Stimate Domnule Ministru,

În contextul măsurilor fiscal-bugetare aplicabile în anul 2026 privind suspendarea
ocupării posturilor vacante în instituțiile publice, cu excepțiile prevăzute de cadrul legal în
vigoare pentru posturile unice și pentru posturile necesare îndeplinirii indicatorilor de rezultat
sau de proiect din proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile, vă adresez prezenta
interpelare pentru a solicita clarificări oficiale și instrucțiuni unitare către universități în privinţa
centrele de cercetare.
Din răspunsul primit la interpelarea anterioară adresată Miniterului Educaţiei şi
Cercetării, paragraful “Măsurile avute în vedere pentru a preveni compromiterea proiectelor
finanţate din fonduri UE din lipsa personalului minim necesar pentru funcţionarea
infrastructurilor cercetare-dezvoltare-inovare (CDI) privesc modificarea cadrului legislative în
vigoare, respective a art. XXXIV din Legea nr. 141/2025, care prin plafonarea cheltuielilor de
personal la nivelul cheltuielilor realizate la nivelul 2025 limitează posibilitatea INCD-urilor de
angajare de personal necesar implementării proiectelor cu finanţare europeană, precum şi
funcţionarea infrastructurii CDI” este singurul care adresează problema personalului de cercetare
din infrastructurile CDI înfiinţate prin proiecte finanţate cu fonduri UE.
Conform Art. XXXIV din Legea 141/2025 – “În anul 2026, pentru institutele naţionale
de cercetare-dezvoltare care funcţionează potrivit prevederilor art. 17 din Ordonanţa Guvernului
nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare, la elaborarea şi
aprobarea, potrivit legii, a bugetelor de venituri şi cheltuieli pe anul 2026, stabilirea cheltuielilor
de personal se va face cu încadrarea în cheltuielile de personal realizate în anul 2025.”, trebuie
să avem în vedere definirea institutelor naţionale de cercetare-dezvoltare aşa cum reiese din art.
17 din Ordonanţa Guvernului nr. 57/2002 şi anume că trebuie să aibă personalitate juridică.
Problema care apare este statutul structurilor de cercetare din universitati. In această situaţie, din
răspunsul primit s-ar aplica paragraful următor: “Posturile din universităţi necesare
implementării proiectelor finanţate din fonduri europene, inclusive din Planul Naţional de
Redresare şi Rezilienţă (PNRR), au caracter temporar, sunt înfiinţate distinct de organigrama
permanentă a instituţiei şi sunt finanţate exclusive din bugetul aprobat al proiectului, în baza
contractelor de finanţare. Acestea nu reprezintă posturi finanţate din bugetul de stat aferent
cheltuielilor curente de personal şi nu generează impact suplimentar asupra bugetului general
consolidate.”
Dar infrastructurile înfiinţate în universităţi cu fonduri UE nu sunt în situaţia descrisă de
acest paragraf.
Această situație generează riscuri sistemice majore:

1. neîndeplinirea indicatorilor asumați prin contractele de finanțare UE;
2. subutilizarea sau nefuncționarea infrastructurilor de cercetare realizate din fonduri
   europene în universităţi
3. riscul de corecții financiare și recuperări de fonduri, cu impact asupra bugetului public.
4. Tratarea discreţionară a structurilor CDI înfiinţate cu fonduri UE în condiţii similare şi
   pe acelaşi tip de proiect din Intitutele Naţionale faţă de cele din universităţi
   Deoarece Ministerul Educaţiei şi Cercetării nu a răspuns ce se întâmplă cu CDI-urile
   înființate în universități cu fonduri europene în perioada de durabilitate în condițiile în
   B/AUR/128/04.05.2026
   3
   care plata cercetătorilor cade, conform contractului, în sarcina universității, vă adresez
   următoarea întrebare:

• Se consideră că structurile CDI aparțin doar de institutele naționale de cercetare de sine
  stătătoare (cu personalitate juridică)? În realitate, au fost înființate CDI-uri, cu aprobarea
  Ministerului Educației și Cercetării, și în cadrul universităților prin departamentele lor de
  cercetare. În cazul acesta, entități similare, i.e. CDI, sunt tratate diferit în funcție de
  instituția de care aparțin juridic.
  În baza celor sesizate, vă solicit să dispuneţi următoarele:

1. corectarea, în regim de urgență, a dispoziţiilor privind angajarea personalului de cercetare
   necesar desfăşurării activităţii structurilor CDI înfiinţate cu fonduri europene în
   universităţi, în aceleaşi condiţii prevăzute de art. XXXIV din Legea 141/2025 şi anume,
   să se
2. emiterea unei circulare/îndrumări oficiale către universități care să clarifice posibilitatea
   angajării personalului de cercetare necesar pentru desfăşurarea activităţilor CDI din
   universităţi.
   O astfel de clarificare este esențială pentru evitarea blocajelor instituționale și pentru
   protejarea şi eficientizarea investițiilor realizate din fonduri europene în infrastructura de
   cercetare din România.
   Având în vedere caracterul urgent al situației, vă solicit să precizați termenul concret în care
   Ministerul Educației și Cercetării, împreună cu Ministerul de Finanţe vor duce la îndeplinire
   corectarea situaţiei sesizate.

