De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul: Efectele OUG nr. 19/2026 și OUG nr. 24/2026 asupra prețurilor la carburanți

Stimate domnule Ministru,

Petrom a majorat cu 5 bani/litru prețul benzinei și al motorinei, deși petrolul se ieftinea, iar evoluția cursului leu/dolar nu explica o scumpire la pompă. Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, a explicat această evoluție prin efectul OUG nr. 19/2026, completată prin OUG nr. 24/2026, acte normative prin care Guvernul a instituit stare de criză pe piața carburanților și a plafonat adaosul comercial la media anului 2025.

Potrivit OUG nr. 19/2026, în perioada 1 aprilie 2026–30 iunie 2026, valoarea medie a adaosului comercial pentru benzină și motorină, pe segmentele rafinare, vânzare angro și vânzare cu amănuntul, este limitată la cel mult valoarea medie anuală a adaosului comercial practicat în anul 2025 de fiecare operator economic.

În loc să urmărească doar depășirea plafonului, Ministerul Energiei trebuie să verifice dacă scăderea costurilor se vede în prețul final plătit de consumator. Altfel, ordonanța poate limita creșterile în perioade de scumpire, dar poate încetini ieftinirile în perioade de scădere a cotațiilor internaționale.

Ca atare, vă rog să precizați:

1. Ministerul Energiei a analizat efectul OUG nr. 19/2026 și OUG nr. 24/2026 asupra prețurilor la pompă, în special riscul ca plafonarea adaosului comercial la media anului 2025 să fi devenit reper de aliniere pentru operatori? Vă rog să transmiteți, pentru perioada 1 aprilie 2026–data răspunsului, evoluția zilnică a prețurilor medii la benzină și motorină, cotația Brent, cursul leu/dolar, ponderea accizelor și TVA în prețul final, costurile de achiziție sau producție, adaosurile comerciale pe segmentele rafinare, angro și amănunt, precum și analiza ministerului privind transferarea scăderilor de cost către consumatori.
2. Ce măsuri va propune Ministerul Energiei dacă analiza arată că plafonarea adaosului comercial a menținut prețurile peste nivelul justificat de costuri? Vă rog să precizați dacă aveți în vedere modificarea OUG nr. 19/2026 și OUG nr. 24/2026, introducerea unei formule care să lege prețul final de evoluția costurilor, raportarea periodică a marjelor de către operatori, controale asupra companiilor cu pondere mare în piață și transmiterea datelor către Consiliul Concurenței în cazul unor evoluții paralele de preț nejustificate prin costuri.

Solicit răspuns scris și detaliat, cu transmiterea analizelor, seriilor de date și documentelor folosite de Ministerul Energiei pentru monitorizarea efectelor OUG nr. 19/2026 și OUG nr. 24/2026.

The post Silegeanu Cătălin – Interpelare – Efectele OUG nr. 19/2026 și OUG nr. 24/2026 asupra prețurilor la carburanți appeared first on AUR.

Domnule Prim-Ministru,

România trebuie să plătească anul acesta dobânzi de 12 miliarde de euro, ceea ce înseamnă 1 miliard de euro pe lună. Cu această sumă s-ar fi putut construi autostrăzi, spitale, drumuri, şcoli și ar fi putut fi actualizate salariile și pensiile cu rata inflației. Impozitele stabilte suplimentar în ultimii doi ani ar fi putut fi evitate și drept consecință companiile private să aibă posibilitatea să actualizeze remunerația muncii și în mediul privat. România nu a învățat nimic din tăierea salariilor cu 25% inițiată de Traian Băsescu și executată de Emil Boc-PNL în timp ce plase cu bani se strângeau în biroul Elenei Udrea iar băieții deștepți din energie acționau sub bagheta ministrului Radu Berceanu-PNL.
România va plăti în acest an 60 miliarde lei dobânzi. În bugetul de stat reprezintă a 4 sumă bugetată în România după Ministerul Finanțelor 112,5 mld lei, Ministerul Muncii 91,8 mld lei și Ministerul Educației 64,8 mld lei, mult înaintea Ministerului sănătății cu 22,7 mld lei, al Ministerului Dezvoltării cu 22,8 mld lei și al Ministerului Transporturilor cu 42 mld lei.
Suma care revine costului cu dobânzile este de aproximativ 3% din PIB (60 mld lei). Această alocare este nenegociabilă, cea ce înseamnă că este o cheltuială foarte costisitoare. Explicaţia constă în faptul că dobânzile trebuie plătite în primul rând, creditorii trebuie plătiţi pentru banii pe care ni i-au împrumutat. Când se vorbeşte de aducerea deficitului sub 3% trebuie să se aibă în vedere că numai dobânzile plătite sunt de 3%. La momentul când România se va conforma deficitului impus de UE de 3% din PIB, noi vom fi practic la zero.
Lipsa voinței politice de a reduce cheltuielile statului va însemna alocarea în 2027 a unor sume din ce în ce mai mari pentru plata dobânzilor, şi toate acestea se pot întâmpla numai în lipsa unor reforme autentice, deoarece va fi nevoie de noi împrumuturi. În acest an, de exemplu, statul se va împrumuta cu circa 50 de miliarde de euro.

