Predictibilitatea fiscală: Ce măsuri intenționează Ministerul Finanțelor să adopte pentru a asigura un cadru fiscal predictibil și stabil în România, care să sprijine planificarea pe termen lung a afacerilor și atragerea de investiții străine directe? Cum va aborda ministerul schimbările frecvente ale legislației fiscale, care pot aduce incertitudini în mediul de afaceri și pot descuraja investițiile?

Programe de finanțare pentru deschiderea de noi fabrici: Există programe sau scheme de finanțare, gestionate de Ministerul Finanțelor, care să sprijine deschiderea de noi fabrici și crearea de noi locuri de muncă în județul Botoșani și în alte regiuni ale țării? Dacă da, vă rugăm să oferiți detalii despre aceste programe și criteriile de eligibilitate.

Impozitarea muncii la 43%: În prezent, munca este impozitată cu 43%, ceea ce contribuie semnificativ la costurile angajatorilor și afectează competitivitatea economică. Care sunt justificările pentru acest nivel de impozitare, având în vedere că România nu oferă servicii de sănătate adecvate prin comparație cu alte state care au impozite similare?

Utilizarea contribuțiilor sociale: În condițiile în care peste 80% din finanțarea pentru sistemele de pensii și sănătate provine din contribuțiile plătite de salariați, cum asigură Ministerul Finanțelor utilizarea eficientă și transparentă a acestor fonduri pentru a îmbunătăți serviciile publice cruciale?

The post Silegeanu Cătălin – Întrebare – Care este strategia Ministerului Finanțelor în vederea reducerii deficitului bugetar al țării? appeared first on AUR.

De către domnul senator: Constantin-Ciprian IACOB                                

Circumscripția electorală: nr.16, Dâmboviţa

Grupul Parlamentar: A.U.R.           

Obiectul Interpelării:  Recuperarea sumelor nejustificate cheltuite de administrația prezidențială cu deplasările fostului președinte Klaus Iohannis

          Stimate Domnule Ministru,

          Administrația Prezidențială a desecretizat toate zborurile efectuate de Klaus Iohannis în cei peste 10 ani de mandat. Fostul președinte a cheltuit aproape 114 milioane de lei (aproximativ 23 de milioane de euro) pentru vizitele externe, de cele mai multe ori fiind vorba de avioane private de lux. Anchetele de presă relatează faptul că diferența dintre costurile folosirii unor companii aviatice de linie și costurile aferente acelor curse private, unele dintre ele făcând și o aterizare inutilă pe aeroportul din Sibiu pentru a o lua pe soția președintelui, se ridică la un prejudiciu de aproximativ 256.0000 euro.

          În acest context, domnule ministru, vă rog să-mi răspundeți la următoarea întrebare:

În ce stadiu se află recuperarea creanțelor de către Ministerul Finanțelor de la fostul președinte Klaus Iohannis, sume nejustificate cheltuite de administrația prezidențială cu deplasările sale externe?

The post Iacob Ciprian – Interpelare – Recuperarea sumelor nejustificate cheltuite de administrația prezidențială cu deplasările fostului președinte Klaus Iohannis appeared first on AUR.

De către domnul senator: Constantin-Ciprian IACOB                                

Circumscripția electorală: nr.16, Dîmboviţa

Grupul Parlamentar: A.U.R.

Ședința Senatului din data de: 02.04.2025               

Obiectul Întrebării:  Efectele ORDONANȚEI DE URGENȚĂ nr. 4 din 20 februarie 2025

          Stimate Domnule Ministru,

          ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 4 din 20 februarie 2025 prevede la Art. III că  Alineatele (3) și (4) se modifică și vor avea următorul cuprins:

„(3) Autoritatea publică tutelară poate mandata reprezentanții statului în adunarea generală a acționarilor la societăți și consiliul de administrație al regiilor autonome, ca în cazul operatorilor economici care aplică prevederile Ordonanței Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unitățile administrativ-teritoriale sunt acționari unici ori majoritari sau dețin direct ori indirect o participație majoritară, aprobată cu completări prin Legea nr. 47/2014, cu modificările și completările ulterioare, să poată prevedea în bugetele de venituri și cheltuieli anuale acordarea a cel mult 12 salarii/indemnizații cu titlu de plată compensatorie în cazul concedierilor colective/ disponibilizărilor salariaților.

(4) Autoritatea publică tutelară poate mandata reprezentanții statului în adunarea generală a acționarilor la societăți și în consiliul de administrație la regii autonome, ca în cazul operatorilor economici care aplică prevederile Ordonanței Guvernului nr. 26/2013, aprobată cu completări prin Legea nr. 47/2014, cu modificările și completările ulterioare, să poată prevedea în bugetele de venituri și cheltuieli anuale acordarea de bonusuri, prime, plăți compensatorii, gratificații sau orice alte drepturi de natură salarială pentru retragerea din activitate ca urmare a pensionării la nivelul de maximum un salariu.

Art. 2. După alineatul (3) se introduce un nou alineat, alin. (3^1), cu următorul cuprins:

(3^1) Autoritatea publică tutelară poate înceta înainte de termen, din cauze neimputabile, contractele de mandat ale membrilor consiliului de administrație, respectiv ai consiliului de supraveghere, în vederea îndeplinirii jaloanelor sau țintelor stabilite în Planul național de redresare și reziliență al României. În acest caz, remunerațiile compensatorii stabilite contractual pentru revocarea fără justă cauză sau intempestivă prevăzute în aceste contracte de mandat se reduc de drept la valoarea de maximum 6 remunerații.”

​În acest context, domnule ministru, vă rog să-mi răspundeți la următoarele întrebări:

Care este impactul financiar minim, având în vedere compensațiile reprezentate prin cele 6 indemnizații pe care le vor primi membrii consiliilor de administrație?

Care este impactul financiar maxim în situația în care membrii consiliilor de administrație vor recurge la instanță, invocând contractul de mandat (care are valoare de legea părților) și care prevede plăți compensatorii mult mai mari decât cele 6 indemnizații?

The post Iacob Constantin Ciprian – Întrebare – Efectele ORDONANȚEI DE URGENȚĂ nr. 4 din 20 februarie 2025 appeared first on AUR.