The post Silviu Gurlui – Interpelare – Clarificarea aplicării suspendării concursurilor în centre de cercetare din universităţi pentru posturile necesare proiectelor finanțate din fonduri europene (emiterea unei circulare unitare) appeared first on AUR.

                 Domnului Tanczos Barna, Ministrul Interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale

                 Domnului Mihai Dimian, Ministrul Educației și Cercetării

De către: Domnul Senator Andrei Emil Dîrlău

Circumscripția electorală: 1 Alba

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

OBIECTUL INTERPELĂRII: CINE VA CONTROLA AGRICULTURA ROMÂNEASCA: FERMIERII ROMÂNI SAU CORPORAȚIILE DE BIOTEHNOLOGIE?

Stimate Domnule Prim-Ministru,

Stimați Domni Miniștrii,

Consiliul Europei a adoptat normele privind tehnicile genomice (NTG), stabilind astfel un cadru pentru un sector agroalimentar al UE mai „competitiv și mai durabil” în viziunea sa. Practic, aceste norme deschid calea aplicării Acordului UE-Mercosur.

Aproximativ 90% din producția agricolă și agroalimentară a statelor Mercosur se încadrează în categoria produselor obținute din organisme modificate genetic (OMG) sau prin tehnici noi de editare genomică (NTG), protejate de patente de genă, de proces și de produs. Ca urmare, tranzacțiile comerciale nu vor fi guvernate de reguli sanitare și fitosanitare clasice, ci de prevederile Acordului TRIPS privind protecția proprietății intelectuale, care favorizează deținătorii de patente.

Noile tehnici genomice (ameliorare de precizie) modifică materialul genetic al plantelor, animalelor sau microorganismelor, în concluzie, modifică ADN-ul organismelor. Prin adoptarea normelor genomice, Comisia Europeană abandonează agricultura europeană și expune piața UE intereselor marilor corporații globale de biotehnologie.

Plantele de tip NTG-1, care au între 1 și până la 20 de modificări genetice, sunt asimilate produselor convenționale, deși rămân purtătoare de patente. Ele nu vor avea obligații clare de identificare, testare, analiză de risc, trasabilitate sau etichetare.

Plantele de tip NTG-2, cu modificări genetice mai complexe, rămân supuse legislației UE privind plantele OMG (care au modificări genetice ce presupun introducerea de ADN străin). Statele membre pot opta să nu cultive plante NTG-2 și pot introduce măsuri pentru a preveni prezența neintenționată a acestora în alte produse.

Când regulamentul NTG va intra în vigoare, piața UE va fi complet deschisă noilor plante. În lipsa unor mecanisme reale de protecție a producției interne, agricultura românească riscă să devină victimă sigură a unei strategii comerciale europene care privilegiază comerțul și patentele în detrimentul fermierilor și al securității alimentare.

Un număr de 21 de asociații și organizații ale fermierilor români și ale societății civile au solicitat Guvernului României și Ministerului Agriculturii, încă din decembrie 2025, să respingă propunerea CE privind reglementarea noilor tehnici genomice. Acestea au precizat că textul negociat la nivel european elimină trasabilitatea și etichetarea NTG-1, permite brevetarea trăsăturilor naturale, restrânge drastic autonomia fermierilor și pune în pericol exporturile agricole către piețe terțe care nu recunosc noile tehnici genomice ca fiind echivalente cu ameliorarea convențională.

Ca urmare a celor prezentate, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Ce măsuri ați luat pentru interzicerea brevetării caracteristicilor genetice întâlnite în natură?
2. Ce măsuri ați luat pentru restabilirea trasabilității și etichetării obligatorii în toate etapele lanțurilor de comercializare?
3. Ați introdus un regulament clar care să protejeze fermierii și apicultorii de contaminare? Care este acesta?
4. Care sunt măsurile luate pentru eliminarea restricțiilor asupra schimbului de semințe între fermieri și protejarea soiurilor locale?
5. Care sunt măsurile pe care le-ați luat pentru dotarea cu laboratoare de analiză în vederea protejării securității alimentare a românilor?
6. Care este situația institutelor de cercetare în domeniul agricol și agroalimentar? Ați realizat dotarea acestora cu echipamentele necesare pentru dezvoltarea cercetării aplicate care să sprijine agricultorii și producătorii români? Care sunt facilitățile pentru aducerea în instituțiile de cercetare a tinerilor bine pregătiți?
7. Considerați că România își asigură securitatea alimentară prin introducerea dependenței față de corporațiile de biotehnologie?
8. Deși noul cadru legislativ european se preconizează a se aplica de la jumătatea anului 2028, considerați că, măcar o dată, românii pot avea o strategie de protecție a securității alimentare, a fermierilor și producătorilor de alimente, astfel încât, în contextul mondial critic în care ne aflăm,   România – Grădina Maicii Domnului – să nu ajungă dependentă de corporații străine și acțiuni ale guvernelor altor țări?

The post Dîrlău Andrei Emil – Interpelare – CINE VA CONTROLA AGRICULTURA ROMÂNEASCA: FERMIERII ROMÂNI SAU CORPORAȚIILE DE BIOTEHNOLOGIE? appeared first on AUR.