Dobânzile sunt în prezent o piatră de moară legată de gâtul finanţelor ţării, acţionând ca o frână în calea dezvoltării. Acestea consumă banii care puteau fi folosiţi la investiţii. Totodată aceste dobânzii fac ca nevoia de alte împrumuturi să crească. Pentru a ieși din această paradigmă este nevoie de un plan realist de reducere acheltuielilor publice și renunțarea la sinecurile clasei politice și la alimentarea grupurilor de interese de la bugetul de stat . Este nevoie ca viitoarele împrumuturi să fie direcţionate către
investiţii productive care-şi vor returna singure datoriile. Nici un împrumut pentru consum trebuie să fie deviza României pentru următorii ani. Nici o sumă cheltuită pentru alimentarea grupurilor de interese transpartinice.
Față de această situație vă adresez următoarea interpelare: Credeți că România poate ieși din această paradigmă a dobânzilor cu aceiași oameni care au creat-o ? La ce dată veți reduce cheltuielile statului? Vă veți da demisia pentru ca România să aibă șansa unui nou început?

The post Veronica Grosu – Interpelare – România plătește dobânzi de 1 mld. de euro pe lună! Ce soluții aveți? appeared first on AUR.

De către doamna senator: Luminița PĂUCEAN-FERNANDES

Circumscripția electorală: nr. 34, Sibiu

Grupul parlamentar: ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR

Obiectul interpelării: Clarificări privind prioritizarea consumului intern, transparența valorificării gazelor din Neptun Deep și coerența strategiei de stocare

          STIMATE DOMNULE MINISTRU,

În timp ce Uniunea Europeană și SUA se concentrează pe electrificarea parcului auto, marii actori globali, precum China, semnalează o nouă tranziție tehnologică pe care Occidentul pare să o ignore.

          Declarațiile recente ale lui Li Shufu, șeful grupului Geely, subliniază că mașinile electrice cu baterii sunt „prea grele”, iar metanolul reprezintă o soluție mult mai eficientă și practică. Conform datelor tehnice, metanolul este de 10 ori mai dens energetic decât o baterie litiu-ion performantă (5.500 Wh/kg față de aproximativ 270-290 Wh/kg). Mai mult, acesta poate fi produs sintetic din energie regenerabilă și captare de CO2, transformând un poluant într-o resursă. China a adoptat deja documente strategice pentru infrastructura de metanol, vizând reducerea dependenței de importurile de petrol.

          În România, avem un potențial imens în zona energiei regenerabile și a industriei chimice care ar putea fi revitalizată prin producția de metanol verde. Având în vedere că infrastructura de distribuție pentru metanol este mult mai ieftin de implementat decât cea pentru stațiile de încărcare rapidă — conversia unei stații clasice costând între 6.200 și 12.500 euro  — vă solicit răspunsuri la următoarele întrebări:       

1.  Există în cadrul ministerului pe care îl conduceți un grup de lucru care să analizeze viabilitatea combustibililor sintetici (e-fuels), precum metanolul, ca soluție complementară la propulsia electrică?
2.  Ce proiecte de captare și utilizare a carbonului (CCU) sunt susținute în prezent prin PNRR sau alte programe de finanțare europeană, care ar putea servi drept bază pentru producția locală de metanol verde?
3.  Având în vedere că metanolul funcționează optim chiar și la temperaturi de -20°C și oferă o autonomie de peste 1.000 km, nu considerați că acesta ar fi un pilon strategic pentru transportul greu din România, reducând dependența de importurile de combustibili fosili?

