De la: Doamna Cristina-Emanuela Dascălu, deputat în circumscripția electorală nr.24 Iași

Subiectul întrebării: Clarificări despre impactul proiectului noii legi a salarizării asupra veniturilor cadrelor didactice, simulările de impact efectuate și poziția ministerului față de reducerea remunerației reale în sistemul de învățământ

    Stimate domnule ministru,

Proiectul noii legi a salarizării personalului plătit din fonduri publice, elaborat de Ministerul Muncii și aflat în prezent în dezbatere, ridică întrebări fundamentale cu privire la viitorul sistemului de educație din România pentru că, noua lege, nu va fi o simplă chestiune tehnic-administrativă — ci un subiect de prioritate națională – modul în care un stat alege să-i remunereze cei care formează generațiile viitoare spune tot ce trebuie spus despre valorile acelui stat.

Contextul este, însă, îngrijorător: federațiile sindicale reprezentative din educație — FSLI și Federația „Spiru Haret” — au semnalat public că proiectul de lege în forma sa actuală ar reduce veniturile reale ale cadrelor didactice cu până la 20%, în medie, față de nivelul actual. Mecanismul este unul subtil, dar cu efecte devastatoare: deși salariile de bază cresc marginal prin aplicarea noilor coeficienți, eliminarea sporurilor — indemnizația de hrană, sporul pentru titlul de doctor, sporul pentru suprasolicitare neuropsihică, sporul pentru condiții vătămătoare — lasă venitul net total semnificativ sub nivelul actual pentru o mare parte din corpul didactic.

Mai mult, sindicatele au semnalat că proiectul contrazice explicit angajamentele asumate în negocierile cu executivele precedente, potrivit cărora sumele reprezentând sporurile eliminate urmau să fie transferate în salariul de bază, iar această promisiune nu se regăsește în proiectul actual. Diferența tranzitorie prevăzută acoperă eliminarea sporurilor doar până la 1 ianuarie 2032 — un termen cu privire la care sindicatele avertizează că riscă să fie prorogat la infinit, așa cum s-a întâmplat repetat cu alte prevederi similare din ultimul deceniu.

Totodată, stimate domnule ministru, proiectul produce o aplatizare profundă a grilei de salarizare în educație: diferența dintre salariul unui profesor debutant și cel al unui profesor cu 25 de ani vechime și grad didactic I devine anormal de mică, ceea ce distruge orice logică a carierei didactice și elimină stimulentele de evoluție profesională. Salariul maxim al unui profesor din preuniversitar nu ar atinge nici coeficientul 3 dintr-o scară de la 1 la 8 — în timp ce alte categorii bugetare se situează semnificativ mai sus în aceeași grilă.

România se confruntă, deja, cu un deficit sever de cadre didactice calificate, cu posturi vacante în sistem și cu o migrație a personalului competent spre sectorul privat sau în afara țării și adoptarea unui act normativ care reduce veniturile reale ale profesorilor, în condițiile în care salariile erau sunt înghețate în 2024 și 2025, reprezintă un risc major pentru stabilitatea și calitatea sistemului de învățământ pe termen mediu și lung.

Având în vedere cele expuse, domnule ministru, vă rog să răspundeți următoarelor întrebări:

1. A efectuat Ministerul Educației simulări de impact ale proiectului de lege a salarizării asupra veniturilor cadrelor didactice din învățământul preuniversitar și superior? În cazul unui răspuns afirmativ, care sunt concluziile acestor simulări și sunt ele disponibile public?

2. Ministerul Educației consideră că noua grilă de coeficienți propusă, cu o valoare de referință de 4.325 lei, respectă angajamentele asumate față de sindicatele din educație privind transferul sporurilor eliminate în salariul de bază? În cazul unui răspuns negativ, ce poziție a exprimat ministerul față de Ministerul Muncii în privința acestui aspect?

3. Câte cadre didactice din învățământul preuniversitar vor înregistra o scădere a venitului net total față de nivelul actual, ca urmare a eliminării sporurilor, chiar în condițiile majorării salariului de bază? Ministerul deține o estimare defalcată pe categorii de personal, grade didactice și vechime?

4. Care este poziția Ministerului Educației față de aplatizarea grilei de salarizare — respectiv față de reducerea diferenței dintre salariul unui debutant și cel al unui profesor cu experiență maximă — și ce impact estimează ministerul că va avea această aplatizare asupra recrutării și retenției personalului didactic calificat?

5. Ministerul Educației a solicitat includerea în proiectul de lege a unor mecanisme de indexare automată a salariilor din educație cu rata inflației, astfel încât valoarea reală a remunerației să nu fie erodată în timp? Care a fost răspunsul primit?