De către: Deputat A.U.R., Cristina Emanuela Dascălu circumscripția electorală nr. 24 Iași

Obiectul întrebării: Măsurile concrete pentru evitarea pierderii fondurilor naționale și a celor din PNRR destinate educației

Stimate domnule Ministru,

Sistemul de educație din România beneficiază de alocări financiare semnificative atât din bugetul național, cât și din fonduri europene, în special prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), există îngrijorări legitime privind capacitatea Ministerului Educației de a gestiona eficient aceste resurse și de a evita pierderea lor din cauza întârzierilor sau a blocajelor administrative.

Având în vedere termenele stricte asumate la nivel european și riscul dezangajării fondurilor, vă rog să îmi răspundeți la următoarele întrebări:

1. Ce măsuri imediate ați adoptat pentru a accelera implementarea proiectelor finanțate din PNRR și din bugetul național?

2.  Ce mecanisme de monitorizare și control ați instituit pentru a urmări în timp real stadiul proiectelor și a preveni întârzierile?

3. Există unități sau structuri dedicate în cadrul ministerului pentru managementul acestor fonduri și, dacă da, care este capacitatea lor administrativă actuală?

4. Ce sancțiuni sau măsuri corective sunt aplicate în cazul beneficiarilor sau instituțiilor care nu respectă termenele de implementare?

5. În ce măsură ați simplificat procedurile birocratice pentru a facilita accesul și utilizarea fondurilor de către unitățile de învățământ și autoritățile locale?

6. Care este estimarea actuală a sumelor aflate în risc de pierdere și ce plan de acțiune aveți pentru a evita acest scenariu?

The post Cristina Emanuela Dascălu – Întrebare – Măsurile concrete pentru evitarea pierderii fondurilor naționale și a celor din PNRR destinate educației appeared first on AUR.

De către Doamna senator: Daniela Ștefănescu

Circumscripția electorală: 04 Bacău

Grupul Parlamentar: AUR

Obiectul interpelării:  Echitate sau limitare bugetară? Clarificări necesare privind includerea școlilor din Bacău în Programul ”Masă sănătoasă”

Stimate Domnule Ministru,

În virtutea mandatului pe care îl exercit în Senatul României și dintr-un profund sentiment de responsabilitate față de copiii proveniți din medii vulnerabile, vă adresez prezenta interpelare referitoare la aplicarea prevederilor legale privind selecția unităților de învățământ incluse în Programul Național „Masă sănătoasă” (PNMS), program coordonat de Ministerul Educației și Cercetării.

Cadrul normativ stabilește fără echivoc că selecția unităților beneficiare revine inspectoratelor școlare, în baza unor criterii aprobate prin ordin de ministru și publicate în Monitorul Oficial, că listele astfel întocmite sunt transmise ministerului și că numărul anual al beneficiarilor este determinat la nivel central, în temeiul raportului național de impact și cu respectarea limitelor bugetare aprobate.

Dincolo de rigoarea procedurală, esența acestui mecanism trebuie să rămână una morală și socială: programul nu este doar o alocare bugetară, ci un instrument de echilibrare a șanselor. Tocmai de aceea, orice diferență semnificativă între realitatea din teren și lista finală a beneficiarilor reclamă o explicație temeinică.

În județul Bacău, numeroase comunități cu indicatori obiectivi de vulnerabilitate educațională — rata crescută a absenteismului, risc de abandon școlar, venituri familiale reduse și acces limitat la resurse — nu se regăsesc, în mod proporțional, în lista unităților incluse în program. În multe situații, doar o singură unitate de învățământ a fost selectată la nivelul unei comunități cu mai multe structuri școlare aflate în condiții comparabile, ceea ce a generat nedumeriri legitime cu privire la criteriile efectiv aplicate și la mecanismul de departajare utilizat.

În acest context, pentru județul Bacău, vă rugăm să binevoiți a clarifica următoarele aspecte:

1. Care sunt criteriile detaliate și indicatorii cuantificabili care au fundamentat selecția unităților de învățământ pentru anul școlar în curs?
2. Care a fost metodologia de ierarhizare și departajare în situația în care numărul unităților eligibile a depășit plafonul stabilit prin constrângerile bugetare?
3. În ce mod a fost realizată analiza la nivel ministerial a listelor transmise de inspectoratele școlare, astfel încât stabilirea numărului anual de beneficiari să reflecte în mod echilibrat distribuția teritorială a vulnerabilităților educaționale?
4. Ce mecanisme de revizuire sau ajustare există în ipoteza în care datele socio-educaționale actualizate indică necesitatea extinderii programului în anumite zone?

Domnule Ministru, în materie de politici educaționale cu impact social, echitatea nu poate rămâne o formulă declarativă. Ea trebuie să se regăsească în arhitectura decizională, în transparența criteriilor și în coerența aplicării lor.

Vă rugăm să dispuneți comunicarea unui răspuns substanțial, întemeiat pe date verificabile și pe documente justificative, astfel încât opinia publică și comunitățile interesate să înțeleagă limpede rațiunea deciziilor adoptate și perspectivele unei eventuale recalibrări.

The post Ștefănescu Daniela – Interpelare – Echitate sau limitare bugetară? Clarificări necesare privind includerea școlilor din Bacău în Programul ”Masă sănătoasă” appeared first on AUR.