The post Păucean-Fernandes Luminița – Interpelare – Clarificări privind prioritizarea consumului intern, transparența valorificării gazelor din Neptun Deep și coerența strategiei de stocare appeared first on AUR.

               DOAMNEI OANA GHEORGHIU, VICEPRIM-MINISTRU AL ROMÂNIEI

               DOMNULUI BOGDAN GRUIA IVAN, MINISTRUL ENERGIEI

               DOMNULUI AMBROZIE IRINEU DARĂU, MINISTERUL ECONOMIEI, DIGITALIZĂRII,

    ANTREPRENORIATULUI ȘI TURISMULUI  

De către: Domnul Senator Andrei Emil Dîrlău

Circumscripția electorală: 1 Alba

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

OBIECTUL INTERPELĂRII: DEVALIZAREA ROMÂNIEI DE ULTIMELE COMPANII CARE CONTRIBUIE LA SECURITATEA ȘI SUVERANITATEA SA.

Stimate Domnule Prim-Ministru,

Stimați Domni Miniștrii,

Începând cu 1990, guvernele succesive ale României au folosit pârghiile politice, administrative și legislative pentru a transforma economia statului socialist multilateral dezvoltat într-o economie de piață.

Pe parcursul acestui proces, o serie de decizii, cel puțin discutabile, au condus la distrugerea multor companii românești care, restructurate responsabil, ar fi putut aduce reală plusvaloare României și, de asemenea, la înstrăinarea unor active critice pentru orice stat, în condiții complet defavorabile poporului român (exemplu: OMV Petrom).

Joi, 16 aprilie 2026, viceprim-ministrul „ONG-ist” Oana Gheorghiu a prezentat Guvernului un raport amplu privind situația a 22 de companii de stat și a propus măsuri drastice de reorganizare: închideri, listări la bursă și parteneriate strategice.

Doamna viceprim-ministru ne vorbește despre pierderi și datorii bugetare cumulate care se ridică la aproximativ 5,32 miliarde lei.

Guvernul are de 10 luni un vicepremier care trebuia să se ocupe de restructurarea companiilor cu capital majoritar de stat, având în vedere jalonul 443 din PNRR, care prevedea restructurarea a minimum 3 astfel de companii până la 30 iunie 2026, plus listarea suplimentară a 15% din Hidroelectrica. Trebuie să recunosc că este o realizare importantă faptul că doamna vicepremier Oana Gheorghiu a aflat, în sfârșit, care este fișa postului.

Faptul că ne vorbește despre lichidarea unor companii care nu mai există decât într-un birou (CFR Marfă, SNCSR), despre fuzionarea unor companii deja fuzionate, listarea unor companii care, în situația în care se află, nu pot fi listate (Poșta Română) sau despre listarea unor titluri deja listate la Bursa de Valori București (Romgaz, Transelectrica, Hidroelectrica etc.) nu este de mirare.

Ceea ce este cu adevărat îngrijorător este faptul că acest guvern nu a înțeles nimic din experiența ultimelor 3 decenii și jumătate, care ne-au demonstrat că absența unor praguri minime obligatorii privind participația statului la capitalul întreprinderilor publice care administrează infrastructură critică generează vulnerabilități structurale de ordin strategic.

Sistemul bancar românesc aparține majoritar unor entități străine. Acum, guvernul de neînlocuit (în viziunea domnului Bolojan) vrea să scape țara și de singura bancă asupra căreia statul mai avea controlul deplin: CEC Bank.

Conflictul din Ucraina, ca și cel din Orientul Mijlociu, ne arată cât de importantă este posibilitatea statului de a avea un cuvânt de spus în domeniul energetic. În timp ce state dezvoltate europene (Franța, Italia) își mențin sau chiar recapătă, inclusiv prin naționalizare, controlul asupra companiilor energetice, guvernul României vrea să mai înstrăineze puținul pe care îl mai avem.

După ce 49% din Salrom a fost transferat cu ani în urmă către Fondul Proprietatea, acum ne gândim să mai înstrăinăm încă 49%.