The post Cristina-Emanuela Dascălu – Întrebare – Clarificări despre impactul proiectului noii legi a salarizării asupra veniturilor cadrelor didactice, simulările de impact efectuate și poziția ministerului față de reducerea remunerației reale în sistemul de învățământ appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Circumscripția electorală: 07 Botosani

Obiectul interpelării: Date privind unitățile de învățământ date în folosință în ultimii 5 ani și evoluția populației școlare pe județe

Stimate domnule Ministru,

Potrivit art. 1 alin. (1) din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, învățământul preuniversitar constituie prioritate națională și domeniu de interes public. Potrivit art. 19 alin. (1) din aceeași lege, rețeaua școlară cuprinde unitățile de învățământ autorizate să funcționeze provizoriu și unitățile acreditate, precum și unitățile de educație extrașcolară din sistemul național de învățământ.

De asemenea, art. 19 alin. (8) din Legea nr. 198/2023 prevede că rețeaua școlară a unităților de învățământ se dă publicității la începutul fiecărui an calendaristic, pentru anul școlar următor. Legea stabilește, totodată, obligația publicării, pentru fiecare an școlar, a unităților de învățământ de stat, particulare și confesionale acreditate sau autorizate să funcționeze provizoriu.

Educația timpurie face parte din sistemul național de învățământ preuniversitar, incluzând nivelul antepreșcolar, organizat în creșe, grădinițe și centre de zi, precum și nivelul preșcolar. Ministerul Educației precizează că sistemul național de învățământ preuniversitar cuprinde educația timpurie 0–6 ani, formată din antepreșcolar 0–3 ani și preșcolar 3–6 ani.

Datele privind infrastructura educațională trebuie analizate împreună cu dinamica populației școlare. Institutul Național de Statistică definește populația școlară ca totalitatea copiilor din grădinițe și creșe, a elevilor și studenților cuprinși în procesul de instruire, iar baza TEMPO permite urmărirea populației școlare pe niveluri de educație și județe. În anul școlar/universitar 2024–2025, populația școlară din sistemul național de educație a fost de 3.485,6 mii elevi și studenți, potrivit INS.

Pentru fundamentarea politicilor publice privind rețeaua școlară, investițiile în infrastructura educațională, dimensionarea cifrei de școlarizare și alocarea resurselor bugetare, este necesară corelarea dintre numărul unităților de învățământ date în folosință și evoluția populației școlare la nivel județean. O creșă, o grădiniță, o școală primară, o școală gimnazială sau un liceu date în folosință au relevanță bugetară și socială numai dacă sunt raportate la cererea reală de educație, la evoluția demografică și la gradul de acoperire teritorială.

Având în vedere atribuțiile Ministerului Educației și Cercetării privind organizarea sistemului național de învățământ preuniversitar, evidența rețelei școlare și coordonarea politicilor educaționale, vă rog să precizați:

1. Câte unități de învățământ preuniversitar au fost date în folosință în ultimii 5 ani, respectiv în anii 2021, 2022, 2023, 2024, 2025 și în anul 2026 până la data răspunsului, defalcat pe județ?
2. Care este defalcarea unităților de învățământ date în folosință în perioada menționată pe niveluri și categorii, respectiv creșe, grădinițe, unități de educație timpurie, școli primare, școli gimnaziale, licee, unități de învățământ profesional și dual, unități de învățământ special, școli postliceale, cluburi sportive școlare, palate și cluburi ale copiilor, centre de excelență și alte unități din rețeaua școlară?
3. Care a fost evoluția populației de elevi pentru anii școlari 2020–2021, 2021–2022, 2022–2023, 2023–2024, 2024–2025 și, dacă sunt disponibile date, 2025–2026, defalcat pe județ, mediu urban/rural și nivel de educație: antepreșcolar, preșcolar, primar, gimnazial, liceal, profesional, dual, postliceal și special?

The post Silegeanu Cătălin – Interpelare – Date privind unitățile de învățământ date în folosință în ultimii 5 ani și evoluția populației școlare pe județe appeared first on AUR.