De către: Senator Sorin LAVRIC

Circumscripția electorală: nr. 29 – Neamț

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul întrebării parlamentare: transparența înregistrărilor audio-video a probelor din cadrul concursului de ocupare a postului de director în unitățile preuniversitare

Stimate domnule ministru,

              Mihai Eminescu, în cugetările sale sociologice, a descoperit că într-o țară din periferia unor state puternic dezvoltate, cum era și este cazul spațiului românesc nord-dunărean, mobilitatea socială suferă probleme. Problema poartă denumirea de selecție socială negativă a elitelor și se manifestă, mai ales, în cadrul instituțiilor statului. Unde conducerea instituției nu este selectată în baza aptitudinilor, a muncii sau a științei, apar raporturi necompensatorii între aceasta și cei a căror activitatea o organizează. Necompensatorii în sensul în care, conducerea nu mai organizează munca celor conduși în așa fel încât să producă plusvaloare în cadrul instituției. Să trecem de la teorie la practica din interiorul școlilor/liceelor românești.

              Pentru buna desfășurare a activității pedagogice într-o unitate de învățământ preuniversitară din țară trebuie să ne asigurăm că directorul instituției este selectat după criterii  pozitive: are aptitudinile necesare, o experiență bogată în organizarea unei școli și deține cunoștințele necesare pentru a îndeplini postul ocupat. Modul în care ne asigurăm că directorul îndeplinește aceste cerințe este examenul de ocupare a funcției.

              Consultând procedura de desfășurare a examenului din anul 2022, am descoperit că înregistrarea audio-video a probelor de concurs se arhivează alături de celelalte documente (art. 7, alin. 6). Însă, nu există nicio procedură transparentă prin care, de exemplu, un reprezentat al elevilor sau al părinților să poată accesa înregistrarea și, respectiv, verifica dacă procedura s-a desfășurat în condiții normale. Lipsa accesării înregistrării probelor de concurs scade încrederea în întreaga procedură și, implicit, în directorul unei școli/liceu.

Având în vedere cele de mai sus, vă solicit respectuos să ne răspundeți la următoarea întrebare:

1. Veți schimba procedura de desfășurare a concursului de ocupare a postului de director în unitățile preuniversitare, astfel încât înregistrarea audio-video a probelor de concurs să poate fi accesată la cerere de reprezentanții elevilor, ori a părinților?

The post Lavric Sorin – Întrebare – Transparența înregistrărilor audio-video a probelor din cadrul concursului de ocupare a postului de director în unitățile preuniversitare appeared first on AUR.

De către Domnul senator: Cătălin Silegeanu

Circumscripția electorală: Nr. 07, Botosani

Grupul Parlamentar: A.U.R.

Obiectul întrebării: Consecințele lipsei de predictibilitate în reorganizarea rețelei școlare

Stimate domnule ministru,

Aplicarea Legii nr. 141/2025 („Legea Bolojan”) ridică serioase semne de întrebare privind modul în care este gestionat sistemul de învățământ din România. La doar câteva săptămâni de la intrarea în vigoare a noilor măsuri, pe teren se constată confuzie, lipsă de informații clare și un sentiment general de instabilitate.

Potrivit datelor apărute în spațiul public, aproximativ 500 de școli și-au pierdut personalitatea juridică și au fost arondate altor unități, fără ca părinții, cadrele didactice sau autoritățile locale să fi fost consultați în prealabil. Situația este cu atât mai gravă cu cât chiar dumneavoastră ați declarat că „supărările legate de comasări” ar putea fi revizuite anul viitor, ceea ce sugerează că aceste decizii nu sunt nici definitive, nici fundamentate, ci reversibile de la un an la altul.

Această abordare nu face decât să adâncească neîncrederea în instituțiile statului și să transmită semnalul periculos că în educație se guvernează prin încercări și erori. Elevii, părinții și profesorii au nevoie de stabilitate și predictibilitate, nu de decizii care se schimbă odată cu prioritățile bugetare de moment.

În plus, exemplele recente din sistem arată că lipsa de coerență nu este un incident izolat. În 2024, organizarea Bacalaureatului a fost marcată de introducerea și apoi retragerea peste noapte a unei probe noi, iar programul „Masă caldă în școli” a fost blocat luni de zile din lipsă de proceduri. Toate acestea arată un tipar periculos de decizii luate fără analiză, fără consultare și fără o strategie pe termen lung.

Având în vedere cele expuse, vă solicit răspuns punctual la următoarele întrebări:

1. Cum este posibil ca reorganizarea să fie justificată simultan prin „eficiență bugetară” (conform premierului) și „performanță educațională” (conform dumneavoastră)? Care dintre aceste explicații reflectă realitatea?
2. Ce măsuri ia Ministerul Educației pentru a garanta accesul elevilor din mediul rural la transport sigur și condiții decente de studiu, în contextul în care multe comunități se confruntă deja cu probleme de infrastructură?
3. Ce mecanisme veți introduce pentru a asigura stabilitatea deciziilor, astfel încât părinții și profesorii să nu fie puși anual în fața unor reorganizări succesive, dictate exclusiv de constrângeri financiare?