Exemplele pot continua.

Important este însă faptul că, deși obligația Guvernului este de a adopta măsuri pentru protejarea intereselor de securitate în ceea ce privește sectoarele critice (energia, transporturile, infrastructura de comunicații, prelucrarea datelor sensibile și accesul la resurse strategice), fapt ce se integrează deplin în ansamblul instrumentelor juridice adoptate la nivel european (Regulamentul UE 2019/452 al PE și CE), supușii ascultători de la București nu fac altceva decât să pună la dispoziția stăpânilor care i-au investit tot ceea ce mai are săraca noastră țară bogată, continuând procesul de distrugere a economiei, învățământului, sănătății și, practic, a vieții fiecărui român.

Ca urmare a celor prezentate, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. În viziunea dumneavoastră, care sunt domeniile strategice unde statul trebuie să păstreze controlul pentru asigurarea securității naționale?
2. Cum veți înlocui sumele importante pe care companiile strategice din energie și exploatarea de resurse le aduc anual, prin dividendele lor, bugetului de stat?
3. Nu credeți că atenția dumneavoastră, în ceea ce privește restructurarea și privatizarea, ar trebui îndreptată către companiile a căror existență este strict necesară statului în procesul de asigurare a securității naționale, dar care se află în situații economice critice? Și care sunt aceste companii, în viziunea dumneavoastră?

The post Dîrlău Andrei Emil – Interpelare – DEVALIZAREA ROMÂNIEI DE ULTIMELE COMPANII CARE CONTRIBUIE LA SECURITATEA ȘI SUVERANITATEA SA appeared first on AUR.

De către doamna senator: Niculina Stelea

Circumscripţia electorală: Nr. 42 București

Grupul Parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor – A.U.R.

Obiectul întrebării: Stadiul implementării schemei de sprijin pentru producția de biocombustibili avansați, aprobată de Comisia Europeană în octombrie 2024.

Stimate Domnule Ministru,

Potrivit informațiilor publice anunțate la data de 12 noiembrie 2024 de către Ministerul Energiei, Guvernul României intenționează să aloce aproximativ 500 milioane euro pentru sprijinirea investițiilor în producția de biocombustibili avansați, în contextul obiectivelor asumate prin politicile europene de decarbonare și al obligațiilor ce decurg din Directiva (UE) 2018/2001 (RED II) și din pachetul legislativ ulterior,

având în vedere, faptul că la data de 4 octombrie 2024, Comisia Europeană a aprobat schema de ajutor de stat în valoare de 500 milioane euro pentru sprijinirea investițiilor în producția de biocombustibili avansați din România,

în contextul in care astfel de scheme de finanțare intră, în mod obligatoriu, sub incidența regulilor europene privind ajutorul de stat și necesită notificare și aprobare din partea Comisiei Europene, în special prin structurile competente precum Direcția Generală Concurență (DG Competition),

luând în considerare că nerespectarea condițiilor impuse prin decizia de aprobare poate genera riscuri majore de întârziere, suspendare sau recuperare a ajutorului acordat.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, vă solicit respectuos să răspundeți în scris la următoarele întrebări:

1. Care este stadiul actual al implementării acestui instrument de finanțare dedicat investițiilor în producția de biocombustibili avansați?

2. Ca urmare a implementării acestui instrument de finanțare, care este la acest moment capacitatea de producție a instalațiilor de biocombustibili avansați (tone/an), atât pentru bioetanol, cât și pentru instalațiile combinate de tip SAF și HVO.
3. Care este lista completă a corespondenței oficiale și informale purtate între Ministerul Energiei și Comisia Europeană privind derularea acestui program? Vă rog să transmiteți copii ale scrisorilor, notelor de poziție, solicitărilor de clarificări și răspunsurilor aferente implementării acestui instrument de finanțare.

The post Stelea Niculina – Întrebare – Stadiul implementării schemei de sprijin pentru producția de biocombustibili avansați, aprobată de Comisia Europeană în octombrie 2024 appeared first on AUR.

De către doamna senator: Niculina Stelea

Circumscripţia electorală: Nr. 42 București

Grupul Parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor – A.U.R.