Stimate Domnule Ministru,

În contextul măsurilor fiscal-bugetare aplicabile în anul 2026 privind suspendarea
ocupării posturilor vacante în instituțiile publice, cu excepțiile prevăzute de cadrul legal în
vigoare pentru posturile unice și pentru posturile necesare îndeplinirii indicatorilor de rezultat
sau de proiect din proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile, vă adresez prezenta
interpelare pentru a solicita clarificări oficiale și instrucțiuni unitare către universități în privinţa
centrele de cercetare.
Din răspunsul primit la interpelarea anterioară adresată Miniterului Educaţiei şi
Cercetării, paragraful “Măsurile avute în vedere pentru a preveni compromiterea proiectelor
finanţate din fonduri UE din lipsa personalului minim necesar pentru funcţionarea
infrastructurilor cercetare-dezvoltare-inovare (CDI) privesc modificarea cadrului legislative în
vigoare, respective a art. XXXIV din Legea nr. 141/2025, care prin plafonarea cheltuielilor de
personal la nivelul cheltuielilor realizate la nivelul 2025 limitează posibilitatea INCD-urilor de
angajare de personal necesar implementării proiectelor cu finanţare europeană, precum şi
funcţionarea infrastructurii CDI” este singurul care adresează problema personalului de cercetare
din infrastructurile CDI înfiinţate prin proiecte finanţate cu fonduri UE.
Conform Art. XXXIV din Legea 141/2025 – “În anul 2026, pentru institutele naţionale
de cercetare-dezvoltare care funcţionează potrivit prevederilor art. 17 din Ordonanţa Guvernului
nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare, la elaborarea şi
aprobarea, potrivit legii, a bugetelor de venituri şi cheltuieli pe anul 2026, stabilirea cheltuielilor
de personal se va face cu încadrarea în cheltuielile de personal realizate în anul 2025.”, trebuie
să avem în vedere definirea institutelor naţionale de cercetare-dezvoltare aşa cum reiese din art.
17 din Ordonanţa Guvernului nr. 57/2002 şi anume că trebuie să aibă personalitate juridică.
Problema care apare este statutul structurilor de cercetare din universitati. In această situaţie, din
răspunsul primit s-ar aplica paragraful următor: “Posturile din universităţi necesare
implementării proiectelor finanţate din fonduri europene, inclusive din Planul Naţional de
Redresare şi Rezilienţă (PNRR), au caracter temporar, sunt înfiinţate distinct de organigrama
permanentă a instituţiei şi sunt finanţate exclusive din bugetul aprobat al proiectului, în baza
contractelor de finanţare. Acestea nu reprezintă posturi finanţate din bugetul de stat aferent
cheltuielilor curente de personal şi nu generează impact suplimentar asupra bugetului general
consolidate.”
Dar infrastructurile înfiinţate în universităţi cu fonduri UE nu sunt în situaţia descrisă de
acest paragraf.
Această situație generează riscuri sistemice majore:

1. neîndeplinirea indicatorilor asumați prin contractele de finanțare UE;
2. subutilizarea sau nefuncționarea infrastructurilor de cercetare realizate din fonduri
   europene în universităţi
3. riscul de corecții financiare și recuperări de fonduri, cu impact asupra bugetului public.
4. Tratarea discreţionară a structurilor CDI înfiinţate cu fonduri UE în condiţii similare şi
   pe acelaşi tip de proiect din Intitutele Naţionale faţă de cele din universităţi
   Deoarece Ministerul Educaţiei şi Cercetării nu a răspuns ce se întâmplă cu CDI-urile
   înființate în universități cu fonduri europene în perioada de durabilitate în condițiile în
   B/AUR/128/04.05.2026
   3
   care plata cercetătorilor cade, conform contractului, în sarcina universității, vă adresez
   următoarea întrebare:

• Se consideră că structurile CDI aparțin doar de institutele naționale de cercetare de sine
  stătătoare (cu personalitate juridică)? În realitate, au fost înființate CDI-uri, cu aprobarea
  Ministerului Educației și Cercetării, și în cadrul universităților prin departamentele lor de
  cercetare. În cazul acesta, entități similare, i.e. CDI, sunt tratate diferit în funcție de
  instituția de care aparțin juridic.
  În baza celor sesizate, vă solicit să dispuneţi următoarele:

1. corectarea, în regim de urgență, a dispoziţiilor privind angajarea personalului de cercetare
   necesar desfăşurării activităţii structurilor CDI înfiinţate cu fonduri europene în
   universităţi, în aceleaşi condiţii prevăzute de art. XXXIV din Legea 141/2025 şi anume,
   să se
2. emiterea unei circulare/îndrumări oficiale către universități care să clarifice posibilitatea
   angajării personalului de cercetare necesar pentru desfăşurarea activităţilor CDI din
   universităţi.
   O astfel de clarificare este esențială pentru evitarea blocajelor instituționale și pentru
   protejarea şi eficientizarea investițiilor realizate din fonduri europene în infrastructura de
   cercetare din România.
   Având în vedere caracterul urgent al situației, vă solicit să precizați termenul concret în care
   Ministerul Educației și Cercetării, împreună cu Ministerul de Finanţe vor duce la îndeplinire
   corectarea situaţiei sesizate.

The post Silviu Gurlui – Interpelare – Clarificarea aplicării suspendării concursurilor în centre de cercetare din universităţi pentru posturile necesare proiectelor finanțate din fonduri europene (emiterea unei circulare unitare) appeared first on AUR.