Domnule ministru, în lipsa unei strategii pe termen lung, fiecare decizie devine doar o improvizație. Vă solicit să prezentați public criteriile, analizele și planurile prin care să demonstrați că aceste măsuri au ca obiectiv real modernizarea educației, și nu doar reducerea cheltuielilor la nivelul bugetului central.

The post Silegeanu Cătălin – Întrebare – Consecințele lipsei de predictibilitate în reorganizarea rețelei școlare appeared first on AUR.

De către: Senator Sorin LAVRIC

Circumscripția electorală: nr. 29 – Neamț

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul întrebarii parlamentare: Implicarea organizațiilor neguvernamentale, a fundațiilor și a asociațiilor în reformele din domeniul educației subsecvente Legii 141/2025

Stimate domnule ministru,

Implicarea organizațiilor neguvernamentale, a fundațiilor și diverselor asociații în problemele din domeniul educației este un fapt arhicunoscut. Organizațiile neguvernamentale iau poziții în multiple probleme educaționale, propun soluții, punându-și expertiza la dispoziția organelor ministeriale pe marginea unor proiecte legislative.

Cu toate acestea, încă nu s-a adus la cunoștința opiniei publice românești, în acord cu principiul transparenței, contribuția organizațiilor neguvernamentale, a fundațiilor și a asociaților din România la reformele concepute și  implementate de Ministerul Educației și Cercetării înainte de începerea noului an școlar 2025-2026, adică reformele subsecvente Legii 141/2025. Printre acestea se numără:

• Creșterea normei didactice de la 18 ore la 20 de ore pe săptămână, fără compensare salarială suplimentară;
• Comasarea haotică a școlilor, fără criterii clare și fără consultarea comunităților afectate, are efecte devastatoare;
• Eliminarea unor categorii de burse, inclusiv cele pentru performanță internațională și burse de reziliență;
• Limitarea plății cu ora pentru cadrele didactice, plăți ce au scăzut sub jumătate față de anul anterior;
• Stabilirea unor hotărâri metodologice pentru normele didactice și reorganizarea unităților școlare.

Având în vedere cele de mai sus, vă solicit respectuos să ne răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care sunt organizațiile neguvernamentale, fundațiile și asociațiile cu ajutorul cărora Ministerul Educației și Cercetării a conceput reformele subsecvente Legii 141/2025? Vă rugăm să ne detaliați: numele organizației neguvernamentale, a fundației, ori a asociației implicate, denumirea conducătorului fiecăreia și a membrilor din organizațiile menționate implicate în proces.
2. Care au fost propunerile organizațiilor neguvernamentale, ale fundațiilor și asociațiilor la fiecare dintre reformele ministerului subsecvente Legii 141/2025? Vă rugăm ca pentru fiecare măsură (articol de lege) să ne specificați propunerile oferite de un anumit/sau mai multe organizații neguvernamentale. De exemplu, pentru creșterea normei didactice de la 18 la 20 au contribuit organizația/organizațiile neguvernamentale „x” cu propunerile „y”.
3. În ce alte proiecte Ministerul Educației și Cercetării colaborează în prezent cu organizațiile neguvernamentale? Pentru fiecare proiect din prezent vă rugăm să ne precizați organizația neguvernamentală implicată, fundația, ori asociația.
4. Vă rugăm să ne furnizații lista organizațiilor neguvernamentale, a fundațiilor și asociațiilor care colaborează cu actualul ministru al Educației și Cercetării de la preluarea mandatului.

The post Lavric Sorin – Întrebare – Implicarea organizațiilor neguvernamentale, a fundațiilor și a asociațiilor în reformele din domeniul educației subsecvente Legii 141/2025 appeared first on AUR.

De către Domnul senator: Cătălin Silegeanu

Circumscripția electorală: Nr. 07, Botoșani

Grupul Parlamentar: A.U.R.

Obiectul Interpelării: Lipsa de transparență și de fundamentare în procesul de comasare a școlilor

Stimate domnule ministru,

Reorganizarea rețelei școlare prin aplicarea Legii nr. 141/2025, cunoscută în spațiul public drept „Legea Bolojan”, a generat o stare de confuzie și incertitudine în întregul sistem de învățământ din România. Potrivit analizelor din spațiul public, măsura prin care aproximativ 500 de unități de învățământ și-au pierdut personalitatea juridică și au fost arondate altor circa 300 de școli a fost luată în lipsa unor criterii transparente, fără analize de impact și fără consultarea actorilor direct implicați.

În același timp, există declarații contradictorii la nivel guvernamental: dumneavoastră ați justificat măsura invocând recomandările OCDE, în timp ce premierul Ilie Bolojan a afirmat că în mediul rural „95% din clase funcționează ca înainte” și că reorganizarea a urmărit în principal reducerea cheltuielilor. Această lipsă de coerență transmite un semnal negativ și sporește neîncrederea în deciziile luate de Guvern în domeniul educației.

Mai grav, rapoartele OCDE din martie 2024 și mai 2025 arată explicit că simpla reducere a numărului de școli nu aduce performanță. Din contră, recomandările organizației pun accent pe calitatea mediului educațional, investiții în infrastructura școlară, acces echitabil la resurse, transport sigur pentru elevi și implicarea comunităților în procesul decizional. Din această perspectivă, măsurile aplicate contrazic spiritul și litera recomandărilor internaționale, transformând reforma educației într-un exercițiu contabil.