Obiectul întrebării: Situația investițiilor în instalațiile de desulfurare (FGD) ale Complexului Energetic Oltenia și impactul financiar al închiderii accelerate a capacităților pe cărbune

Stimate Domnule Ministru,

În ultimul deceniu, statul român a derulat investiții de ordinul miliardelor de euro în instalații de desulfurare a gazelor de ardere (FGD) aferente centralelor pe lignit ale Complexului Energetic Oltenia (CEO), inclusiv prin credite externe cu participare japoneză. Aceste investiții au fost justificate prin necesitatea conformării la standardele europene de mediu și a continuării operării capacităților pe cărbune.

Cu toate acestea, aceleași capacități sunt în prezent programate pentru închidere accelerată și ireversibilă. În această situație, dincolo de faptul că statul român a cheltuit miliarde de euro pentru a menține în funcțiune active pe care tot statul s-a angajat să le închidă, se impun clarificări urgente cu privire la impactul financiar al acestor decizii.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, vă solicit respectuos să răspundeți în scris la următoarele întrebări:

1.Care este valoarea totală a investițiilor în instalațiile FGD realizate la CEO?

2.Care este valoarea creditelor externe contractate (inclusiv componenta japoneză), și care sunt condițiile financiare aferente (dobândă, maturitate, garanții)?

3.Care este perioada de amortizare contabilă stabilită pentru aceste instalații?

4.Ce procent din valoarea investițiilor a fost amortizat până în prezent?

5. Care este valoarea estimată a activelor neamortizate în momentul închiderii capacităților?

6.Care este valoarea totală rămasă de rambursat din creditele contractate pentru aceste investiții?

7.Care este graficul anual de rambursare (principal și dobândă)?

8.Din ce surse vor fi acoperite aceste obligații financiare în condițiile reducerii sau încetării producției de energie pe cărbune la CEO?

The post Stelea Niculina – Întrebare – Situația investițiilor în instalațiile de desulfurare (FGD) ale Complexului Energetic Oltenia și impactul financiar al închiderii accelerate a capacităților pe cărbune appeared first on AUR.

De către: Domnul Senator Andrei Emil Dîrlău

Circumscripția electorală: 1 Alba

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

OBIECTUL ÎNTREBĂRII: SECURITATEA ENERGETICĂ A ROMÂNIEI.

În contextul dezvoltării din ce în ce mai agresive a crizei energetice la nivel mondial, vă rog să îmi comunicați următoarele:

1. Care este cantitatea de petrol prognozată a fi exploatată în România în anul 2026 și în anul 2027?
2. Care este cantitatea de petrol prognozată a fi importată în anul 2026 și în anul 2027?
3. Care este cantitatea de petrol prognozată a fi exportată în anul 2026 și în anul 2027 și în ce țări?
4. Care sunt cantitățile de benzină și motorină care sunt rafinate anual în România?
5. Care sunt cantitățile de benzină și motorină exportate anual de România și în ce țări?
6. Care sunt cantitățile de motorină și benzină importate de România pentru asigurarea necesarului cetățenilor și pentru buna funcționare a statului și a economiei?
7. Care este cantitatea de gaze prognozată a fi exploatată în România în anul 2026 și în anul 2027?
8. Care este cantitatea de gaze prognozată a fi exportată de România în anul 2026 și în anul 2027 și în ce țări?
9. Care este cantitatea de gaze importată de România pentru a asigura necesarul său?
10. Care este cantitatea de gaze existentă în depozitele din România la data prezentă?
11. Care este graficul de umplere a depozitelor de gaze din România în anul 2026?

The post Dîrlău Andrei Emil – Întrebare – SECURITATEA ENERGETICĂ A ROMÂNIEI appeared first on AUR.