Stimate Domnule Ministru,

În contextul măsurilor fiscal-bugetare aplicabile în anul 2026 privind suspendarea ocupării posturilor vacante în instituțiile publice, cu excepțiile prevăzute de cadrul legal în vigoare pentru posturile unice și pentru posturile necesare îndeplinirii indicatorilor de rezultat sau de proiect din proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile, vă adresez prezenta interpelare pentru a solicita clarificări oficiale și instrucțiuni unitare către universități în privinţa centrele de cercetare.
Din răspunsul primit la interpelarea anterioară adresată Miniterului Educaţiei şi Cercetării, paragraful “Măsurile avute în vedere pentru a preveni compromiterea proiectelor finanţate din fonduri UE din lipsa personalului minim necesar pentru funcţionarea
infrastructurilor cercetare-dezvoltare-inovare (CDI) privesc modificarea cadrului legislative în vigoare, respective a art. XXXIV din Legea nr. 141/2025, care prin plafonarea cheltuielilor de personal la nivelul cheltuielilor realizate la nivelul 2025 limitează posibilitatea INCD-urilor de angajare de personal necesar implementării proiectelor cu finanţare europeană, precum şi
funcţionarea infrastructurii CDI” este singurul care adresează problema personalului de cercetare din infrastructurile CDI înfiinţate prin proiecte finanţate cu fonduri UE.
Conform Art. XXXIV din Legea 141/2025 – “În anul 2026, pentru institutele naţionale de cercetare-dezvoltare care funcţionează potrivit prevederilor art. 17 din Ordonanţa Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare, la elaborarea şi
aprobarea, potrivit legii, a bugetelor de venituri şi cheltuieli pe anul 2026, stabilirea cheltuielilor de personal se va face cu încadrarea în cheltuielile de personal realizate în anul 2025.”, trebuie să avem în vedere definirea institutelor naţionale de cercetare-dezvoltare aşa cum reiese din art. 17 din Ordonanţa Guvernului nr. 57/2002 şi anume că trebuie să aibă personalitate juridică.
Problema care apare este statutul structurilor de cercetare din universitati. In această situaţie, din răspunsul primit s-ar aplica paragraful următor: “Posturile din universităţi necesare implementării proiectelor finanţate din fonduri europene, inclusive din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), au caracter temporar, sunt înfiinţate distinct de organigrama permanentă a instituţiei şi sunt finanţate exclusive din bugetul aprobat al proiectului, în baza contractelor de finanţare. Acestea nu reprezintă posturi finanţate din bugetul de stat aferent cheltuielilor curente de personal şi nu generează impact suplimentar asupra bugetului general consolidate.”
Dar infrastructurile înfiinţate în universităţi cu fonduri UE nu sunt în situaţia descrisă de acest paragraf.
Această situație generează riscuri sistemice majore:

1. neîndeplinirea indicatorilor asumați prin contractele de finanțare UE;
2. subutilizarea sau nefuncționarea infrastructurilor de cercetare realizate din fonduri europene în universităţi
3. riscul de corecții financiare și recuperări de fonduri, cu impact asupra bugetului public.
4. Tratarea discreţionară a structurilor CDI înfiinţate cu fonduri UE în condiţii similare şi pe acelaşi tip de proiect din Intitutele Naţionale faţă de cele din universităţi
   Deoarece Ministerul Educaţiei şi Cercetării nu a răspuns ce se întâmplă cu CDI-urile înființate în universități cu fonduri europene în perioada de durabilitate în condițiile în care plata cercetătorilor cade, conform contractului, în sarcina universității, vă adresez următoarea întrebare:

• Se consideră că structurile CDI aparțin doar de institutele naționale de cercetare de sine stătătoare (cu personalitate juridică)? În realitate, au fost înființate CDI-uri, cu aprobarea Ministerului Educației și Cercetării, și în cadrul universităților prin departamentele lor de cercetare. În cazul acesta, entități similare, i.e. CDI, sunt tratate diferit în funcție de
  instituția de care aparțin juridic.
  În baza celor sesizate, vă solicit să dispuneţi următoarele:

1. corectarea, în regim de urgență, a dispoziţiilor privind angajarea personalului de cercetare necesar desfăşurării activităţii structurilor CDI înfiinţate cu fonduri europene în universităţi, în aceleaşi condiţii prevăzute de art. XXXIV din Legea 141/2025 şi anume
2. emiterea unei circulare/îndrumări oficiale către universități care să clarifice posibilitatea angajării personalului de cercetare necesar pentru desfăşurarea activităţilor CDI din universităţi.
   O astfel de clarificare este esențială pentru evitarea blocajelor instituționale și pentru protejarea şi eficientizarea investițiilor realizate din fonduri europene în infrastructura de cercetare din România.
   Având în vedere caracterul urgent al situației, vă solicit să precizați termenul concret în care Ministerul Educației și Cercetării, împreună cu Ministerul de Finanţe vor duce la îndeplinire corectarea situaţiei sesizate.