Având în vedere cele expuse, vă rog să răspundeți punctual la următoarele întrebări:

1. Există documente oficiale (metodologii, criterii, note de fundamentare) care să arate că aceste măsuri sunt în acord cu recomandările OCDE? Dacă da, vă solicit să le faceți publice.
2. Care este impactul bugetar așteptat al măsurii? Ce economii estimează ministerul și cum au fost acestea calculate?
3. Cum explicați faptul că premierul vorbește de reduceri de cheltuieli, în timp ce dumneavoastră invocați recomandările OCDE? Cine spune adevărul și care este de fapt scopul real al comasărilor?
4. Ce garanții pot primi părinții, elevii și cadrele didactice că aceste decizii nu vor fi revizuite din nou anul viitor, așa cum ați sugerat în declarațiile publice?

Domnule ministru, educația din România are nevoie urgentă de coerență și transparență. Vă solicit, respectuos, să prezentați public o strategie solidă, bazată pe analize și recomandări internaționale, care să dovedească faptul că deciziile adoptate răspund interesului elevilor și nu doar unor calcule bugetare de moment.

The post Silegeanu Cătălin – Interpelare – Lipsa de transparență și de fundamentare în procesul de comasare a școlilor appeared first on AUR.

Adresată: Domnului Daniel David, Ministrul Educației și Cercetării

De către: Senator Vlăescu Virgiliu George

Circumscripția electorală: nr.35, Suceava

Obiectul interpelării: Solicit introducerea disciplinei Alimentație Sănătoasă în școli

Domnule Ministru,

Piramida nutriției reprezintă o exprimare a recomandărilor nutriționale, din punct de vedere al grupelor și al cantităților de alimente care trebuie consumate zilnic pentru a întreține starea de sănătate a unui individ și pentru a reduce cât mai mult riscul dezvoltării diverselor boli legate de alimentație.

 Potrivit statisticilor Organizației Mondiale a Sănătății, în România procentul de Boli Non Comunicabile reprezintă 82% din totalul bolilor existente. Aceste boli Non Comunicabile sunt boli care au la baza lor stilul de viață și nutriția, sunt acele boli non-infecțioase și non-genetice. Din totalul acestor boli, aproape 60% sunt acoperite de afecțiuni de natură cardiovasculară, 20% de cancere, iar restul de boli cronice respiratorii, diabet și boli provocate de obezitate.

 Preferințele alimentare și obiceiurile care definesc stilul de viață ale unui adult sunt de cele mai multe ori setate în copilăria acestuia, astfel este de o importanță majoră educația corectă privind nutriția și un stil de viață responsabil.

Ca regulă generală, alimentele cu cât sunt mai mult modificate și cu cât forma în care ajung să fie consumate este mai departe de forma lor originală, cu atât sunt mai lipsite de nutrienți, enzimele, vitaminele și mineralele cu care ele fuseseră inițial înzestrate, iar organismul consumă mai mult pentru digestia lor.

Într-un studiu efectuat de HBSC, consumul de băuturi îndulcite situează România pentru toate categoriile de vârstă și pentru ambele sexe peste media țărilor participante la studiu. Recomandările OMS includ evitarea totală a băuturilor îndulcite și consumul de apă în cantități adaptate necesității organismului, recomandat de specialiști.

Primul nivel al piramidei nutriției îl reprezintă consumul de apă și ne arată nevoia organismului uman de a fi hidratat, având în vedere că este format în proporție de 70-80% din apă. Cantitatea recomandată este de aproximativ 40 ml de apă/kilogram corp. Sângele este în cea mai mare parte apă, mușchii și organe. În toate procesele pe care le susține corpul uman, acesta recirculă zilnic echivalentul a 40.000 de pahare de apă, pentru a-și menține funcțiile fiziologice normale.

Al doilea nivel al piramidei este reprezentat de legume și fructe. Deprinderea unui consum sănătos de fructe și legume încă din perioada copilăriei are multiple efecte benefice asupra sănătății, atât în perioada de dezvoltare.

Al treilea nivel al piramidei este destinat cerealelor. Este important să facem de la bun început distincția dintre cereale rafinate și cereale integrale, iar apoi, de fiecare dată când rostim cuvântul cereale și ne referim la cele benefice, să le numim complet “cereale integrale”. O cereală rafinată, cum este făina albă, este o cereală lipsită de germeni și de tărâțe, adică de partea nutritivă a boabelor, cea care conține vitaminele, mineralele și fibrele atât de prețioase ale cerealelor. Procesul de rafinare al acestor cereale este unul care face produsul final să fie unul destul de toxic, aceste procese incluzând etape de tratare cu amelioratori, cu dioxid de clor, triclorură de azot și peroxid de benzoil.

Al patrulea nivel este reprezentat de lactate și cărnuri ușoare – pește, pui, carne albă. Lactatele sunt recomandate copiilor, însă în porții moderate. Acestea sunt bogate în proteină de origine animală, în calciu, magneziu, acid folic și în vitamine precum cele din complexul de B-uri, vitamina A, D și E. Carnea de pește – în special somonul – conține cantități însemnate de acizi grași esențiali Omega 3. Aceștia sunt deosebit de importanți pentru organism, însă în mod special pentru copiii și tinerii în creștere.