Domnule ministru,

În contextul creșterilor accelerate ale prețurilor la carburanți, generate de evoluțiile internaționale recente, susțin o intervenție a statului pentru protejarea consumatorilor, însă modul în care Guvernul din care faceți parte a ales să intervină ridică, din punctul meu de vedere, probleme serioase de sustenabilitate și echilibru economic, în condițiile în care măsurile propuse pot produce efecte contrare celor urmărite și pot afecta funcționarea pieței pe termen mediu.
Potrivit informațiilor apărute în presă, Guvernul intenționează să declare stare de criză pe piața carburanților, să plafoneze adaosurile comerciale pe întreg lanțul de distribuție și să condiționeze exporturile de combustibili de aprobări administrative.
Deși aceste măsuri sunt prezentate ca soluții pentru reducerea prețurilor la pompă, reprezentanți ai industriei și specialiști în energie avertizează că efectele ar putea fi limitate sau chiar negative, inclusiv prin
reducerea disponibilității produselor pe piață și apariția unor blocaje în aprovizionare.
În plus, domnule ministru, există semnale din piață că limitarea marjelor comerciale poate duce la scăderea atractivității economice pentru operatori, în special pentru benzinăriile independente, care deja
funcționează la limite reduse de profitabilitate și riscă să fie scoase din piață.
Întrucât această combinație de măsuri administrative, aplicate într-un context de volatilitate globală, indică riscul unei intervenții care nu corectează cauzele reale ale creșterii prețurilor, dar poate afecta oferta și stabilitatea pieței interne, generând, în timp, rigidități, întârzieri în livrări și chiar episoade de penurie, domnule ministru, vă rog să îmi comunicați următoarele:

1. Care este analiza de impact realizată de Guvern înainte de propunerea plafonării adaosurilor comerciale și ce efecte estimate există asupra numărului de operatori activi pe piață?
2. În ce măsură a fost evaluat riscul de retragere a unor benzinării independente sau reducerea activității acestora ca urmare a limitării marjelor de profit?
3. Ce garanții oferă Guvernul că măsurile propuse nu vor conduce la reducerea ofertei de combustibili sau la apariția unor disfuncționalități în lanțul de aprovizionare?
4. Care este impactul estimat al restricționării exporturilor asupra relațiilor comerciale regionale și asupra capacității operatorilor de a-și optimiza fluxurile logistice?
5. Ce mecanisme sunt prevăzute pentru a evita apariția unor situații de penurie locală sau întârzieri în livrarea carburanților, în special în zonele dependente de distribuții logistice externe?
6. De ce nu au fost prioritizate măsuri alternative, precum ajustarea temporară a accizelor sau TVA, care ar fi putut avea un impact direct asupra prețului final fără a distorsiona funcționarea pieței?
7. Care este strategia Guvernului pentru perioada ulterioară expirării acestor măsuri temporare, în condițiile în care intervențiile administrative pot crea dependență și dezechilibre pe termen lung?

The post Răzvan Biro – Întrebare – Riscuri privind intervenția administrativă pe piața carburanților și posibile efecte de penurie și distorsiune economică appeared first on AUR.

De către doamna senator: Luminița PĂUCEAN-FERNANDES

Circumscripția electorală: nr. 34, Sibiu

Grupul parlamentar: ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR

Obiectul interpelării: Clarificări privind prioritizarea consumului intern, transparența valorificării gazelor din Neptun Deep și coerența strategiei de stocare

          STIMATE DOMNULE MINISTRU,

În spațiul public au apărut informații potrivit cărora o parte din gazele ce urmează să fie extrase din perimetrul Neptun Deep ar face deja obiectul unor contracte de vânzare, fără ca publicul să cunoască în mod clar structura cumpărătorilor, destinația acestor volume și proporția rezervată pieței interne.

          Totodată, legislația offshore prevede oferirea cu prioritate către statul român, prin Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, a cantităților comercializate prin contracte bilaterale, însă modul concret în care acest drept este exercitat, criteriile utilizate și relația cu contractele deja încheiate nu sunt prezentate transparent.

          În paralel, au fost promovate atât măsuri pentru accelerarea extinderii capacităților interne de înmagazinare a gazelor naturale, cât și inițiative privind explorarea utilizării depozitelor subterane din Ucraina, inclusiv pentru gaze provenite din viitoarea producție a Neptun Deep. Această abordare ridică întrebări legitime privind coerența strategiei energetice a statului român.

          Mai mult, această situație este cu atât mai greu de înțeles cu cât Romgaz, companie controlată de stat și partener în Neptun Deep, a anunțat amânarea furnizării către populație până la 1 aprilie 2027, invocând lipsa cantităților disponibile pentru comercializare.

          În acest context, devine esențială clarificarea modului în care statul român se asigură că această resursă strategică servește în mod prioritar interesul național.