The post Silviu Gurlui – Interpelare – Clarificarea aplicării suspendării concursurilor în centre de cercetare din universităţi pentru posturile necesare proiectelor finanțate din fonduri europene (emiterea unei circulare unitare) appeared first on AUR.

                 Domnului Tanczos Barna, Ministrul Interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale

                 Domnului Mihai Dimian, Ministrul Educației și Cercetării

De către: Domnul Senator Andrei Emil Dîrlău

Circumscripția electorală: 1 Alba

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

OBIECTUL INTERPELĂRII: CINE VA CONTROLA AGRICULTURA ROMÂNEASCA: FERMIERII ROMÂNI SAU CORPORAȚIILE DE BIOTEHNOLOGIE?

Stimate Domnule Prim-Ministru,

Stimați Domni Miniștrii,

Consiliul Europei a adoptat normele privind tehnicile genomice (NTG), stabilind astfel un cadru pentru un sector agroalimentar al UE mai „competitiv și mai durabil” în viziunea sa. Practic, aceste norme deschid calea aplicării Acordului UE-Mercosur.

Aproximativ 90% din producția agricolă și agroalimentară a statelor Mercosur se încadrează în categoria produselor obținute din organisme modificate genetic (OMG) sau prin tehnici noi de editare genomică (NTG), protejate de patente de genă, de proces și de produs. Ca urmare, tranzacțiile comerciale nu vor fi guvernate de reguli sanitare și fitosanitare clasice, ci de prevederile Acordului TRIPS privind protecția proprietății intelectuale, care favorizează deținătorii de patente.

Noile tehnici genomice (ameliorare de precizie) modifică materialul genetic al plantelor, animalelor sau microorganismelor, în concluzie, modifică ADN-ul organismelor. Prin adoptarea normelor genomice, Comisia Europeană abandonează agricultura europeană și expune piața UE intereselor marilor corporații globale de biotehnologie.

Plantele de tip NTG-1, care au între 1 și până la 20 de modificări genetice, sunt asimilate produselor convenționale, deși rămân purtătoare de patente. Ele nu vor avea obligații clare de identificare, testare, analiză de risc, trasabilitate sau etichetare.

Plantele de tip NTG-2, cu modificări genetice mai complexe, rămân supuse legislației UE privind plantele OMG (care au modificări genetice ce presupun introducerea de ADN străin). Statele membre pot opta să nu cultive plante NTG-2 și pot introduce măsuri pentru a preveni prezența neintenționată a acestora în alte produse.

Când regulamentul NTG va intra în vigoare, piața UE va fi complet deschisă noilor plante. În lipsa unor mecanisme reale de protecție a producției interne, agricultura românească riscă să devină victimă sigură a unei strategii comerciale europene care privilegiază comerțul și patentele în detrimentul fermierilor și al securității alimentare.

Un număr de 21 de asociații și organizații ale fermierilor români și ale societății civile au solicitat Guvernului României și Ministerului Agriculturii, încă din decembrie 2025, să respingă propunerea CE privind reglementarea noilor tehnici genomice. Acestea au precizat că textul negociat la nivel european elimină trasabilitatea și etichetarea NTG-1, permite brevetarea trăsăturilor naturale, restrânge drastic autonomia fermierilor și pune în pericol exporturile agricole către piețe terțe care nu recunosc noile tehnici genomice ca fiind echivalente cu ameliorarea convențională.

Ca urmare a celor prezentate, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Ce măsuri ați luat pentru interzicerea brevetării caracteristicilor genetice întâlnite în natură?
2. Ce măsuri ați luat pentru restabilirea trasabilității și etichetării obligatorii în toate etapele lanțurilor de comercializare?
3. Ați introdus un regulament clar care să protejeze fermierii și apicultorii de contaminare? Care este acesta?
4. Care sunt măsurile luate pentru eliminarea restricțiilor asupra schimbului de semințe între fermieri și protejarea soiurilor locale?
5. Care sunt măsurile pe care le-ați luat pentru dotarea cu laboratoare de analiză în vederea protejării securității alimentare a românilor?
6. Care este situația institutelor de cercetare în domeniul agricol și agroalimentar? Ați realizat dotarea acestora cu echipamentele necesare pentru dezvoltarea cercetării aplicate care să sprijine agricultorii și producătorii români? Care sunt facilitățile pentru aducerea în instituțiile de cercetare a tinerilor bine pregătiți?
7. Considerați că România își asigură securitatea alimentară prin introducerea dependenței față de corporațiile de biotehnologie?
8. Deși noul cadru legislativ european se preconizează a se aplica de la jumătatea anului 2028, considerați că, măcar o dată, românii pot avea o strategie de protecție a securității alimentare, a fermierilor și producătorilor de alimente, astfel încât, în contextul mondial critic în care ne aflăm,   România – Grădina Maicii Domnului – să nu ajungă dependentă de corporații străine și acțiuni ale guvernelor altor țări?