Al cincilea nivel este reprezentat de nuci și semințe, uleiurile vegetale nesaturate. Toate acestea conțin grăsimi sănătoase, care mai sunt numite și nesaturate. Aceste grăsimi sunt foarte necesare corpului și creierului nostru și ele se află atât de sus pe piramidă doar pentru că sunt suficiente în cantități mici (nu pentru că nu ar fi benefice). Oamenii mănâncă nuci și semințe de mii de ani, acestea făcând parte dintre primele alimente pe care au învățat să le consume. Ele protejează inima, reducând incidența bolilor cardiovasculare, reduc colesterolul, protejează împotriva cancerului, ajută la echilibrarea glicemiei și îmbunătățesc funcțiile creierului și vederea.

Al șaselea nivel este cel al alimentelor procesate – dulciuri, snacksuri, carne roșie etc. Aceasta este categoria pentru care au o slăbiciune majoritatea persoanelor, deopotrivă copii și adulți. Efectele procesării alimentelor, ale amelioratorilor adăugați în aceastea, ale zahărului și îndulcitorilor rafinați și ale tuturor elementelor non-organice conținute de acestea sunt nocive pentru organism. Corpul uman nu este adaptat să consume aceste substanțe, astfel că ele se transformă toate în toxine cu efecte indezirabile asupra sănătății noastre pe termen lung.

Zahărul este unul dintre marii noștri inamici Carbohidrații (sau glucidele) sunt principala sursă de energie pentru toate funcțiile corpului uman. Ele oferă calorii într-o formă extrem de rapidă, fiind compuși simpli, formați doar din carbon, hidrogen și oxigen. Carbohidrații se regăsesc atât în produsele de origine vegetală (cereale, fructe, legume), cât și în multitudinea de produse obținute din acestea: pâine, paste, produse de patiserie etc. Din documentarea făcută pentru această inițiativă rezultă următoarele:

În nutriție nu există un adevăr absolut, având în vedere că nu există două organisme identice. Astfel, fiecare corp are propriul bioritm, metabolism și reacții la stimuli externi. Cu toate acestea, specialiștii spun că există o serie de principii care stau la baza unei alimentații corecte și sănătoase, astfel:

1.Dimensiunea stomacului nostru este cât cea a pumnului nostru, strâns. În mod ideal, o porție de mâncare nu ar trebui să depășească această mărime a stomacului.

2.Pentru copiii și adulți, este recomandată de către Organizația Mondială a Sănătății consumarea a trei mese principale și a două gustări, pe zi. Pentru un aport optim de nutrienți se recomandă o alimentație cât mai variată.

3.Prima masă a zilei este foarte importantă, ea oferind hrană corpului și minții atunci când acestea sunt cel mai active și au nevoie de cea mai multă energie. Un mic dejun bogat în fructe, cereale și nuci, adică bogat în vitamine, minerale, proteine, fibre și carbohidrați, generează  energie pentru prima parte a zilei.

4.Se recomandă consumul de alimente proaspete, neprocesate termic (legume, verdețuri, fructe) pentru un aport optim de nutrienți. În mod ideal, aportul acestor alimente în dietă ar trebui să fie de aproximativ 50%.

5.Fructele se consumă întotdeauna singure, între mese, cu o jumătate de ora înainte de masă, niciodată după.

6.Fructele oleaginoase (nuci, caju, etc.) și semințele pot fi combinate, în cantități moderate, cu fructele și legumele. Acestea sunt bogate în acizi grași esențiali.

7.Procesele oxidative și degenerative încep foarte rapid, odată cu momentul tăierii fructelor și legumelor. Cu cât evităm mai mult mărunțirea, răzuirea – cu atât vom avea o hrană mai sănătoasă.

8.Mâncărurile și băuturile fie foarte fierbinți, fie foarte reci crează un șoc termic pentru stomac. Este recomandată folosirea alimentelor într-un interval termic de 15-35 de grade Celsius.

9.Cu cât sunt amestecurile alimentare mai bogate, cu atât sunt mai greu de digerat. Cu cât mai simple vor fi mesele, cu atât mai eficient va fi procesul digestiv și vom avea mai multă energie.

10.Se recomandă consumul de cereale integrale, pentru a beneficia de mineralele și vitaminele din cereale și reducerea aportului de zahăr în alimentație. Zahărul este responsabil de boli cardio-vasculare, boli ale sistemului nervos și diabet.

      Introducerea disciplinei ”Alimentație Sănătoasă” ca materie obligatorie în școli, în gimnaziu, are menirea și nobilul rol de a învăța elevii despre cum pot face alegeri sănătoase pentru a avea o viață echilibrată, fericită și liberă.  

Se urmărește astfel promovarea unui stil de viață sănătos prin alimentație sănătoasă, adoptarea unui comportament responsabil referitor la sănătate, a comportamentelor de consum și  bazele nutiției, a nivelurilor de energie,activitate și odihnă, igienă personală, sănătate emoțională și a stării de bine, atenție și concentrare,  dobândirea unui comportament ecologic și informații despre boli cauzate de nutriția precară și consum de substanțe toxice.