          Având în vedere cele de mai sus, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Ce cantități de gaze din producția viitoare a Neptun Deep sunt avute în vedere, prin strategia ministerului, pentru acoperirea cu prioritate a consumului intern al populației, al producției de energie termică și al industriei românești?

2. Există o decizie strategică formală privind ordinea de prioritate în valorificarea gazelor din Neptun Deep între consum intern, rezerve strategice, stocare, industrie, producție de energie și export? Dacă da, vă rog să o comunicați. Dacă nu, cine răspunde pentru această absență?

3. În ce mod a fost exercitat sau urmează să fie exercitat, concret, dreptul de preempțiune al statului român prevăzut de legislația offshore, pentru ce volume și în baza căror criterii?

4. Câte contracte de vânzare a gazelor din Neptun Deep erau cunoscute Ministerului Energiei la data prezentei interpelări, ce volume acoperă acestea și ce pondere reprezintă din producția totală estimată?

5. De ce nu au fost prezentate public, într-o formă agregată și compatibilă cu obligațiile de confidențialitate comercială, informații esențiale privind destinația volumelor deja contractate și proporția rezervată pieței interne?

6. Care este justificarea strategică și economică pentru explorarea posibilității de a utiliza depozitele de gaze din Ucraina pentru stocarea gazelor provenite inclusiv din Neptun Deep, în condițiile în care România modifică simultan legislația pentru accelerarea extinderii capacităților sale interne de înmagazinare?

7. În ce condiții comerciale, juridice, logistice și de securitate ar putea fi utilizate depozitele din Ucraina pentru gaze aferente României și cine ar suporta riscurile și costurile asociate?

8. Care este planul concret al ministerului pentru creșterea capacității interne de stocare, pe proiecte, volume suplimentare estimate, termene și surse de finanțare?

9. Ce măsuri a luat ministerul pentru ca Romgaz, companie controlată de stat și partener în Neptun Deep, să poată transforma această poziție strategică într-un avantaj real pentru piața internă și pentru consumatorii casnici?

10. Cum explică ministerul faptul că Romgaz a anunțat amânarea furnizării către populație până la 1 aprilie 2027 din lipsa cantităților disponibile pentru comercializare, deși compania este prezentată drept actor strategic central al statului în sectorul gazelor?

11. Ce măsuri concrete intenționează să adopte ministerul pentru a garanta că gazele din Marea Neagră nu vor fi valorificate prioritar în afara interesului economic și strategic al României, în detrimentul securității energetice interne?

The post Păucean-Fernandes Luminița – Interpelare – Clarificări privind prioritizarea consumului intern, transparența valorificării gazelor din Neptun Deep și coerența strategiei de stocare appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul: Jalonul din PNRR privind decarbonizarea sectorului energetic și riscul pierderii fondurilor europene

Stimate domnule Ministru,

Legea decarbonizării a fost modificată în martie 2026, după obiecțiile Comisiei Europene privind scoaterea efectivă din exploatare a capacităților pe cărbune și privind riscul de reversibilitate a jalonului din PNRR. În forma comunicată public, calendarul prevede retragerea din exploatare a 1.045 MW până la sfârșitul anului 2025 și a încă 710 MW până la 31 august 2026. Ministerul Energiei a arătat, totodată, că neîndeplinirea obligațiilor asumate poate atrage consecințe financiare majore asupra fondurilor din PNRR.

În aceste condiții, este necesară o prezentare exactă a stadiului jalonului, a capacităților retrase efectiv și a sumelor aflate în risc, pentru a rezulta cu claritate dacă România se află sau nu în situația de a pierde fonduri europene din cauza întârzierilor în decarbonizarea sectorului energetic.

Vă rog să precizați:

1. Ce capacități energetice pe bază de lignit și huilă au fost scoase efectiv din exploatare până la data răspunsului, cu indicarea fiecărei unități și a puterii instalate aferente.
2. Ce capacități mai trebuie scoase din exploatare până la 31 august 2026 pentru îndeplinirea jalonului din PNRR și care este calendarul asumat pentru fiecare dintre ele.

The post Silegeanu Cătălin – Interpelare – Jalonul din PNRR privind decarbonizarea sectorului energetic și riscul pierderii fondurilor europene appeared first on AUR.