The post Dîrlău Andrei Emil – Interpelare – CINE VA CONTROLA AGRICULTURA ROMÂNEASCA: FERMIERII ROMÂNI SAU CORPORAȚIILE DE BIOTEHNOLOGIE? appeared first on AUR.

De către: Deputat A.U.R., Cristina Emanuela Dascălu circumscripția electorală nr. 24 Iași

Obiectul întrebării: Măsurile concrete pentru evitarea pierderii fondurilor naționale și a celor din PNRR destinate educației

Stimate domnule Ministru,

Sistemul de educație din România beneficiază de alocări financiare semnificative atât din bugetul național, cât și din fonduri europene, în special prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), există îngrijorări legitime privind capacitatea Ministerului Educației de a gestiona eficient aceste resurse și de a evita pierderea lor din cauza întârzierilor sau a blocajelor administrative.

Având în vedere termenele stricte asumate la nivel european și riscul dezangajării fondurilor, vă rog să îmi răspundeți la următoarele întrebări:

1. Ce măsuri imediate ați adoptat pentru a accelera implementarea proiectelor finanțate din PNRR și din bugetul național?

2.  Ce mecanisme de monitorizare și control ați instituit pentru a urmări în timp real stadiul proiectelor și a preveni întârzierile?

3. Există unități sau structuri dedicate în cadrul ministerului pentru managementul acestor fonduri și, dacă da, care este capacitatea lor administrativă actuală?

4. Ce sancțiuni sau măsuri corective sunt aplicate în cazul beneficiarilor sau instituțiilor care nu respectă termenele de implementare?

5. În ce măsură ați simplificat procedurile birocratice pentru a facilita accesul și utilizarea fondurilor de către unitățile de învățământ și autoritățile locale?

6. Care este estimarea actuală a sumelor aflate în risc de pierdere și ce plan de acțiune aveți pentru a evita acest scenariu?

The post Cristina Emanuela Dascălu – Întrebare – Măsurile concrete pentru evitarea pierderii fondurilor naționale și a celor din PNRR destinate educației appeared first on AUR.

De către Doamna senator: Daniela Ștefănescu

Circumscripția electorală: 04 Bacău

Grupul Parlamentar: AUR

Obiectul interpelării:  Echitate sau limitare bugetară? Clarificări necesare privind includerea școlilor din Bacău în Programul ”Masă sănătoasă”

Stimate Domnule Ministru,

În virtutea mandatului pe care îl exercit în Senatul României și dintr-un profund sentiment de responsabilitate față de copiii proveniți din medii vulnerabile, vă adresez prezenta interpelare referitoare la aplicarea prevederilor legale privind selecția unităților de învățământ incluse în Programul Național „Masă sănătoasă” (PNMS), program coordonat de Ministerul Educației și Cercetării.

Cadrul normativ stabilește fără echivoc că selecția unităților beneficiare revine inspectoratelor școlare, în baza unor criterii aprobate prin ordin de ministru și publicate în Monitorul Oficial, că listele astfel întocmite sunt transmise ministerului și că numărul anual al beneficiarilor este determinat la nivel central, în temeiul raportului național de impact și cu respectarea limitelor bugetare aprobate.

Dincolo de rigoarea procedurală, esența acestui mecanism trebuie să rămână una morală și socială: programul nu este doar o alocare bugetară, ci un instrument de echilibrare a șanselor. Tocmai de aceea, orice diferență semnificativă între realitatea din teren și lista finală a beneficiarilor reclamă o explicație temeinică.

În județul Bacău, numeroase comunități cu indicatori obiectivi de vulnerabilitate educațională — rata crescută a absenteismului, risc de abandon școlar, venituri familiale reduse și acces limitat la resurse — nu se regăsesc, în mod proporțional, în lista unităților incluse în program. În multe situații, doar o singură unitate de învățământ a fost selectată la nivelul unei comunități cu mai multe structuri școlare aflate în condiții comparabile, ceea ce a generat nedumeriri legitime cu privire la criteriile efectiv aplicate și la mecanismul de departajare utilizat.

În acest context, pentru județul Bacău, vă rugăm să binevoiți a clarifica următoarele aspecte:

1. Care sunt criteriile detaliate și indicatorii cuantificabili care au fundamentat selecția unităților de învățământ pentru anul școlar în curs?
2. Care a fost metodologia de ierarhizare și departajare în situația în care numărul unităților eligibile a depășit plafonul stabilit prin constrângerile bugetare?
3. În ce mod a fost realizată analiza la nivel ministerial a listelor transmise de inspectoratele școlare, astfel încât stabilirea numărului anual de beneficiari să reflecte în mod echilibrat distribuția teritorială a vulnerabilităților educaționale?
4. Ce mecanisme de revizuire sau ajustare există în ipoteza în care datele socio-educaționale actualizate indică necesitatea extinderii programului în anumite zone?