Din acest motiv, în curricula “Alimentație Sănătoasă” elevii vor avea  ore dedicate unor subiecte axate pe ideea de nutriție pentru sănătate însemnînd module în care trebuie se pot introduce gradual, copiilor, noțiuni care îi informează și le stârnesc curiozitate despre provocările lumii în care trăim, calitatea și cantitatea nutriției,  risipa alimentară, nevoia de sustenabilitate și stoparea consumului excesiv de alimente.

Obiectivul  urmărit este ca să existe în școli o dorință mai mare de cunoaștere a nutriției, copii să fie  mai curioși și mai conștienți de impactul propriilor alegeri asupra lor înșiși, a celor din jur și a lumii înconjurătoare.Copii sunt foarte receptivi la astfel de informații, reușind rapid să le însușească și să le ducă mai departe, la familiile lor.

Propunerea  urmăreşte să construiască o societate sănătoasă prin educarea copiilor şi adolescenţilor, pentru a dobândi cele mai sănătoase obiceiuri ce ţin de stilul de viaţă.

De asemenea, este important să dezvățăm obiceiuri nocive și să sădim obiceiuri noi, care servesc viețile noastre și pe ale celor din jurul nostru, să învățăm despre bazele nutriției respectiv, la început despre piramida nutriției și despre principiile care ne ajută să punem temelia unei vieți cât mai echilibrate și să le întâmpinăm nevoile copiilor astfel încât să atingem stări de energie optimă zi de zi. Mai apoi, specialiștii Ministerului Educației împreună cu cei ai Ministerului Sănătății vor elabora și dezvolta o curriculă școlară complexă în acord cu nevoia de dezvoltare sănătoasă a copiilor noștrii.

La disciplina “Alimentație Sănătoasă” copii ar putea să împărtășească cunoștințe, profesorii stârnesc curiozitatea, copii fac jocuri și experimente, profesorii imaginează provocări personale, și explică alimentația sănătoasă pe înțelesul tuturor.

Modelul educațional trebuie conceput alături de medici și tehnicieni nutriționiști unde resursa umană privind medicii arondați școlilor să fie prima opțiune, de pedagogi, psihologi și de specialiști  în educație. Lecțiile trebuie să aibă un stil de predare interactiv și non formal, menit să acopere diverse tipuri de învățare.

    Solicit, de îndată, implicarea dumneavoastră personală în această problemă.

    Față de toată această situație solicit să răspundeți la următoarea interpelare:

La ce dată veți introduce disciplina alimentație sănătoasă în școli ?

The post Vlăescu Virgiliu George – Interpelare – Solicit introducerea disciplinei Alimentație Sănătoasă în școli appeared first on AUR.

De către: Senator Sorin LAVRIC

Circumscripția electorală: nr. 29 – Neamț

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul interpelării: Prevenirea problemelor acordării reducerii de 90% pentru transportul intern feroviar și auto destinat studenților exclusiv pe ruta dintre centrul universitar și localitatea de domiciliu odată cu emiterea noului format al actului de identitate

Stimate domnule ministru,

Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR), una dintre cele mai mari asociații de studenți din România, a descoperit o problemă birocratică de care ține acordarea reducerii de 90% pentru transportul intern feroviar și auto destinat studenților exclusiv pe ruta dintre centrul universitar și localitatea de domiciliu. Ca urmare a eliminării informațiilor privitoare la domiciliu de pe noua carte de identitate, acordarea reducerii de mai sus a devenit anevoioasă, dacă nu chiar imposibilă, întrucât studenții trebuie să prezinte la casele de bilete cartea de identitate, pentru a face dovada localității de domiciliu, alături de legitimația de transport, pentru a fi identificat centrul universitar.

Având în vedere faptul că noile cărți de identitate nu mai prezintă informații referitoare la localitatea de domiciliu, actuala formă a cadrului normativ împiedică studenții deținători ai noului act de identitate să achiziționeze biletele de transport cu reducerea de 90%.

Ca soluție, ANOSR a propus introducerea unei alternative pentru verificarea domiciliului studenților care posedă o carte de identitate nouă, precum certificatul privind domiciliul și reședința, eliberat pe baza datelor înregistrate în Registrul Național de Evidență a Persoanelor, fiind o variantă facilă, acest certificat putând fi eliberat în format digital.

Având în vedere cele de mai sus, vă solicit respectuos să îmi răspundeți la următoarele întrebări:

1. Veți schimba metodologia acordării reducerii de 90% pentru transportul intern feroviar și auto destinat studenților astfel încât dovada localității de domiciliu să se poate face și prin certificatul privind domiciliul și reședința, nu doar prin actul de identitate?
2. Dacă răspundeți afirmativ la întrebarea de mai sus, până la ce dată veți schimba metodologia având în vedere că la începutul lunii octombrie începe noul an universitar?

The post Lavric Sorin – Interpelare – Prevenirea problemelor acordării reducerii de 90% pentru transportul intern feroviar și auto destinat studenților exclusiv pe ruta dintre centrul universitar și localitatea de domiciliu odată cu emiterea noului format al actului de identitate appeared first on AUR.