Domnule Ministru, în materie de politici educaționale cu impact social, echitatea nu poate rămâne o formulă declarativă. Ea trebuie să se regăsească în arhitectura decizională, în transparența criteriilor și în coerența aplicării lor.

Vă rugăm să dispuneți comunicarea unui răspuns substanțial, întemeiat pe date verificabile și pe documente justificative, astfel încât opinia publică și comunitățile interesate să înțeleagă limpede rațiunea deciziilor adoptate și perspectivele unei eventuale recalibrări.

The post Ștefănescu Daniela – Interpelare – Echitate sau limitare bugetară? Clarificări necesare privind includerea școlilor din Bacău în Programul ”Masă sănătoasă” appeared first on AUR.

De către: Senator Sorin LAVRIC

Circumscripția electorală: nr. 29 – Neamț

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul întrebării parlamentare: transparența înregistrărilor audio-video a probelor din cadrul concursului de ocupare a postului de director în unitățile preuniversitare

Stimate domnule ministru,

              Mihai Eminescu, în cugetările sale sociologice, a descoperit că într-o țară din periferia unor state puternic dezvoltate, cum era și este cazul spațiului românesc nord-dunărean, mobilitatea socială suferă probleme. Problema poartă denumirea de selecție socială negativă a elitelor și se manifestă, mai ales, în cadrul instituțiilor statului. Unde conducerea instituției nu este selectată în baza aptitudinilor, a muncii sau a științei, apar raporturi necompensatorii între aceasta și cei a căror activitatea o organizează. Necompensatorii în sensul în care, conducerea nu mai organizează munca celor conduși în așa fel încât să producă plusvaloare în cadrul instituției. Să trecem de la teorie la practica din interiorul școlilor/liceelor românești.

              Pentru buna desfășurare a activității pedagogice într-o unitate de învățământ preuniversitară din țară trebuie să ne asigurăm că directorul instituției este selectat după criterii  pozitive: are aptitudinile necesare, o experiență bogată în organizarea unei școli și deține cunoștințele necesare pentru a îndeplini postul ocupat. Modul în care ne asigurăm că directorul îndeplinește aceste cerințe este examenul de ocupare a funcției.

              Consultând procedura de desfășurare a examenului din anul 2022, am descoperit că înregistrarea audio-video a probelor de concurs se arhivează alături de celelalte documente (art. 7, alin. 6). Însă, nu există nicio procedură transparentă prin care, de exemplu, un reprezentat al elevilor sau al părinților să poată accesa înregistrarea și, respectiv, verifica dacă procedura s-a desfășurat în condiții normale. Lipsa accesării înregistrării probelor de concurs scade încrederea în întreaga procedură și, implicit, în directorul unei școli/liceu.

Având în vedere cele de mai sus, vă solicit respectuos să ne răspundeți la următoarea întrebare:

1. Veți schimba procedura de desfășurare a concursului de ocupare a postului de director în unitățile preuniversitare, astfel încât înregistrarea audio-video a probelor de concurs să poate fi accesată la cerere de reprezentanții elevilor, ori a părinților?

The post Lavric Sorin – Întrebare – Transparența înregistrărilor audio-video a probelor din cadrul concursului de ocupare a postului de director în unitățile preuniversitare appeared first on AUR.

De către Domnul senator: Cătălin Silegeanu

Circumscripția electorală: Nr. 07, Botosani

Grupul Parlamentar: A.U.R.

Obiectul întrebării: Consecințele lipsei de predictibilitate în reorganizarea rețelei școlare

Stimate domnule ministru,

Aplicarea Legii nr. 141/2025 („Legea Bolojan”) ridică serioase semne de întrebare privind modul în care este gestionat sistemul de învățământ din România. La doar câteva săptămâni de la intrarea în vigoare a noilor măsuri, pe teren se constată confuzie, lipsă de informații clare și un sentiment general de instabilitate.

Potrivit datelor apărute în spațiul public, aproximativ 500 de școli și-au pierdut personalitatea juridică și au fost arondate altor unități, fără ca părinții, cadrele didactice sau autoritățile locale să fi fost consultați în prealabil. Situația este cu atât mai gravă cu cât chiar dumneavoastră ați declarat că „supărările legate de comasări” ar putea fi revizuite anul viitor, ceea ce sugerează că aceste decizii nu sunt nici definitive, nici fundamentate, ci reversibile de la un an la altul.

Această abordare nu face decât să adâncească neîncrederea în instituțiile statului și să transmită semnalul periculos că în educație se guvernează prin încercări și erori. Elevii, părinții și profesorii au nevoie de stabilitate și predictibilitate, nu de decizii care se schimbă odată cu prioritățile bugetare de moment.

În plus, exemplele recente din sistem arată că lipsa de coerență nu este un incident izolat. În 2024, organizarea Bacalaureatului a fost marcată de introducerea și apoi retragerea peste noapte a unei probe noi, iar programul „Masă caldă în școli” a fost blocat luni de zile din lipsă de proceduri. Toate acestea arată un tipar periculos de decizii luate fără analiză, fără consultare și fără o strategie pe termen lung.

Având în vedere cele expuse, vă solicit răspuns punctual la următoarele întrebări:

1. Cum este posibil ca reorganizarea să fie justificată simultan prin „eficiență bugetară” (conform premierului) și „performanță educațională” (conform dumneavoastră)? Care dintre aceste explicații reflectă realitatea?
2. Ce măsuri ia Ministerul Educației pentru a garanta accesul elevilor din mediul rural la transport sigur și condiții decente de studiu, în contextul în care multe comunități se confruntă deja cu probleme de infrastructură?
3. Ce mecanisme veți introduce pentru a asigura stabilitatea deciziilor, astfel încât părinții și profesorii să nu fie puși anual în fața unor reorganizări succesive, dictate exclusiv de constrângeri financiare?

Domnule ministru, în lipsa unei strategii pe termen lung, fiecare decizie devine doar o improvizație. Vă solicit să prezentați public criteriile, analizele și planurile prin care să demonstrați că aceste măsuri au ca obiectiv real modernizarea educației, și nu doar reducerea cheltuielilor la nivelul bugetului central.

The post Silegeanu Cătălin – Întrebare – Consecințele lipsei de predictibilitate în reorganizarea rețelei școlare appeared first on AUR.

De către: Senator Sorin LAVRIC

Circumscripția electorală: nr. 29 – Neamț

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul întrebarii parlamentare: Implicarea organizațiilor neguvernamentale, a fundațiilor și a asociațiilor în reformele din domeniul educației subsecvente Legii 141/2025

Stimate domnule ministru,

Implicarea organizațiilor neguvernamentale, a fundațiilor și diverselor asociații în problemele din domeniul educației este un fapt arhicunoscut. Organizațiile neguvernamentale iau poziții în multiple probleme educaționale, propun soluții, punându-și expertiza la dispoziția organelor ministeriale pe marginea unor proiecte legislative.

Cu toate acestea, încă nu s-a adus la cunoștința opiniei publice românești, în acord cu principiul transparenței, contribuția organizațiilor neguvernamentale, a fundațiilor și a asociaților din România la reformele concepute și  implementate de Ministerul Educației și Cercetării înainte de începerea noului an școlar 2025-2026, adică reformele subsecvente Legii 141/2025. Printre acestea se numără:

• Creșterea normei didactice de la 18 ore la 20 de ore pe săptămână, fără compensare salarială suplimentară;
• Comasarea haotică a școlilor, fără criterii clare și fără consultarea comunităților afectate, are efecte devastatoare;
• Eliminarea unor categorii de burse, inclusiv cele pentru performanță internațională și burse de reziliență;
• Limitarea plății cu ora pentru cadrele didactice, plăți ce au scăzut sub jumătate față de anul anterior;
• Stabilirea unor hotărâri metodologice pentru normele didactice și reorganizarea unităților școlare.

Având în vedere cele de mai sus, vă solicit respectuos să ne răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care sunt organizațiile neguvernamentale, fundațiile și asociațiile cu ajutorul cărora Ministerul Educației și Cercetării a conceput reformele subsecvente Legii 141/2025? Vă rugăm să ne detaliați: numele organizației neguvernamentale, a fundației, ori a asociației implicate, denumirea conducătorului fiecăreia și a membrilor din organizațiile menționate implicate în proces.
2. Care au fost propunerile organizațiilor neguvernamentale, ale fundațiilor și asociațiilor la fiecare dintre reformele ministerului subsecvente Legii 141/2025? Vă rugăm ca pentru fiecare măsură (articol de lege) să ne specificați propunerile oferite de un anumit/sau mai multe organizații neguvernamentale. De exemplu, pentru creșterea normei didactice de la 18 la 20 au contribuit organizația/organizațiile neguvernamentale „x” cu propunerile „y”.
3. În ce alte proiecte Ministerul Educației și Cercetării colaborează în prezent cu organizațiile neguvernamentale? Pentru fiecare proiect din prezent vă rugăm să ne precizați organizația neguvernamentală implicată, fundația, ori asociația.
4. Vă rugăm să ne furnizații lista organizațiilor neguvernamentale, a fundațiilor și asociațiilor care colaborează cu actualul ministru al Educației și Cercetării de la preluarea mandatului.

The post Lavric Sorin – Întrebare – Implicarea organizațiilor neguvernamentale, a fundațiilor și a asociațiilor în reformele din domeniul educației subsecvente Legii 141/2025 appeared first on AUR.